8,326 matches
-
la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de aprobare și prin trebuința de a avea un partener un prieten, un iubit/o iubită, un soț/o soție capabil să satisfacă ceea ce așteaptă ei de la viață. Aceste tendințe se concentrează "în jurul dorinței de intimitate umană, al dorinței de "apartenență"" (Horney, 1998, pp. 43-44). Individul "are nevoie să fie plăcut, căutat, dorit, iubit, acceptat, binevenit
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
iubit/o iubită, un soț/o soție capabil să satisfacă ceea ce așteaptă ei de la viață. Aceste tendințe se concentrează "în jurul dorinței de intimitate umană, al dorinței de "apartenență"" (Horney, 1998, pp. 43-44). Individul "are nevoie să fie plăcut, căutat, dorit, iubit, acceptat, binevenit, aprobat, necesar, important pentru ceilalți, în special pentru o anumită persoană; el are nevoie să fie ajutat, protejat, îngrijit, călăuzit" (idem, p. 44). Individul din această categorie încearcă să trăiască atât cât poate pe măsura așteptărilor celorlalți sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fricii o constituie "potențialele sale derive" psihologice și morale (ibidem). Resimțită între anumite limite de intensitate și de timp, frica de a ne înșela, de a da greș, de a nu face o impresie bună, de a pierde iubirea persoanei iubite sau prietenia celui mai bun prieten, frica de a pierde respectul colegilor de serviciu, frica de a nu fi apreciați sau frica de singurătate 36 ș.a.m.d. este o emoție firească pentru fiecare dintre noi. Însă peste aceste limite
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii consideră că elementul esențial al oricărei gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt lezate iubirea de sine, admirația de sine, importanța și valoarea pe care crede că le are în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2008). Fără a se concentra în mod special pe acest tulburător și chinuitor sentiment, S. Freud vorbește în opera sa despre trei stadii/niveluri ale geloziei (2002, pp. 187-188): • gelozia normală: este compusă "esențialmente din doliu, din durerea pentru obiectul iubit pierdut și umilirea narcisică, în măsura în care una se poate deosebi de cealaltă, apoi din sentimentele dușmănoase față de rivalii preferați și dintr-o contribuție mai mare sau mai mică de autocritică, ce dorește să facă propriul Eu vinovat pentru pierderea iubirii". Ea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se referă la "acele sentimente din relație care promovează apropierea, legătura, uniunea" (pp. 19-20). Împreună cu S. Grajek, R.J. Sternberg a descoperit faptul că această primă dimensiune include cel puțin zece elemente (pp. 20-22): • dorința de a contribui la bunăstarea ființei iubite; • experiența fericirii alături de persoana iubită; • stima deosebită pentru persoana iubită; • siguranța de a putea să contăm pe sprijinul persoanei iubite în vremuri grele; • înțelegerea reciprocă; fiecare știe la ce să se aștepte de la celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din relație care promovează apropierea, legătura, uniunea" (pp. 19-20). Împreună cu S. Grajek, R.J. Sternberg a descoperit faptul că această primă dimensiune include cel puțin zece elemente (pp. 20-22): • dorința de a contribui la bunăstarea ființei iubite; • experiența fericirii alături de persoana iubită; • stima deosebită pentru persoana iubită; • siguranța de a putea să contăm pe sprijinul persoanei iubite în vremuri grele; • înțelegerea reciprocă; fiecare știe la ce să se aștepte de la celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit; partenerii își împart proprietatea atunci când
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
legătura, uniunea" (pp. 19-20). Împreună cu S. Grajek, R.J. Sternberg a descoperit faptul că această primă dimensiune include cel puțin zece elemente (pp. 20-22): • dorința de a contribui la bunăstarea ființei iubite; • experiența fericirii alături de persoana iubită; • stima deosebită pentru persoana iubită; • siguranța de a putea să contăm pe sprijinul persoanei iubite în vremuri grele; • înțelegerea reciprocă; fiecare știe la ce să se aștepte de la celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit; partenerii își împart proprietatea atunci când este nevoie; • primirea de suport
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
putea să contăm pe sprijinul persoanei iubite în vremuri grele; • înțelegerea reciprocă; fiecare știe la ce să se aștepte de la celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit; partenerii își împart proprietatea atunci când este nevoie; • primirea de suport emoțional de la persoana iubită; • acordarea de suport emoțional persoanei iubite; • comunicarea intimă cu persoana iubită; cei îndrăgostiți comunică profund și sincer; • aprecierea persoanei iubite; îndrăgostitul simte importanța pe care o are partenerul în organizarea vieții sale. Intimitatea este, așadar, "o temelie a dragostei, dar
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
iubite în vremuri grele; • înțelegerea reciprocă; fiecare știe la ce să se aștepte de la celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit; partenerii își împart proprietatea atunci când este nevoie; • primirea de suport emoțional de la persoana iubită; • acordarea de suport emoțional persoanei iubite; • comunicarea intimă cu persoana iubită; cei îndrăgostiți comunică profund și sincer; • aprecierea persoanei iubite; îndrăgostitul simte importanța pe care o are partenerul în organizarea vieții sale. Intimitatea este, așadar, "o temelie a dragostei, dar o temelie care se dezvoltă lent
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reciprocă; fiecare știe la ce să se aștepte de la celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit; partenerii își împart proprietatea atunci când este nevoie; • primirea de suport emoțional de la persoana iubită; • acordarea de suport emoțional persoanei iubite; • comunicarea intimă cu persoana iubită; cei îndrăgostiți comunică profund și sincer; • aprecierea persoanei iubite; îndrăgostitul simte importanța pe care o are partenerul în organizarea vieții sale. Intimitatea este, așadar, "o temelie a dragostei, dar o temelie care se dezvoltă lent, cu întreruperi și este dificil
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit; partenerii își împart proprietatea atunci când este nevoie; • primirea de suport emoțional de la persoana iubită; • acordarea de suport emoțional persoanei iubite; • comunicarea intimă cu persoana iubită; cei îndrăgostiți comunică profund și sincer; • aprecierea persoanei iubite; îndrăgostitul simte importanța pe care o are partenerul în organizarea vieții sale. Intimitatea este, așadar, "o temelie a dragostei, dar o temelie care se dezvoltă lent, cu întreruperi și este dificil de realizat" (idem, p. 23). A doua componentă a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
traversarea perioadelor dificile și pentru întoarcerea timpurilor mai bune" (idem, p. 28). La rîndul său, în minunata sa carte, Arta de a iubi (1995), E. Fromm susține faptul că dragostea este o preocupare activă pentru viața și creșterea/dezvoltarea persoanei iubite. Dacă această preocupare nu există, atunci înseamnă că nu există dragoste. Cum se vede și pe bună dreptate -, dragostea atrage după sine responsabilitate (Filliozat, 2006b). "A iubi înseamnă a răspunde de relație", subliniază autoarea (idem, p. 153), să fim atenți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o satisfacție/o mulțumire mai mare decât aceea pe care o avem atunci când primim (Goleman, 2005). Chiar dacă o recunoaștem prin atașament, iubirea nu încurajează dependența și nu se întemeiază pe dependență. Sunt situații când unii oameni devin dependenți de persoana iubită. Dominată de dependență afectivă, întrucât "cel mai mărunt semn de dezacord între propriile nevoi și răspunsul celuilalt naște temerea de a pierde afecțiunea indispensabilă" (Brillon, 2010, p. 43), dragostea este deseori o sursă de suferință morală. "Posesivitatea, gelozia maladivă, insecuritatea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de funcționare; C. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe ori ale unei condiții medicale generale; D. Simptomele nu sunt explicate de doliu (pierderea unei persoane iubite) sau ca urmare a unor pierderi sau supărări dacă simptomele persistă mai mult de 2 luni, sau sunt caracterizate printr-o deteriorare evidentă a funcționării, preocupări morbide de inutilitate, ideație suicidară, simptome psihotice sau retardare psihomotorie. 8.3.2. Evoluția
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este explicată prin mecanismul identificării inconștiente cu o anumită persoană care în trecut a fost iubită. Cum fixația se produce la nivelul stadiului oral, stadiu în care copilul încorporează lapte sau alimente, depresivul extinde această "introiecție orală'' asupra unei persoane iubite pe care o acuză pentru eșecurile sale, dat fiind faptul că a abandonat-o. Astfel persoana depresivă nu se acuză pe sine, ci pe acea persoană care a fost iubită și cu care este inconștient identificată în prezent . Abraham (1911
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
asemenea pierderi și să își conștientizeze sentimentele legate de această pierdere. De cele mai multe ori clienții idealizează persoanele pe care le-au pierdut, având impresia că nu vor mai avea o asemenea relație. Terapeutul ajută clienții să reconstruiască relația cu persoana iubită pierdută, și să înțeleagă atât părțile bune cât și părțile rele ale relației, pentru a dezvolta puncte de vedere mai echilibrate asupra relației. De asemenea, terapeuții ajută clienții să se elibereze de vechile relații pentru a investi în altele noi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cambodgieni care trăiesc în California îndeplinesc criteriile tulburării stresului post-traumatic, cei mai mulți dintre aceștia fiind din Cambodgia (Gong-Guy, 1987)281. PTSD poate fi consecință și pentru evenimente comune precum: accidente de circulație sau alte accidente grave, moartea subită a unei persoane iubite, vestea că cineva are un copil cu probleme grave pentru tot restul vieții sau observând pe altcineva fiind grav rănit sau omorât. Un studiu a concluzionat că adulții care și-au pierdut copii sau soțul (soția) în accidente fatale de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în mod repetat sunt mult mai vulnerabili la PTSD decât cei care au fost parte la o situație similară, dar mai scurtă și mai puțin violentă (Resik, 1993)288. Victimele dezastrelor naturale, care și-au pierdut casa sau o persoană iubită sau sunt ei înșiși răniți sunt mai expuși la stres post-traumatic decât cei mai puțin afectați de calamitate (Nolen-Hoeksema & Morroew, 1991289; Norris & Uhl, 1993290). Un alt predictor al vulnerabilității oamenilor la stresul post-traumatic este suportul social de care ei dispun
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe furiș, printre gene, pline de seducție, fermecătoare, ambigue, aparent somnolente, în care se ascunde o forță latentă, o veghe lucidă, o exprimare a ceea ce este important. Pentru bărbat cea mai plăcută privire este cea strălucitoare de beatitudine a femeii iubite, care iubește la rându-i, privire care iradiază din interior, transfigurează toată făptura, înfrumuse-țând-o, și concentrează în luminozitatea intensă a ochilor măriți de uimire împlinită toată fericirea posibilă. Ți se pare că nu te privește o femeie, ci însuși eternul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cu proiectul meu, sânt solidar cu distanța care mă desparte de geneza lui și de experiența limitată a vieții mele. Inteligența este de aceea permanenta punere sub întrebare a proiectului propriu. În schimb, ca eroare netrecătoare, așezată temeinic în mine, iubită, răsfățată și trecută sub protecția încăpățînată a întregii mele ființe, prostia este o stază a minții, încremenirea ei. Dacă în esența sa spiritul este mobil, libertatea lui manifestîndu-se în capacitatea de permanentă adaptare a proiectului și, eventual, în puterea de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe mine. Eul meu a ajuns să-mi aparțină din clipa în care nu mi-a mai aparținut. Suprema personalizare nu survine decât prin "depersonalizarea" pe care o presupune metabolismul iubirii. De aceea cei care nu iubesc și nu sânt iubiți își pierd identitatea. Când nimeni nu ne-a iubit și nu am iubit pe nimeni, nu sîntem decât eul gol care se revelă în frică. Când nimeni nu ne iubește, nu apucăm să avem un chip și avem doar chipul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în urmă. M-a cuprins o durere sfâșietoare, mi s-a făcut insuportabil de dor de mine cel de la 40 de ani, un dor năprasnic ca de cineva care nu mai este în chip definitiv, ca de o ființă intens iubită și moartă. Mi s-a făcut apoi dor de Carmen, cu care mă însurasem în țară ca să poată veni apoi la mine și pe care o așteptasem tremurând, rugîndu-mă bunului Dumnezeu să mi-o aducă. Apoi a intrat în scenă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui lucru minunat, unic în lume și pentru care, este absolut limpede, ceilalți oameni nu pot decât să-l invidieze. Orice om îndrăgostit privește lumea de pe culmea aceasta pe care îl înalță iubirea sa și, mai ales în prezența ființei iubite, el are simultan o expresie prin care dăruiește ― spre a fi privit și admirat ― obiectul iubirii sale, și o alta, marcă a supremei posesiuni, prin care el îl ține pe acesta lângă sine și, vibrând de gelozie, îl ocrotește de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îngrozită") "felul cu totul neobișnuit pentru mine, exaltarea (Uberschwenglichkeit), cu care m-ați manipulat (behandelten)..." Formația filozofică a Friedgardei își pune pecetea pe stilul scrisorii și sentința "păpușii manipulate" se rostogolește asupra bietului Cioran amplificată de rigoarea codului metafizic: "Așadar, iubite: m-ați azvârlit în nemijlocirea univocă a unei relații trupești, în vreme ce eu năzuiam către ambiguitatea erotică a legăturii "spirituale"." Desigur, se grăbește ea să adauge, acest lucru "nu contrazice decât aparent înclinația noastră de a vedea și înțelege lumea la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]