5,671 matches
-
București, 1981; Mirabila sămânță - A milagrosa semente, ed. bilingvă, tr. Micaela Slăvescu, pref. G. Gană, București, 1981; Poeme - Poiemata, ed. bilingvă, tr. Dimos Rendis Ravanis, pref. Aurel Martin, București, 1981; Opere, I-VI, îngr. și introd. G. Gană, București, 1982-1997; Meșterul Manole, pref. Maria Sittner-Prică, București, 1983; Teatru, I-II, îngr. Mihai Dascal și Dorli Blaga, București, 1984; Poezii, îngr. și postfață Cristian Moraru, București, 1986; Cunoaștere și creație, București, 1987; Teatru, I-II, îngr. și pref. G. Gană, București, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
permite văicărelile. O interesantă descriere a acestui procedeu ne-a lăsat exploratorul Abel Tasman, În secolul al XVII-lea. „Operația se face astfel: «pacientul» se culcă pe spate și cu dinții din față strânge cu putere un sul de lemn. Meșterul de dinți potrivește pe dinte o mică daltă de fier, o lovește cu o bucată de lemn În chip de ciocan și sfarmă În bucățele marginile dintelui. Durerile nu sunt tocmai mici”250. Concepția lor despre boală și moarte Îmbracă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
câștigat un renume binemeritat. Universitatea Victoria concurează cu cele din Auckland și Christchurch, aceasta din urmă fiind cea mai veche din Australia, unde a studiat cunoscutul fizician Rutherford, unul dintre inițiatorii cercetărilor În domeniul energiei atomice, fiul unui fermier și meșter de trăsuri din Noua Zeelandă. Vechea bibliotecă a Universității Victoria este amenajată În clădirea unei foste biserici, cu vitralii colorate la ferestre și splendide sculpturi În lemn. Amfiteatrele, laboratoarele dispun de dotări moderne. În laboratorul de biologie ne-a atras atenția
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
păcii eterne și iluminării, Nirvăna”. Pe pereți și pe marginea balustradelor au fost plasate basoreliefuri cu aspecte din viața și Învățăturile Iluminatului și a discipolilor săi, sculpturi din piatră sau bronz reprezentându-l pe Buddha 599. Capacitatea extraordinară artistică a meșterilor rezultă și din cele 1460 de reliefuri ilustrative și 1212 de panouri decorative În relief pe reversul balustradelor. O parte din aceste basoreliefuri sunt strânse și depozitate În muzee, În vederea conservării. 32 de statui de lei, reprezintă vehiculul lui Buddha
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
plaja Chi Hsing și Parcul de Sculpturi În Marmură. Magazine și numeroase tarabe expun statui, statuete și diverse obiecte din marmură de un mare rafinament, spre vânzare. Toate aceste produse demonstrează migala, priceperea și simțul artistic de care dau dovadă meșterii locali În realizarea unor adevărate opere de artă. Nu poți să le vizitezi exponatele și să nu cumperi, ceva cât de mic ca amintire. Și ca o adevărată curiozitate, În localitatea Hualien străzile sunt pavate cu mozaic și marmură ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lichidelor, obiecte de uz personal, armament (tunuri, ghiulele, puști), alte rămășițe metalice (cârma, piroane, tăblărie ruginită) și lemnoase aparținând galionului spaniol San Diego naufragiat pe coasta insulei Luzon, În anul 1600. Vasul, construit la sfârșitul secolului al XVI-lea de către meșteri spanioli și filipinezi, era considerat unul dintre cele mai valoroase ale imperiului colonial spaniol. În scurt timp galionul a fost transformat Într-un vas de război, dotat cu tunuri și muniție, având misiunea de apărare a coastelor filipineze de concurența
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
îndelungat, majoritatea uneltelor folosite în gospodăria țărănească (plugul, grapa, războiul de țesut, carul, melița, furcile, greblele, scaunele, chiar și cuiele) erau lucrate din lemn sau aproape numai din lemn. Toate aceste unelte și obiecte de uz casnic erau executate de meșteri lemnari. Încă din timpuri vechi, dulgherii de pe Valea Proviței confecționau hambare (numite în limbajul local „hămbăroaie”) și tronuri având o utilitate certă: păstrarea cerealelor. Tronul mai servea și la așezarea la scurs a cărnii de porc, bine sărată. Aceștia după ce
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
erau impodobite cu frumoase tăblii traforate. Provițenii au excelat și în lucrări de dulgherie, în construcții de case. Dulgherii de aici au fost angajați să lucreze la multe edificii de pe Valea Prahovei, îndeosebi vile la Sinaia. După Primul război mondial, meșterii de hambare au fost din ce în ce mai puțini, locuitorii preferând să se angajeze ca salariați la diferite întreprinderi, pentru că luase amploare industria petrolului. Într-o zonă de deal peste care treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu lespezi sau cu piatră de râu. Uneori avea două cărări de lespezi, între ele cu ronduri de flori (Fig.18) sau parcele pentru legume și zarzavaturi. Arta decorativă a caselor își găsește izvorul în tradiția de veacuri a locuitorilor, meșteri neîntrecuți în ciplirea și fasonarea lemnului. Fiecare casă reprezenta, atât în interior, cât și în exterior un adevărat muzeu etnografic. Până astăzi s-au păstrat foarte puține case de acest fel. III. 5 AȘEZĂRILE Intravilanul existent (356,2 ha) este
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ele le creaseră prin deturnarea fondurilor. În acest fel s-a instaurat ruptura între "cei de vază" și "oamenii de rând". Această ruptură a fost sancționată de violente insurecții urbane, accentuată de disputele dintre meserii și de slăbirea solidarității între meșteri și ucenici (și meșterii păreau hotărâți să nu fie decât ei beneficiarii autonomiei). Aceste revolte urbane au fost tot atâtea oportunități pentru regalitate de a-și afirma controlul asupra orașelor, în numele protecției oamenilor de rând împotriva deturnărilor de fonduri făcute
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deturnarea fondurilor. În acest fel s-a instaurat ruptura între "cei de vază" și "oamenii de rând". Această ruptură a fost sancționată de violente insurecții urbane, accentuată de disputele dintre meserii și de slăbirea solidarității între meșteri și ucenici (și meșterii păreau hotărâți să nu fie decât ei beneficiarii autonomiei). Aceste revolte urbane au fost tot atâtea oportunități pentru regalitate de a-și afirma controlul asupra orașelor, în numele protecției oamenilor de rând împotriva deturnărilor de fonduri făcute de "cei mari"2
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu coincid sezoanele moarte pentru anumite activități, în care oportunitățile de ocupare sunt multiple și apropiate. Este unul dintre principalele motive pentru care este esențial ca muncitorii cu slujbe precare să locuiască aproape de cartierele muncitorești [...]. Această situație convine intereselor micilor meșteri tradiționali șefi ai acestor sectoare manufacturiere, dar nu și patronatului, care înțelege să raționalizeze procesul muncii, nici reformatorilor, care au înțeles că "problema socială" nu putea fi rezolvată decât printr-o schimbare radicală a modurilor de viață muncitorești"64. Urbanul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
expresionismul. Deoarece criticul crede că poetul nu ar avea vocație metafizică, cea mai mare atenție este acordată pastelurilor. Întreaga operă (poezie, teatru, proză epică) este urmărită și raportată la câțiva reprezentanți ai genului respectiv, fiind analizate astfel alte piese despre meșterul Manole alături de Meșterul lui Adrian Maniu, în comentarea teatrului acestuia accentuându-se nota expresionistă. Deși urmărește cu atenție creația în proză a scriitorului, apreciindu-i valoarea acolo unde este cazul, I. se arată sceptic față de calitățile epice ale lui Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
crede că poetul nu ar avea vocație metafizică, cea mai mare atenție este acordată pastelurilor. Întreaga operă (poezie, teatru, proză epică) este urmărită și raportată la câțiva reprezentanți ai genului respectiv, fiind analizate astfel alte piese despre meșterul Manole alături de Meșterul lui Adrian Maniu, în comentarea teatrului acestuia accentuându-se nota expresionistă. Deși urmărește cu atenție creația în proză a scriitorului, apreciindu-i valoarea acolo unde este cazul, I. se arată sceptic față de calitățile epice ale lui Adrian Maniu, considerând că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
Eugen Frunză 75: Se întâmplă că, de la o vreme, tot mai mult Îmi place graiul cifrelor s-ascult Nu-i de mirare! Doar la noi se scrie Adesea-n cifre marea poezie. Tovarăși, haide-n lumea cifrelor vă chem, Voi meșteri mari ai marelui poem. Da, simple cifre... Totuși, ce poveste E scrisă-aici, în semnele aceste? Sunt mii și milioane!... E poporul. Cel ce-a votat dăunăzi viitorul! Priviți prieteni, colo-n zări albastre, Trăiesc aievea visurile noastre Gigantice uzine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
era încă prea devreme; aflat între două mari aniversări: în 1952 - cinci ani de la proclamarea republicii, în 1954 - zece ani de la eliberare, anul 1953 trebuia să dovedească în primul rând consolidări ale albiei, atât prin scoaterea în evidență a primilor meșteri care au construit temelia și primele etaje, recte scriitorii fruntași, cât și a noilor ucenici; iar o dovadă elocventă în acest sens este însuși spectrul editorial al anului; bănuim că în anul viitor, conform protocolului festivist pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nimicitor, personaje ca Juvete sau Budu. Este Juvete un personaj tipic? Desigur că da. (...) Trebuie să spunem totuși că, într-o anumită măsură, Zaharia Stancu abuzează de elasticitatea povestirii. Unele dintre episoade sunt inutile sau nu tocmai potrivit intercalate (povestea meșterului german Knapp). În genere, credeam că una din lipsurile lucrării, este o anumită diluare, o lungire inutilă, necorespunzătoare a materialului faptic, și ideii ce trebuie transmisă. De aceasta se leagă o altă slăbiciune. Există la Zaharia Stancu pericolul alunecării spre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Pozele sînt făcute Într-o cameră uriașă de copil din Kensington, cu un caftan cu strasuri și vreo cincizeci și nouă de brățări, și, din cum vorbește, pare o snoabă și jumătate. „Ne-am procurat toată mobila copilului de la niște meșteri artizani din Provence.“ Mă rog. În fine. O să zic că noi ne-am luat-o pe a noastră de la meșteri artizani de la... marginea Mongoliei. Ba nu, am depistat-o la sursă. Lumea care se dă rotundă În revistele glossy nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nouă de brățări, și, din cum vorbește, pare o snoabă și jumătate. „Ne-am procurat toată mobila copilului de la niște meșteri artizani din Provence.“ Mă rog. În fine. O să zic că noi ne-am luat-o pe a noastră de la meșteri artizani de la... marginea Mongoliei. Ba nu, am depistat-o la sursă. Lumea care se dă rotundă În revistele glossy nu spune că a cumpărat un anume lucru pur și simplu din magazin, ci o depistat-o la sursă, sau o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referindu- se la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Poetă posesivă, pumn de fier în mănușă de catifea (cum spune un vers), sensibilitate anxioasă, mai mult decât vulnerabilă, Ruth Fainlight scrie vertical, dar lectura ei e un zigzag exasperant al sensibilității. 3.7. Mimi Khalvati: Poeta din zid Legenda meșterului Manole, cel care și-a zidit femeia pentru a putea înălța cea mai falnică biserică, nu e doar a spațiului românesc. În multe culturi întâlnim mitul creatorului care sacrifică iubirea operei. Mimi Khalvati reface mitul atunci când scrie cu ochiul Desperado
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei demontează ceasornicul poemului, care e viața trăită de poetă, și acest miez de real, ghicit numai, este în fond inima vie peste care poeta clădește literatură. Această mică explicație în marginea poeziei lui Mimi Khalvati arată încă o dată că Meșterul Manole, eroul român al unui mit tragic ce pune închipuirea înaintea realului, apare tragic doar dacă îl privim prin ochii Anei victimă de bună voie dar nu Ana este eroul pe care se clădește povestea. Manole, centrul de greutate al
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Păcurariu și Teohar Mihadaș, poetul se definește printr-o sensibilitate dominată de tristețe. Cel mai adesea trăirile sunt exprimate direct, în absența unei expresii poetice suficient cristalizate: „Zidarul de poeme, prin apele destinului/ Trece cu fruntea umbrită de minuni” (Destinul meșterului de poeme). În câteva poeme transpar vagi note argheziene: „În sânge, oricând e freamătul vremii,/ În mine e rugă de seară, tăinuitele denii” (Neîmplinire). Versurile din Echinocțiu liric (1969), volum publicat la un interval de douăzeci și cinci de ani față de cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
Tubul măritor al lui ZACHARIAS JANSSEN Pe la 1590 în orașul olandez Middelburg trăia un renumit meșter de ochelari care șlefuia cu multă răbdare lentilele pentru ochelari și le vindea celor care aveau nevoie. Meșterul avea doi băieți zburdalnici, cărora le plăcea să se furișeze în atelierul tatălui lor și să se joace cu instrumentele și lentilele
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Tubul măritor al lui ZACHARIAS JANSSEN Pe la 1590 în orașul olandez Middelburg trăia un renumit meșter de ochelari care șlefuia cu multă răbdare lentilele pentru ochelari și le vindea celor care aveau nevoie. Meșterul avea doi băieți zburdalnici, cărora le plăcea să se furișeze în atelierul tatălui lor și să se joace cu instrumentele și lentilele lui, deși lucrul acesta nu le era permis. Așa s-a întâmplat că într-o zi, pe când tatăl
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]