8,110 matches
-
favorabilă, exista Însă și un revers al medaliei. Pătrunzând În universul existențelor individuale, descoperim adeseori, pe traiectul relațiilor dintre monarhii austrieci și româncele ardelence, conflicte, contradicții și durități care nu mai au nimic de a face cu luminile rațiunii și modernității, ci par a fi desprinse dintr-o adâncă noapte medievală. Cu prilejul aceleiași treceri imperiale prin Banat (evocată mai sus) din anul 1768 În focul conflictelor cu turcii, suveranul se confruntă În satul Cutrița cu nesupunerea românilor, care trec uneori
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și stereotip, etnonimul Însuși conține adeseori, În semantica sa, trăsăturile distinctive, definitorii, ale poporului respectiv, așa cum sunt fixate ele În mentalitatea tradițională. Cazul francezului este deosebit de semnificativ În această privință. În textele aparținând culturii românești din faza de geneză a modernității sale (prima jumătate a secolului al XIX-lea) - publicistică, literatură, ideologie politică etc. - etnonimul „francez” apare În mai multe forme, În mod cu totul inconsecvent, la același autor, iar uneori chiar În aceeași propoziție Întâlnindu-se alternanța diferitelor variante. Este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În perioada medievală. Stereotipurile populare astfel formulate și transmise În timp, pe durată lungă, prin intermediul instrumentului lingvistic și al creației folclorice, sunt pe deplin funcționale la Începutul epocii moderne. Pe parcursul secolelor XVII-XVIII, așadar Într-o perioadă de premodernitate sau de modernitate timpurie În spațiul românesc, ele se evidențiază și mai puternic, prin lărgirea informației și a orizontului geografic și mental, prin asocierea unor noi conotații, care vin, de obicei, să le fortifice pe cele deja existente. Așa este cazul asocierii imaginii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stereotipuri populare, care Își găsesc un nou mod de expresie prin atribuirea răului unui grup etnic străin sau față de care există resentimente. Pentru imaginea francezului (cu trimitere, de data aceasta, direct la românii din Transilvania În perioada de Început a modernității) faptul are o serie de semnificații aparte. Asocierea acestei boli necunoscute, străine, care pătrunde acum În comunitatea tradițională cu o entitate etnică și de civilizație apuseană acreditează o idee de mare viitor (vehiculată astăzi), aceea a răului care vine din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asemenea, să disloce o morală a solidarității colective, resimțită ca o garanție a supraviețuirii, proprie mentalităților autohtone. Totuși, În pofida caracterului lor revoluționar În raport cu valorile locale, tocmai aceste recomandări sunt selectate de către traducătorii români ai lui Franklin XE "Franklin" , care sesizează modernitatea și actualitatea spiritului capitalist, indispensabil propășirii economice a națiunii. Publiciștii ardeleni vehiculează acest mesaj, În mod explicit, În direcția comunității sătești, „plugarii” și „lucrătorii de pământ” fiind cei mereu sfătuiți, În spirit iluminist, că lenea, risipirea timpului și lipsa de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românesc, În raport cu lumea medievală desfășurată anterior, ceea ce ar justifica ratașarea lor la o epocă de premodernitate. În același timp, s-ar putea spune, ele diferă cel puțin tot atât de evident de secolul al XIX-lea, lucru ce le-ar Îndepărta de modernitate. De fapt, de aici nu rezultă altceva decât o situație perfect concordantă cu periodizarea istoriei generale, În care Vechiul Regim sau epoca modernă, care Încep În secolul al XVI-lea, se delimitează de o perioadă contemporană care debutează odată cu secolul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
2.Explică rolul parantezelor rotunde: (impresiile). 3.Evidențiază sensul conotativ al cuvântul cucerire. 4.Precizează timpul structurii verbale aveam să pierim. 5.Interpretează enumerația din ultima frază. 6.Ilustrează o trăsătură de caracter a personajului-narator. 7.Reliefează două elemente de modernitate a romanului. 8.Prezintă semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Comentează, în 4-6 rânduri, crezul artistic al scriitorului: Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu...Din mine însumi nu pot ieși. Barem
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Explică rolul cratimei în structura n-aveam. 5. Comentează valoarea expresivă a utilizării imperfectului. 6. Transcrie două sintagme care sugerează trăsături de caracter ale personajului feminin. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale care indică prezența naratorului. 8. Ilustrează două elemente de modernitate a romanului. 9. Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia despre comparația din ultima frază. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ Testul nr. 72 Rezolvă cerințele
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Acterian • Ceasul lui Făt-Frumos, Emil Lungeanu • Cel de-al treilea sens, Ion Dur • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Citește-mă pe mine!, Viorel Rotilă • Confesiunile unui diplomat, Eliezer Palmor • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov • Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici • Cultura recunoașterii și securitatea umana, Anton Carpinschi • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • El
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Arșavir Acterian • Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol • Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea, Emil Stan • Kairoi sau Roadele timpului. Introducere la o teologie a istoriei, Octavian Florescu • Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu • Nihilismul, Franco Volpi • Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea • O lume anapoda, Mihai Baciu • Omul cu trei aștri, Yvan Le Page • O țară ideală, Iosif Țon • Pendulări în abstract, Marius Cucu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
care au preluat sarcina de a fi depozitarii spiritului popular. Cu mare satisfacție constatăm că sunt oameni tineri, legați prin toată ființa lor de satul în care s-au născut, căruia îi știu obiceiurile și tradițiile, deși trăiesc în deplină modernitate. Numim aici, dintre toți, spre exemplu, familia Nuța și Nistoraș Baltag de la care am aflat ce se mai păstreză din calendarul agro-pastoral al vămenilor, cum și când se culeg plantele de „leac” și cum poți face agricultură ecologică într-o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sintetizate în chiar definiția idealului educativ pe care și-l formulează comunitățile în care funcționează respectivele sisteme educative. De altfel, s-ar putea schița o veritabilă istorie a educației urmărind metamorfoza idealurilor educative începînd de la greci și mergînd pînă în modernitatea actuală, nelăsînd pe dinafară idealurile educative malformate, extramoderne, ale societăților totalitare de orice nuanță ideologică 1. Mai trebuie să precizăm că procesul de transmitere culturală, care este în mod esențial educația, are loc pe două axe: a) verticală - între generațiile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
semnul întrebării însăși existența unui post la acest nivel. încercând să răspundă întrebării despre îndreptățirea postcomunismului, în asociere directă cu postmodernismul, unii autori susțin că de fapt postcomunismul nu a făcut altceva decât să „deschidă noi arii de luptă pentru modernitate”. În al doilea rând, dacă e vorba de o luptă pentru modernitate, în niciun caz nu este vorba despre modele derivate din modernitatea occidentală, sau despre modele aparținând postmodernismului<ref id=”1”>Larry Ray, „Post-Communism: Postmodernity or Modernity Revisited?”, în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
întrebării despre îndreptățirea postcomunismului, în asociere directă cu postmodernismul, unii autori susțin că de fapt postcomunismul nu a făcut altceva decât să „deschidă noi arii de luptă pentru modernitate”. În al doilea rând, dacă e vorba de o luptă pentru modernitate, în niciun caz nu este vorba despre modele derivate din modernitatea occidentală, sau despre modele aparținând postmodernismului<ref id=”1”>Larry Ray, „Post-Communism: Postmodernity or Modernity Revisited?”, în The British Journal of Sociology, vol. 48, no. 4 (Dec., 1997), pp.
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
susțin că de fapt postcomunismul nu a făcut altceva decât să „deschidă noi arii de luptă pentru modernitate”. În al doilea rând, dacă e vorba de o luptă pentru modernitate, în niciun caz nu este vorba despre modele derivate din modernitatea occidentală, sau despre modele aparținând postmodernismului<ref id=”1”>Larry Ray, „Post-Communism: Postmodernity or Modernity Revisited?”, în The British Journal of Sociology, vol. 48, no. 4 (Dec., 1997), pp. 543-544.</ref>. Așadar, nu ar trebui să asociem nediferențiat prefixul post
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
British Journal of Sociology, vol. 48, no. 4 (Dec., 1997), pp. 543-544.</ref>. Așadar, nu ar trebui să asociem nediferențiat prefixul post atunci când vorbim despre orice fenomen din această perioadă, tocmai pentru că „societățile postcomuniste se confruntă acum cu probleme specifice modernității, până acum latente, probleme precum conflictul de interese între general și particular, continuitate și granițe ale statului, confruntarea dintre diferite forme de legitimare, precum și diferite aspecte ale procesului politic modern”<ref id=”2”>2Ray, „Post-communism...”, p. 547.</ref>. 2.1
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
geografic restrâns și de păstrarea doar a anumitor coordonate din mișcarea de început. În a treia etapă, micile confesiuni astfel constituite se individualizează, protestul social căpătând o formă moderată. În cea de-a patra fază, este identificat procesul secularizării, specific modernității și caracteristic pentru toate grupările religioase, acesta transformând sau chiar alterând pe alocuri elementul religios atât de puternic în trecut<ref id=”2”>Fenoghen, 2005, pp. 14-15.</ref>. Cu toate acestea, eforturile de păstrare a coeziunii acestor comunități nu este
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
afecteze structura de bază a etniei. Astfel, tineretul lipovean de exemplu este nevoit să plece din comunitatea de origine pentru a găsi un loc de muncă în alte zone, păstrarea limbii materne devenind dificilă, ca și prezervarea vechilor tradiții, din moment ce modernitatea secolului al XXI-lea pare anacronică în raport cu modelul religios și cultural pe care îl oferă Biserica de rit vechi din România. Din punctul de vedere al evoluției numerice a rușilor lipoveni, potrivit datelor statistice oferite de Departamentul pentru relații interetnice
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se completează cu unele aprecieri punctuale preluate de la reprezentantul comunității din Iași, care a subliniat încă de la începutul discuției noastre că rușii lipoveni fără biserică nu prea există. Așadar, subliniem încă o dată elementul definitoriu de factură religioasă. Apoi, deși provocările modernității au determinat oarecari schimbări în dinamica internă a comunității, se păstrează vechile tradiții, copiii învață rusa ca limbă maternă, tinerii se implică în viața comunității participând sau chiar organizând evenimente cu profil cultural și artistic, intelectualii comunității din Iași contribuie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
distribuirile diferite de accent. Confruntarea oriental-occidentală ar fi prima constantă, verificabilă în spectacolul străzii, în habitat, gastronomie, îmbrăcăminte, obiceiuri etc. și ar fi o eroare, pentru acest spațiu cel puțin, s-o reducem la raportul mult vehiculat, dintre tradiție și modernitate, în cursul cercetărilor noastre am amintit, în câteva rânduri, de portretul de la Rouen al prințului Dimitrie Cantemir în descrierea lui Iorga sau în evocarea lui Costachi Conachi, făcută de Saint-Marc Girardin la mijlocul veacului romantic 17. Adăugăm imaginea lui Aii Pașa
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
lui în realitate, pentru că este un tiran fără conștiință, care s-a făcut vinovat de cruzimi teribile; în același timp este un general atât de viteaz, încât a fost numit un Bonaparte mahomedan"18, o înfățișare compozită asemănătoare etalează, până în modernitatea secolului al XX-lea, suk-urile și bazarurile din Sarajevo (Bas Carsia), Atena (Monastiraki) sau București (Lipscani). Această situație a condus, mai ales în Turcocrație - care nu era secționată în formațiuni politice bine delimitate - la o spectaculoasă permeabilizare a frontierelor culturale
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
un proces de omogenizare, de masificare a ansamblului de referenți cu proprietatea respectivă și deci, prezintă trăsăturile [+ Masiv], [- Uman]: veritabilul, frumosul. Același adjectiv poate fi ambiguu după cum figurează în cele două tipare prezentate; albul, modernul reprezintă culoarea sau caracteristica de modernitate, dar și individul cu proprietatea respectivă (rasa sau caracterul modern). Se impune o distincție teoretică între situațiile de conversiune completă, adjectivele devenite substantive pline și deci, centre de grup, și capurile fuzionate, în care funcția numelui centru se combină cu
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
generații de pictori din Europa. Este cazul lui Stahi care, înțelegând lecția, și-a definit parcursul propriei evoluții. Într-un cu totul alt fel putem vorbi și despre Gh. Petrașcu care, la o oarecare distanță de Stahi, purtând privirea asupra modernității eu- ropene, și-a structurat propriul repertoriu for- mat din vase de aramă și tingiri, de exemplu, pe care le-a tensionat pictural cu suflul materiei colorate în tablouri inegalabile. Stahi pare a fi agreat din creația lui Chardin eleganța
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
anume categorie de obiecte încărcate de sensuri simbolice și metaforice, unice și inconfunda- bile, adunate în compoziții atent elaborate, de- vin motive pentru exprimarea unor opțiuni es- tetice, filosofice, patriotice ale spiritualității ro- mânești, aducând prin semnificațiile simbolice suflul de modernitate în acord cu orientările eu- ropene contemporane lui. Naturile sale statice nu sunt grupări de obiecte gândite pentru a rezolva probleme doar de ordin plastic, optic sau decorativ - ambi- ental. Ele sunt adevărate meditații și confe- siuni, sunt cronici plastice
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
al românului, cu spiritul său inventiv și fantazia proprie"6, câtă vreme societatea însăși nu își are precizate dezideratele. Problema răspunsului la modernism este una reactivă: dacă va fi să fie un stil național, acela va fi răspunsul local dat modernității ubicue: "Vrând, nevrând, participăm la o civilizație unitară care se întinde pretutindeni în lume.(...) Din efortul acesta de adaptare și mai ales de asimilare se vor preciza, poate, în luptă cu forțele străine, și mai mult adevăratele însușiri ale sufletului
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]