6,985 matches
-
Serbia, Grecia, Turcia și Austro-Ungaria, era alcătuită în două rituri religioase: (ritul "spaniol"), sefarad, și (ritul "german"), așkenaze. Încă dinaintea constituirii orașului modern, evreii erau prezenți și în Cerneți, stabiliți din 1829. În 1910, în Turnu-Severin erau înregistrați 172 de negustori evrei, 3 croitori, 1 dulgher și 10 alte meserii diverse. Prima școală de rit sefarad din Turnu-Severin este constitută în 1871, cu un număr de 58 de elevi. În 1910, numărul lor era 170. Școala va fi închisă în timpul Primului Război Mondial
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
autobuz. Din punct de vedere documentar, primele măsuri luate în ceea ce privește activitatea sanitară se referă la anul 1785 (epidemia de ciumă). În cronică lui Hurmuzachi, vol I, se consemnează: “La Urziceni izbucnind ciumă s-au închis târgurile, s-au oprit venirea negustorilor și s-au dărâmat două case infecte”. În anul 1824, de teama epidemiilor, Domnitorul poruncește să se închidă bâlciul din Buzău (Drăgaica) și cele din Ialomita.Balciul de la Grindu se mută la Urziceni dar și acesta este suprimat ulterior. În
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
important, cunoscut și sub numele de „Drumul sării”, poziția lui geografică oferind condiții optime pentru desfășurarea unui activ comerț de tranzit. De aici produsele excedentare ale Țării Românești ajungeau în Peninsula Balcanică, până pe țărmurile Adriaticii și tot pe aici, mărfurile negustorilor turci și greci pătrundeau în Muntenia și mai departe, în Transilvania și Ungaria. Prin vama de la Calafat se trimiteau în Imperiul Otoman mari cantități de cereale, vite, cai, oi, pește, sare, vin, ceară, miere, cherestea. Prin același punct intrau în
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
la Viena și era una din condițiile pentru o mai strânsă apropiere de Ungaria, respectiv de aristocrația maghiară, de care împăratul avea atâta nevoie pentru succesul politicii sale. Astfel, nici memoriul din decembrie 1860, semnat de peste 12.000 de intelectuali, negustori și meseriași din Banat, nici jalbele și doleanțele sârbilor nu și-au gasit ecou. Prin patenta din 27 decembrie 1860, împăratul Franz Joseph I a decis anexarea Banatului la Ungaria. Pe data de 16 februarie 1868, se dau noi legi
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
1790 mica așezare rurală își avea biserica ei, ca toate așezările statornice. Cam în aceeași vreme, pe drumul poștei de cai, care lega Buzăul de Ploiești, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (stația de poștă sau „menzil”) o mulțime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate și apoi surugii, bicigașii, rotarii, dârvarii și păzitorii ce deserveau releul poștal. Activitatea febrilă din stația unde se schimbau caii căruțelor de poștă, tranzacțiile care se
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
ori sași, care au zidit Cetatea Neamț. Această ipoteză a fost susținută și de alți istorici: Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Nicolae Boierescu, Grigore Ionescu și mulți alții. Cert este că în evul mediu a trăit aici o importantă populație de negustori germani. Numele orașului vine de la toponimul râului Neamț. În sprijinul acestei idei sunt și însemnările episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitând comunitatea catolica din Tîrgu Neamț, în 1646, nota: "„orașul este așezat lângă un râu ... , de la care își ia numele
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
cu cea din Davos. Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Brașovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
95,98%). Pentru 3,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Breaza au fost descoperite vestigii din neolitic, epoca bronzului și epoca hallstattiană. Populația acestei localități a cunoscut o importantă creștere după declararea acesteia ca vamă pentru negustori, devenind în jurul anului 1900 cea mai populată așezare subcarpatică. La primul recensământ după atestarea sa documentară, Breaza avea 11 122 de locuitori, urmând ca 10 ani mai târziu, la 15 martie 1966, populația să crească cu mai mult de o
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
a înființat orașul liber Alexandria, iar o parte dintre orășenii din Zimnicea au plecat atunci în aceată localitate nou înființată. Pentru o scurtă perioadă de timp, între 1837-1838, Zimnicea a fost reședința județului Teleorman. Însă datorită neînțelegerilor dintre boieri și negustori, a fost înlocuită cu Turnu Măgurele. Din 1860 Zimnicea a devenit punct de vama. În timpul războiului de independență (1877 - 1878), a fost sediul de campanie al trupelor rusești și românești care treceau în Bulgaria pentru a lupta împotriva Imperiului Otoman
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
terestre. Constantinopolul se afla la intersecția unor drumuri comerciale care uneau Asia de Europa. Stăpânirea drumurilor respective a fost vitală pentru bizantini, fiind utilizate și pentru apărarea în față invaziilor și pentru propria expansiune, fiind în egală măsură animate de negustori, misionari, controlul asupra acestora asigurând prosperitate. Apogeul Bizanțului a fost atins când a stăpânit toate aceste drumuri, în secolul VI și în secolul X, în timpul Dinastiei Macedonenilor. În secolul VI, Bizanțul stăpânea Peninsula Balcanică, Asia Mică, Mesopotamia superioară, Siria, Palestina
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de reanimare a fost strâns legat de reluarea controlului asupra principalelor drumuri comerciale, în condițiile marii expansiuni militare bizantine din sec. IX-X. Comerțul era practicat pe trei direcții: Micul comerț avea un rol important pentru vistieria statului, care percepea de la negustori o taxă-commerkion: 10-18% din valoarea mărfurilor. Principala sursă care furnizează informații despre organizarea vieții urbane este Cartea Eparhului, atribuită împăratului Leon al VI-lea Înțeleptul, deși ulterior s-a stabilit a fi o culegere de norme și reglementări realizată pe parcursul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
că grantie a respectării normelor și a garanției calității produselor. Supravegherea breslelor era încredințată unui personal numeros condus de locțiitorul eparhului, legatharios, numit de prefect cu aprobarea împăratului, cu sarcina specială de a supraveghea și importurile și exporturile, precum și pe negustorii străini veniți în oraș. Printre auxiliari se află și un inspector maritim, care controla navele din porturile orașului, la intrare și la ieșire. La începutul secolului XI, eparhul a devenit un mare personaj principal al statului. Un eparh ca Roman
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Roman Argyros a devenit basileu în 1028 după ce s-a căsătorit cu porfirogenetă Zoe. La sfârșitul secolului XI, puterea împăratului a intrat în declin, iar o parte din atribuțiile sale au fost preluate de alți magistrați. În secolul XII, instalarea negustorilor italieni la Constantinopol, în cartiere proprii, a restrâns autoritatea eparhului, însă funcția se menține până la cucerirea otomană. La conducerea corporațiilor se aflau "prostatai"sau "exarchoi", iar în fruntea corporației notarilor era primicerul. Nu fiecare corporație avea câte un șef. Există
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
autoritatea eparhului, însă funcția se menține până la cucerirea otomană. La conducerea corporațiilor se aflau "prostatai"sau "exarchoi", iar în fruntea corporației notarilor era primicerul. Nu fiecare corporație avea câte un șef. Există câte un singur șef pentru breslele notarilor, argintarilor, negustorilor de țesături siriene, săpunarilor și șelarilor. Corporațiile aveau mai mulți șefi: cârciumări, negustori de pește, nestorii de porci, negustorii de mătase brută. Erau bresle care erau conduse de șefi că cei ai bancherilor, ai negustorilor de mătase, ai torcătorilor, ai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
aflau "prostatai"sau "exarchoi", iar în fruntea corporației notarilor era primicerul. Nu fiecare corporație avea câte un șef. Există câte un singur șef pentru breslele notarilor, argintarilor, negustorilor de țesături siriene, săpunarilor și șelarilor. Corporațiile aveau mai mulți șefi: cârciumări, negustori de pește, nestorii de porci, negustorii de mătase brută. Erau bresle care erau conduse de șefi că cei ai bancherilor, ai negustorilor de mătase, ai torcătorilor, ai parfumeurilor. Nu existau norme speciale pentru aceștia. Șeful corporației era numit direct de către
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
șef pentru breslele notarilor, argintarilor, negustorilor de țesături siriene, săpunarilor și șelarilor. Corporațiile aveau mai mulți șefi: cârciumări, negustori de pește, nestorii de porci, negustorii de mătase brută. Erau bresle care erau conduse de șefi că cei ai bancherilor, ai negustorilor de mătase, ai torcătorilor, ai parfumeurilor. Nu existau norme speciale pentru aceștia. Șeful corporației era numit direct de către eparh, ales din rândurile membrilor breslei. În cazul corporației notarilor, succesiunea îi revenea celui mai în vârstă, aprobat de toți colegii săi
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
imperial pentru uzul curții și pentru darurile acordate principilor străini. În Bizanț există un număr mare de bresle care aduceau venituri importante, fiind tot mai specializate. Are loc o separare clară între producători și negustori: torcătorii de mătase, țesătorii, vopsitorii, negustorii de mătase brună, negustorii de haine de mătase, negustorii de țesături de mătase siriană. Intervenția statului viza comerțul intern și încerca să evite crearea unor surplusuri de mărfuri, bună aprovizionare a orașului pentru a împiedică izbucnirea crizei în capitală, o
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și pentru darurile acordate principilor străini. În Bizanț există un număr mare de bresle care aduceau venituri importante, fiind tot mai specializate. Are loc o separare clară între producători și negustori: torcătorii de mătase, țesătorii, vopsitorii, negustorii de mătase brună, negustorii de haine de mătase, negustorii de țesături de mătase siriană. Intervenția statului viza comerțul intern și încerca să evite crearea unor surplusuri de mărfuri, bună aprovizionare a orașului pentru a împiedică izbucnirea crizei în capitală, o eventuală revoltă a populației
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
străini. În Bizanț există un număr mare de bresle care aduceau venituri importante, fiind tot mai specializate. Are loc o separare clară între producători și negustori: torcătorii de mătase, țesătorii, vopsitorii, negustorii de mătase brună, negustorii de haine de mătase, negustorii de țesături de mătase siriană. Intervenția statului viza comerțul intern și încerca să evite crearea unor surplusuri de mărfuri, bună aprovizionare a orașului pentru a împiedică izbucnirea crizei în capitală, o eventuală revoltă a populației putând pune în pericol tronul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Imperiul Sasanizilor, ce obțineau profituri enorme de pe urma comerțului. Existau două cai principale: cea terestră care începea de la granițele vestice ale Chinei divizată în aceea perioada în statele Wei și Liang, prin Sogdiana, până la granița persană, unde mărfurile erau transferate de negustorii chinezi persanilor, ce le transportau mai departe, până la punctele vamale de la frontiera bizantină. Calea maritimă era următoarea: chinezii își transportau mărfurile pe corăbiile lor până în Insula Ceylon, aflată în sudul peninsulei Hindustan, iar de acolo, mărfurile chinezești erau încărcate în
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
pentru a menține un comerț regulat, Iustinian chiar a stabilit relații cu creștinii abisieni din Axum, impulsionandu-i să cumpere mătase din India și să o revândă bizantinilor. Nu a putut să deschidă un comerț direct cu chinezii, însă cumva, negustorii din China au păcălit vigilența inspectorilor chinezi și au introdus câteva ouă de viermi de mătase din Serinda pe teritoriul bizantin, formând baza unei noi industrii pentru bizantini. Curând, au fost construite întinse plantații de duzi și multe fabrici pentru
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
devenit monopol de stat și a adus statului un mare venit, care nu a fost însă destul de suficinet încât să amelioreze situația financiară precară a imperiului. Articolele bizantine din mătase au ajuns și în Europa de Vest, împodobind palatele regilor apuseni și negustorilor bogați. Iustinian a ridicat fortărețe și limes-uri protejate, fortificații "castella" la granițe, în nordul Africii, pe malurile Dunării și Eufratului, în Munții Armeniei și în peninsula Crimeea, refăcând și lărgind un sistem de apărare. După cum scria Procopius în "Despre
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
motiv pentru care se dorea cucerirea Bizanțului. Relația Bizanțului cu Veneția era mult mai veche.Veneția, potrivit unor legende medievale, apare în secolul V. În secolele următoare Veneția începe să se afirme și în plan politic și economic. În 811 , negustorii venețieni fură moaștele Sf.Marcu din Alexandria, care sunt mutate la Veneția. De atunci Sf.Marcu este protectorul Veneției.Au intervenit de partea bizantinilor ori de câte ori a fost nevoie. În schimbul ajutorului primit, bizantinii, pe vremea lui Vasile II Macedoneanu, le oferă
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
imperiu colonial în Orient, dar mai ales pentru cei dintâi, care pierdeau venituri importante. Statul bizantin deschidea o breșă în sistemul său economic și comercial, breșă care avea să fie lărgită la începutul secolului XII (1111-1112) prin acordarea altor privilegii negustorilor din Pisa. Manuel I avea să-i aducă în imperiu și pe genovezi (1169).Venețienii îi solicită lui Ioan II Comnenul să reînnoiască tratatul, dar acesta refuză, iar un conflict izbucnește între cele două părți (1122-1126). Venețienii atacă și cuceresc
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
un decret prin care cerea supușilor să se mulțumească cu ceea ce produc mâinile și pământurile romeilor și să renunțe la importuri. Afirmă în edict că aurul niceean nu trebuia să întărească puterea venețienilor. În 1240 li se oferă poziția privilegiată negustorilor din Pisa, care era aliată lui Frederich al II-lea. S-a ocupat și de refacerea flotei, fiind conștient că flota venețiană apăra Constantinopolul. Încurajează activitatea în acest domeniu și amenajează șantierul de la Smirna. Pe plan extern, și-a propus
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]