9,370 matches
-
că apa stă pe loc, aidoma unui lac. De regulă, majoritatea râurilor din țara noastră, au direcția de scurgere de la Nord spre Sud. Așa am crezut și eu mult timp atunic când călătoream cu trenul și priveam pe geamul vagonului Lunca Someșului și apa râului cum lucea în razele soarelui. Este o frumusețe rară, care-ți încântă privirea și imaginația, nu te saturi admirând panorama luncii acestui râu și pâraele pe care le adună în calea lui,de pe văile limitrofe,atât
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
crezut și eu mult timp atunic când călătoream cu trenul și priveam pe geamul vagonului Lunca Someșului și apa râului cum lucea în razele soarelui. Este o frumusețe rară, care-ți încântă privirea și imaginația, nu te saturi admirând panorama luncii acestui râu și pâraele pe care le adună în calea lui,de pe văile limitrofe,atât de liniștit, blând și cuminte este sau pare a fi. Someșul, cel mai mare râu din Câmpia Transilvaniei de Nord, se formează din Someșul Mare
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
voia să se răzbune pe cineva. Am primit ordin să ne deplasăm cu mijloacele de transmisiuni, pe care le aveam la dispoziție, în zona Ardusadului, pe malul Someșului,pentru asigurarea legăturii și informarea Comandamentului format în grabă, dintre localitățile de pe Lunca Someșului de la Dej până la Satu Mare. Majoritatea lor nu mai aveau nici curent electric sau telefoane și nicio posibilitate de a ne ușura nouă munca si a grăbi evacuarea. Eram cu doi colegi de muncă, Vasile Fersigan și Negrea; asiguram legătura
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe Eminescu, s-au risipit prin lume și s-au pierdut. Noi am rămas să moștenim meleagurile lăsate de străbuni, să le apărăm mormintele, deși nici nu mai știm pe unde se mai află. Suntem siguri însă, că toate văile,luncile,pădurile și câmpiile României, sunt pline cu osemintele celor care au viețuit pe aceste meleaguri, inclusiv ale celor care au venit nepoftiți, cu intenția să ne izgonească în alte locuri. Cât timp am poposit în complexul monumental de la Moisei, am
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe direcția NNV-SSE. Colinele Tutovei, harta generală geomorfologică (după I.Hârjoabă) Dealurile, înguste și prelungi, scad în altitudine de la 400-500m în NNV (maximum de înălțime fiind de 564m în Dealul Doroșanul) până la sub 200m (minimum de altitudine fiind 50-100m în lunca Bârladului). Înălțimile mai mari din nord și nord-vest sunt masiv acoperite cu păduri de tip goruneto-făgete, pentru ca pe măsură ce înălțimea lor scade treptat spre sud și sud-est, pădurea de fag-paltin-gorun și însoțitorii obișnuiți să devină tot mai bogată în stejar, carpen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
GH. (1974), Influența prafului de la Complexul de fabricație a cimentului și a varului din orașul Bicaz asupra solurilor din regiune, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XX. BARBU N., LUPAȘCU GH. (1975), Studiul pedologic și pedogeografic al luncii Moldovei extracarpatice, Lucr.Stațiunii "Stejarul" Pângărați. BARBU N., STĂNESCU I. (1977), Asupra alunecărilor de la Burla-Botoșani, An.Șt.Univ."Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XXIII. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., BARBU ALEXANDRINA (1977), Solurile Munților Hăghimaș, An.Șt.Univ. "Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1972), Contribuții cu privire la geomorfologia masivului Rarău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVIII. LIXANDRU GH., BARBU N. (1972), Studiul apelor freatice din lunca Bahluiului în sectorul Iași-Podu Iloaiei, Lucr.Conf.Naț.de Șt.Solului. DONISĂ I., BARBU N., IONESI L. (1973), Etapele de evoluție ale rețelei hidrografice din Carpații Orientali, "Realizări în Geografia României", Ed.științifică, București. APĂVĂLOAIEI M., BARBU N. (1975), Considerații asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu 24 lucrări de pictură și grafică reprezentând peisaje din Piatra Neamț, Câmpulung Moldovenesc, Tilișca Sibiu, Praga. 1956 Iași, Sala Victoria Expoziția interregională de arte plastice Expune lucrări În acuarelă, tuș și ceracolor: Peisaj din Iași,Peisaj din Sibiu, Stâncă În lunca Bistriței . Artiști participanți Costache Agafiței, Călin Alupi, Eugen Boușcă, Vasile Dobrian, Nicu Enea, Iulia Hălăucescu, Dan Hatmanu, Petre Hârtopeanu, Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa, Ion Petrovici, Constantin Radinschi, Vasile Condurache, Lucreția Filioreanu. 1957 aprilie ,Bacău Expoziția regională de arte plastice
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice stepei, cât și un număr bogat de asociații intrazonale și azonale de luncă (sărături,mlaștini, bălți) și buruienării de pe marginea drumurilor(ruderale) sau din culturile de câmp, din vii și livezi (specii vegetale). Vegetația de pajiști xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice în care este situată comuna Șipote se reflectă în bună măsură și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul covorului vegetal. Din cauza spațiului foarte limitat ocupat de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lumea nevertebratelor și îndeosebi a insectelor este foarte bogată în specii, cele mai des întâlnite fiind coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii), dipterele(muștele),cinipidele, viermii, miriapodele ș.a. Unele din nevertebratele pădurii sunt însă dăunătoare, fiind necesară combaterea lor. 3. Fauna de luncă și acvatica este săracă, datorită întinderii limitate a acestor domenii. Luncile sunt locuri de popas temporar al mamiferelor și al speciilor de rozătoare din regiunea cu terenuri și culturi agricole. Mai des se întâlnesc iepurii și vulpile. În zona apelor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cele mai des întâlnite fiind coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii), dipterele(muștele),cinipidele, viermii, miriapodele ș.a. Unele din nevertebratele pădurii sunt însă dăunătoare, fiind necesară combaterea lor. 3. Fauna de luncă și acvatica este săracă, datorită întinderii limitate a acestor domenii. Luncile sunt locuri de popas temporar al mamiferelor și al speciilor de rozătoare din regiunea cu terenuri și culturi agricole. Mai des se întâlnesc iepurii și vulpile. În zona apelor se întâlnesc rațe sălbatice, lișițe, bâtlani. Primăvara, șesurile sunt zonele cele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
este mai puțin diversificată, datorită spațiului limitat ocupat de vegetația arborescentă și înlocuirii pajiștilor de silvostepă cu culturi agricole. Cu toate acestea, vânatul este destul de abundent, datorită menținerii în bună măsură a biotopurilor naturale ale faunei de terenuri agricole, de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Fondul de vânătoare e constituit din Fondul nr. 16 Șipote (3675 ha) și Fondul nr. 17 Chișcăreni (6725 ha), fiind gestionat de A.J.V.P.S. Iași. Suprafața fondului de vânătoare rezultată din însumarea suprafețelor productive cinegetic
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Hârlau, Unde am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Toată această uriașă, aeriană și covârșitoare viziune e țâșnită din mizeria terestră a orbului. „Eu nu mai văd, zice Milton în cântul III, blândele apropieri ale zorilor sau amurgul zilei, nici florile primăverii, nici trandafirii verii, nici turmele zburdând pe lunci, eu nu mai văd fața divină a omului; norii, întunericul fără sfârșit mă înfășoară. Departe de căile dulci ale vieții omenești, înțelepciunea mi-e interzisă pe una din ușile sale; lucrurile naturii, șterse pentru mine, nu-mi mai înfățișează decât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Hârlau, Unde am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
al doilea rând în locuri situate la altitudine și în stațiuni cu băi termale. În primul sezon, reprezentanța a făcut publicitate tuturor stațiunilor posibile - chiar și localităților cu o infrastructură turistică abia existentă, de pildă Băilor Malnaș (Málnásfűrdő), Stâna (Sztáná), Lunca Bradului (Palotailva), Răstolița (Ratosnya), Ciucea (Csucsa). În urma reclamațiilor, Oficiul și-a schimbat oferta și a încercat să-și orienteze clienții; Băile Malnaș, Bicsadul au fost omise pur și simplu din ghid, ba chiar întregul Sălaj (Szilágyság), și, astfel, nici proiectele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum vulgaris), - gherghinar (Rodomus pentagina), - soc (Sambucus nigra), - mur (Rubus idaeus), - măceș (Rosa canina), - corn (Cornus mas), - sânger (Cornus sanguinea), - păducel (Crataegus monogyna
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]