5,723 matches
-
Misticii au protestat față de încercarea de a se opune „ legea” căii spirituale a misticului, căci "Legea Divină" este cea oin virtutea căreia un om este musulman, condiție pentru orice exercițiu spiritual. Pentru a explica relația dintre shari’a și calea mistică, unii mistici utilizează simbolul geometric al cercului; din orice punct din spațiu se poate construe un cerc care are o circumferințe. Fiecare punct al circumferinței este legat de centru printr-o linie. Circumferința simbolizează shari’a care unește întreaga comunitate
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
la care meditează cu smerenie, puteau conduce la încercări de interiorizare, puteau eleva treptat- așa cum vom vedea în cazul lui Al Gazali- până la rugăciunea minții . Sufitul Hawwas (Ibrahim Bagdadi Hawwas, născut la Bagdad de origine iraniană, a fost șeful Școlii mistice din Horasan, și unul dintre cei mai mari poeți sufiți), simțindu-se rece la lectura Coranului, și-a imaginat că auzea cum îl recita Muhammad, apoi arhanghelul Gabriel, în fine, Allah însuși, și de fiecare dată simțea cuprinzându-l o
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
pierdere a auzului, care spre sfârșitul vieții sale îi va provoca o surzenie severă. În 1918 a fost numit Director Muzical al Armatei, lucru care i-a permis să revină în viața muzicală. După război a adoptat un stil ușor mistic pentru lucrarea "Flos Campi", o lucrare pentru violă solo, cor mut și orchestră și în "Simfonia pastorală" (Simfonia nr. 3) care își trage seva din experiențele sale de șofer de ambulanță în timpul războiului. Această ultimă lucrare a avut premiera pe
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
un zid inaccesibil de 6 metri înălțime. Pasiunea pentru arta împăierii încearcă să i-o impună și băiatului său, Georges. Dar metodele sale barbare nu fac decât să-i dezvolte băiatului o adevărată psihoză legată de păr și o comuniune mistică cu toate rămășițele animale care se adună zilnic în casă: animale împăiate, covoare din blană, fotolii și cărți îmbrăcate în piele, etc. În cele din urmă, după ce îi organizează lui Georges o petrecere aniversară sub forma unui safari, Werner ajunge
Haita (roman) () [Corola-website/Science/329040_a_330369]
-
se constituie drept criteriu reciproc, cu toate că lumea tinde să se folosească și să aplice în mod eronat de aceste criterii, întrucat prejudecățile sentimentale deformează conceptul de frumusețe, așa cum, pe de altă parte, raționalismul limitează adevărul. Se știe că nu există mistic sufit care să nu fi compus poezii și a cărui proza oricât de intens afectiva, să nu se transforme, în anumite locuri, într-un limbaj ritmat cu imagini poetice. Pe de altă parte, poezii vestite care cântă iubirea, cum se
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
din cauza durerii suferite. Considerând că dispariția lui Iosif este modul lui Dumnezeu de a-i testa răbdarea, Iacob refuză să creadă că fiul lui este mort. În schimbul răbdării Dumnezeu îi dă o puternică intuiție care poate fi descrisă ca "’urfani" (mistică), datorită naturii ei. Când fii lui Iacob pleacă din Egipt, având tricoul lui Iosif, Iacob imediat simte mirosul lui Iosif, chiar dacă caravana e la mare distață de el. Când mesagerul ajunge și îi dă tricoul , bătrânul tată își recapătă vederea
‘Ishq () [Corola-website/Science/329039_a_330368]
-
decât dragostea soției lui ’Aziz : suferința separării îi dă iubitului o înțelepciune spirituală care nu poate fi dobândită prin simpla dragoste a frumuseții. Ambele povestiri (aceea a lui Iacob și aceea a soției lui "’Aziz") conțin unele dintre cele mai mistice pasaje din Qur’ an. Totuși, primele comentarii privind încercarea de a citi Qur’an-ul ca pe Scriptură a "’ishq" nu au apărut înainte de începutul celui de-al doilea secol. Să citești Qur’an-ul ca o întreagă Scriptură a
‘Ishq () [Corola-website/Science/329039_a_330368]
-
frica (indiferent că ne referim la frica de Dumnezeu, Iad, moarte sau păcat), dar un motiv opus (cel al dragostei) a început să-și facă simțită influența și s-a produs prin Rabi‘a într-un exemplu remarcabil de auto-abandonare mistică. Dragostea sinceră era atât de importantă pentru Rabi‘a, încât se spune că ea ar fi spus că nu îl poate urî pe Diavol, întrucât nu avea nevoie să se gândească la el. În același timp spunea că nu-l
Rabi‘a al-Adawiyya () [Corola-website/Science/329049_a_330378]
-
cinci imami”. Atât gândirea, cât și cultura zaydită sunt diferite de cele ale altor ramuri șiite. Zaydiții au o abordare mai raționalistă în ceea ce privește religia, fiind adesea calificați drept a “cincea școală” a islamului sunnit. Zaydiții nu cred în supranatural sau mistică, precum alte ramuri șiite, iar un exemplu în acest sens ar fi faptul că în credința zaydită nu se regăsește ideea imamului ascuns sau a naturii divine a acestora. Tocmai de aceea în alegerea imamilor, zaydiții pun, cu precădere, accentul
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
din regiunile de est ale Poloniei cu Wilno șiLiov (acum Vilnius și Lviv), ca două centre majore pentru artă, a jucat un rol deosebit în aceste evoluții. Acest lucru a fost, de asemenea, o regiune în care tradiția și mișcarea mistic al hasidismului evreiesc au prosperat. Kresy fost un loc de experimentare culturală pentru numeroase grupuri etnice și naționale ale căror realizări se inspirau reciproc. Lucrările de Bruno Schulz, Bolesław Leśmian, și Józef Czechowicz au fost scrise acolo. În partea de
Cultura Poloniei () [Corola-website/Science/329115_a_330444]
-
Bektašiyya (în arabă), ortografiat și Bektașɪlik sau Bektașiye (în turcă) este un ordin sufit care s-a manifestat pentru prima data în Anatolia sau Asia Mică în secolul al XIII-lea, recunoscut pentru legătura cu dinastia otomană. Destinul acestei confrerii mistice este, de asemenea, inseparabil de cel al corpului de armată al ienicerilor și de rolul pe care l-a avut în colonizarea și islamizarea Balcanilor de către Imperiul Otoman. Ordinul a intrat de mai multe ori în clandestinitate fiind interzis definitiv
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
împrăștiați pe tot cuprinsul țării, catolicii (in jur de 10% din populație) erau concentrați în partea nord-vestică și creștin-ortodocșii (aproximativ 20%) în partea de sud a țării. Printre cei care urmau islamul , un număr mare erau adepți ai unor frății mistice. Una dintre ele, ordinul Bektashi de derviși, tindea să devină un grup religios separat de la începutul anilor 1920 datorită doctrinei sale puternic heterodoxe, datorită rolului special pe care l-a jucat în naționalismul albanez și datorită numărului important de adepți
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
de altă parte, Baba Ali Tomori, un lider al mișcării Bektash, propune reformarea credinței islamice pentru ca aceasta să supraviețuiască în Europa. (...)soluția, pentru el, era promovarea versiunii Bektashi, non-sunită a islamului (într-un fel asimilată șiismului, dar cu o componentă mistică) , soluție luată în considerare de niște observatori străini încă din secolul XIX (observatori ca Dora d’Istria și Margaret Hasluck). Într-adevăr, pentru Baba Tomori era necesară întoarcerea la islamul original al Profetului, pe care o prezenta ca un islam
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
o prezenta ca un islam liberal, democratic si perfect. Soluția propusă de el era ca arabii și persanii să fie reuniți împreună sub credința în Imam Jaʿfar al-Sădiq, promovarea filosofiei lui Ibn Arabi, reformarea și adaptarea unei forme de islam mistic de factură șiită sub reformele secularizante ale lui Atatürk , însă nu spune mai multe despre realizarea celei din urmă care poate fi o contradicție în sine. Un alt intelectual musulman ce susține islamul de tip mistic promovat de mișcarea Bektashiyya
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
unei forme de islam mistic de factură șiită sub reformele secularizante ale lui Atatürk , însă nu spune mai multe despre realizarea celei din urmă care poate fi o contradicție în sine. Un alt intelectual musulman ce susține islamul de tip mistic promovat de mișcarea Bektashiyya ca o soluție la “reformele religioase necesare pentru a integra Albanezii în randul ‘popoarelor europene’” este Mehdi Frashëri, care făcea parte din aministrația secularizantă Tipul de reforme promovate de el priveau, printre altele, poziția femeii, susținând
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
prezentă în dezbateri” Dupa reformele din 1929, Mehdi Frashëri, care promova un radicalism și mai accentuat decât cel hotărât de guvern, era de părere că era nevoie de secularizarea instituțiilor islamice, de îmbunătățirea statutului femeii și de promovarea unui islam mistic reformat de influență Bektashiyya. Este poate, imposibil de determinat dacă Frashëri a avut un impact atât de mare asupra sferei politice sau interesele pur și simplu au coincis, însă reformele radicale propuse de el și adoptate de guvern au propulsat
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
al-bayt ce are ramificații in zona balcanică și Europa. Pentru acest scop, se promovează ideea că Bektashiyya este asociată cu “Ahl al-bayt” (Popoarele casei, subînțelegandu-se casa Profetului). Clayton consideră că succesul pe care rețelele șiite îl au în promovarea frățiilor mistice este datorat “politicilor de răspândire de succes pe care le au aceste grupări șiite”, un aspect important pe care gruparea Bektashiyya l-a folosit în favoarea sa. Astfel, se întelege grija pe care gruparea o arborează pentru a se diferenția de
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
insulă a Avalonului și diferitele femei care au marcat istoria acestui loc și a întregii Britanii. rescrie legendele Britaniei din perspectiva femeilor aflate în spatele tronului. Prin intermediul unor povestiri a căror acțiune acoperă câteva secole, ea povestește cum a fost creată mistica insulă a Avalonului, istoria acesteia, viața în Britania aflată sub ocupație romană și modul în care au căzut în uitare vechile sale tradiții din cauza unei noi religii, creștinismul. Toate poveștile sunt narate de femei care au deținut puterea în timpul vieții
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
lumea de dincolo) sunt caracterizate de arhetipuri, de imagini care definesc spațiul și mentalitatea islamică. Astfel, se impun dihotomiile lună-soare, moarte-viață, demon-înger, ori elementele ce țin de bestiar sau de vegetal. Dualitatea este reflectată până și la nivelul limbii, gândirea mistică regăsindu-se în terminologia lingvistică: litere lunare și litere solare. Timpul joacă un rol vital, reprezentând încă din perioada preislamică o forță care anima și domina universul, un fel de dinamism creator. Credința în destin și în predestinare ("qadar") este
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
în fața sobelor încinse, Mawlana urca pe terasa școlii și își făcea rugăciunea nocturnă până în zori. După rugăciunea de dimineață cobora și când i se scoteau cizmele, din călcâie îi curgea sânge. De asemenea se ostenea în posturi rostind :” Odihna îndrăgostiților mistici e de aflat în oboseală; pentru ei, comoara se află în durere, bucuria în căutare.” Dervișii mawlawi nu au fost organizați decât sub conducerea lui Sultan Walad. Primul lor lăcaș, cel din Konya a devenit central iar de la el s-
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
Coranul condamnă rugăciunea făcută în stare de beție; iar sufletul poate fi amețit de dans și armonie, așa cum poate fi amețit de vin sau chiar de propria stare spirituală. Răspunsul la aceste obiecții stă tot în principiile minuțioase ale dansului mistic. În dansul mawlawi, dervișul trebuie să fie în stare ca, la orice semn neașteptat(cum ar fi un nume pronunțat de cântăreț), să se oprească imediat din rotire; astfel se obține o ruptură de continuitate față de orice stare care ar
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
și Sayyid Hossein Nasr, în timpul cărora au dezbătut texte clasice ale înțelepciunii divine și gnosticismului, precum și probleme de gnoză comparată (cum au fost denumite mai târziu de Nasr). În cazul fiecărei sesiuni, textele sacre ale marilor religii care conțin învățături mistice și gnostice, cum ar fi "Dao de Jing" , "Upanișadele" și "Evanghelia lui Ioan", iar , în general, au fost discutate și comparate cu sufismul și cu doctrinele islamice ezoterice. Najaf a fost orașul în care Tabataba’i și-a adus cele
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
s-a convertit la Islamul șiit, Haddad se descie ca fiind „un musulman privat care totuși observă”, care se roagă, citește din Coran și postește în luna Ramadanului. Au existat zvonuri care susțineau că Haddad a îmbrățișat sufismul (o interpretare mistică a Islamului) în mijlocul divorțului, zvonuri pe care ea le neagă vehement. Au existat zvonuri conform cărora ea a părăsit Islamul pentru a se întoarce la creștinism (zvonuri negate din nou) ea susținând că nu este nimic ofensiv de vreme ce ea “respectă
Diana Haddad () [Corola-website/Science/330923_a_332252]
-
a îndemnat ca la începutul Postului Paștelui, fiecare călugăr să primească câte o carte. În perioadele mai târzii, monahii au fost folosiți pentru formarea administratorilor și a clerului. Gândirea creștină timpurie, în special perioada patristică, tinde să fie intuitivă și mistică și se bazează mai puțin pe rațiune și pe argumentul logic. Ea, de asemenea, pune mai mult accent pe unele doctrine platonice cu nuanță mistică, și mai puțin pe gândirea sistematică a lui Aristotel. În această perioadă, o mare parte
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
și a clerului. Gândirea creștină timpurie, în special perioada patristică, tinde să fie intuitivă și mistică și se bazează mai puțin pe rațiune și pe argumentul logic. Ea, de asemenea, pune mai mult accent pe unele doctrine platonice cu nuanță mistică, și mai puțin pe gândirea sistematică a lui Aristotel. În această perioadă, o mare parte din lucrarea lui Aristotel a rămas necunoscută în Occident. Cărturarii s-au bazat pe traducerile lui Boethius a Categoriilor lui Aristotel, a lucrării logice "Despre
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]