12,882 matches
-
raporturile sociale. Sînt tot atîtea aspecte ale fenomenului, cu nuanțe în modurile de a-l contura. Saadi Lahlou sugerează, în această privință, o analogie cu o pînză de Paul Cézanne reprezentînd mere: Acestea sînt de fiecare dată diferite [...], [și] înfățișează merele într-un context și o strălucire aparte, dar totdeauna ele exprimă "Mărul" [...]. Nu este de mirare că definițiile reprezentării sociale se schimbă în funcție de autori și de contexte [...]. [Ele] sînt ele însele reprezentări ale conceptului și trebuie reformulate, pentru a funcționa
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de a-l contura. Saadi Lahlou sugerează, în această privință, o analogie cu o pînză de Paul Cézanne reprezentînd mere: Acestea sînt de fiecare dată diferite [...], [și] înfățișează merele într-un context și o strălucire aparte, dar totdeauna ele exprimă "Mărul" [...]. Nu este de mirare că definițiile reprezentării sociale se schimbă în funcție de autori și de contexte [...]. [Ele] sînt ele însele reprezentări ale conceptului și trebuie reformulate, pentru a funcționa în schema discursului care [îl] utilizează". Lahlou, 1998, p. 19 1.1
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
această temă. Femeia este o efervescență a existenței; ea posedă, cum zice Nietzsche, „o pedagogie a suferinței”, ea știe să-și 106 asume limitele și eșecurile mai bine decât o fac bărbații. Cu toate acestea, ea a mușcat întâi din mărul cunoașterii... În societatea contemporană femeile au încă un serios recul spre viața de familie, de multe ori urmat de frustrări, de refulări. Aservite, oarecum imatur, bărbaților, ele renunță de multe ori la vocații și aspirații, nefericindu-se. Agora e de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pentru orașul industrializat comunist, în care piața „gri” putea asigura aprovizionarea pe scară largă cu mărfuri provenite din cele mai îndepărtate regiuni ale țării și din import. În timpul comunismului, piața „gri” a Bucureștiului era aprovizionată cu cartofi din Covasna, cu mere din Vâlcea și Bistrița, cu vin și legume din Moldova, cu țuică din Maramureș, cu pește din Delta Dunării, cu țigări și alimente din Iugoslavia și Ungaria, cu îmbrăcăminte și cosmetice din Germania, Italia, Grecia și Turcia, cu aparatură electronică
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
erau consemnate locuri de prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în grădinile din preajma gospodăriilor țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dintre răzoare sau rânduri era de 4-6 m. Numele diferitelor soiuri de fructe ce se culeg de prin părțile locului își au originea și în culoarea acestora, de exemplu: în cazul prunelor deosebim albuțe, roșioare, gălbenioare, negruțe-mărunte, bune pentru țuică, merele pot fi vinete, vărgate, țigănești, roșioare, iar cireșele negre, albe românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau tomnatice, pere timpurii, văratice sau iernatice, de-ale fânului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau tomnatice, pere timpurii, văratice sau iernatice, de-ale fânului (cele care se coc pe vremea cositului), sântiliești, sânzienești, sântămărești, mere de Sânpetru și enumerarea poate continua, ilustrând bogata imaginație a oamenilor viețuitori ai acestor locuri. Există și denumiri de fructe care vizează diverse însușiri, cum ar fi: prunele „popești”, mari- lunguiețe și galbene, „coadeșe”, cu coada lungă, perje „țâța caprii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Poamele proaspete sau uscate, împreună cu preparatele din fructe, au avut un rol important în alimentație, mai cu seamă în zilele de post. Depozitate prin podurile și cămările caselor, prin beciuri sau chiar și în clăile cu fân, unele sortimente de mere și pere își păstrau calitățile inițiale și iarna. Merele și perele pădurețe se utilizau la obținerea oțetului. Pentru aceasta, fructele se zdrobeau, apoi se adăuga apă și se lăsa amestecul la macerat timp de câteva luni, până când devenea oțet. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
avut un rol important în alimentație, mai cu seamă în zilele de post. Depozitate prin podurile și cămările caselor, prin beciuri sau chiar și în clăile cu fân, unele sortimente de mere și pere își păstrau calitățile inițiale și iarna. Merele și perele pădurețe se utilizau la obținerea oțetului. Pentru aceasta, fructele se zdrobeau, apoi se adăuga apă și se lăsa amestecul la macerat timp de câteva luni, până când devenea oțet. În unele gospodării se prepara cidrul, o băutură obținută prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oțetului. Pentru aceasta, fructele se zdrobeau, apoi se adăuga apă și se lăsa amestecul la macerat timp de câteva luni, până când devenea oțet. În unele gospodării se prepara cidrul, o băutură obținută prin fermentarea unui amestec compus din must de mere sau de pere îndulcit cu miere. Fructele se consumau ca atare sau se păstrau pentru iarnă uscate sau afumate și sub formă de gem, dulceață sau magiun. Merele și perele se uscau la soare, tăiate sub formă de „scrijele”. Un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cidrul, o băutură obținută prin fermentarea unui amestec compus din must de mere sau de pere îndulcit cu miere. Fructele se consumau ca atare sau se păstrau pentru iarnă uscate sau afumate și sub formă de gem, dulceață sau magiun. Merele și perele se uscau la soare, tăiate sub formă de „scrijele”. Un alt procedeu de uscare a fructelor se baza pe introducerea acestora în cuptorul de copt pâine, imediat după coacerea pâinii. Fructele se așezau pe vatra fierbinte, pe o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună, prunii 31%, cireșii și vișinii 13%, perii 9%, caișii și zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de pomi. Întâlnim în plantațiile de la Oncești și Dealu Perjului soiuri de măr cum ar fi „Ionathan’’, „Parmen auriu’’, „Delicios auriu’’, „Delicios roșu’’, „Golden’’ ș.a. Soiurile de iarnă dețin 75% din totalul merilor. Producția de mere a scăzut după anul 1989, livezile fiind în mare parte distruse. Mărul a fost cunoscut ca pom
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind ocupat de ale specii de pomi. Întâlnim în plantațiile de la Oncești și Dealu Perjului soiuri de măr cum ar fi „Ionathan’’, „Parmen auriu’’, „Delicios auriu’’, „Delicios roșu’’, „Golden’’ ș.a. Soiurile de iarnă dețin 75% din totalul merilor. Producția de mere a scăzut după anul 1989, livezile fiind în mare parte distruse. Mărul a fost cunoscut ca pom fructifer încă din epoca de piatră, fiind considerat o componentă importantă a hranei zilnice. În zilele noastre se cunosc peste 1.100 soiuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Dealu Perjului soiuri de măr cum ar fi „Ionathan’’, „Parmen auriu’’, „Delicios auriu’’, „Delicios roșu’’, „Golden’’ ș.a. Soiurile de iarnă dețin 75% din totalul merilor. Producția de mere a scăzut după anul 1989, livezile fiind în mare parte distruse. Mărul a fost cunoscut ca pom fructifer încă din epoca de piatră, fiind considerat o componentă importantă a hranei zilnice. În zilele noastre se cunosc peste 1.100 soiuri, dar, din păcate, multe soiuri de calitate foarte bună au dispărut. Este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
soiuri de calitate foarte bună au dispărut. Este denumit „copac al vieții’’, pentru că are proprietăți vindecătoare de excepție, este folosit ca remediu în bolile de stomac, contra migrenelor, durerilor de ficat și splină datorită pectinei găsită din belșug în fructe. Merele dulci și cele acre se uscau la soare, sub formă de scrijele. Cultura părului deține 9% din ponderea suprafețelor cultivate cu pomi fructiferi. Selecționarea unor soiuri locale și introducerea în cultură a altor soiuri străine au condus la înmulțirea numărului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe tot parcursul anului. Unii sunt păstori din vechi timpuri, apicultori cu tradiție, alții practică și cărăușia, grădinăritul, sau ocazional pescuitul și vânătoarea. Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul din zonă datează din anul 1446 și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
elemente de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
soarele, câte două bucăți din fiecare și colacul mare rotund. Elena Huștiu era una dintre femeile care făcea capete pentru înmormântări. Toate acestea erau împodobite cu „pomișori”, sub forma unor țepușe din lemn de brad, în care se înfigeau fructe (mere, nuci, prune uscate). „Uneltele”, adică prapurii sau steagurile, felinarele și crucea, aveau legate, la rândul lor, câte un prosop cu bănuț legat la colț. Urma, apoi, preotul cu dascălul, iar în urma lor carul mortuar tras de cai sau boi, împodobit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de colindători pornesc în grupuri mici să colinde din casă în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul colindat se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numărul colindelor. Titlul colindelor era și refrenul acestora, care se repeta după fiecare din versurile următoare: „Sus în poarta raiului/ Șade Maica Domnului/ Cu-n copil micuț în brațe/Taci copile nu mai plânge/ Că mama îți va aduce/ Două mere, două pere.” Tot în Ziua de Ajun, preotul umbla din casă-n casă, sfințind bucate de post, așezate pe masă: turte făcute cu jolfă sau cu miez de nucă, mâncare din perje uscate, sărmăluțe de post, colaci sau turta vacii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pedagog german - Divertimento (1954) Duo-ul Bach, Wilhelm Friedrich Ernst (1759-1845) Pianist și profesor de pian, fiul lui J. Christoph Friedrich Bach - Duett în Do (1778) Bertini, Henri (1798-1876) Compozitor, pianist și pedagog francez - Frere et soeur - 4 mici Duouri - Mere et fille - 4 mici Duo-uri Boelz, Alexandre Perre-Francois (1785-1858) Organist, pianist și compozitor francez - Duo op. 4 (1830) Burney, Chales (1726-1814) Compozitor englezDuets for two Performers upon one Instrument nr.1 Fa (1777) Czerny, Carl (1791-1857) Pianist, compozitor și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Mică suită op 13/1 (1951) Ramous, Gianni (n. 1930) Pianist și pedagog italian,compozitor autodidact. - En suite (1970) Rapf, Kurt (n. 1922) Dirijor, pianist, organist și compozitor austriac - Suită (1977) Ravel, Maurice (1875 -1937) Compozitor și pianist francez. - Ma Mere l'Oye - suită (1908) - 1. Pavane de la belle au bois dormant 2. Petit poucet - 3. Laideronette impératrice des pagodes 4. Le jardin féerique Roger -Ducasse, Jean-Jules (1873-1954) Compozitor și pedagog - Mică suită (1899) - 1. Souvenance 2. Berceuse 3. Claironnerie Scharweka
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Esther Stanhope proceda astfel cu intenția de a preveni epidemiile care s-ar fi putut ivi În urma consumului de carne și lapte. Nu departe de Tripoli, la poalele Libanului, se Întinde, Într-o vale romantică, un sat numit Mesrut-ul-Tufah („districtul merelor”), unde am fost rugat să consult câțiva pacienți suferinzi de febră. Prietenii mă sfătuiră să nu mă duc, căci, după părerea lor, regiunea era devastată de o epidemie. Însă nu am dat ascultare avertismentelor primite, dorind, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acum dura de mai bine de douăzeci și cinci de minute, timp În care mă străduiam să urnesc - cu ajutorul degetelor de la ambele mâini - calculul, care era format din mai mult de douăzeci de fragmente, fiecare dintre ele semănând cu o codiță de măr În lungime de jumătate de inch. Cu toate acestea, În ansamblu, calculul nu era mai mare decât un ou de găină, fiind la fel de alb precum zahărul cristalizat. Pentru cei interesați, În al doilea volum se găsește o gravură a acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]