8,467 matches
-
pârâu ce se unește cu pârâul Tutova la satul Gura Iezerului (circa 2km mai jos de târgul Puiești) și care la rândul său se varsă în râul Bârlad la satul Tutova (circa 15 km sud de orașul cu același nume). Pârâul Tutova, cel mai important afluent al râului Bârlad și care a dat numele întregii regiuni ("Colinele Tutovei") pe care o străbate de la nord la sud, este și principala cale rutieră modernizată la care se conectează drumul de țară Stâncășeni-Gura Iezerului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din anul 1502, semnat de domnitorul Ștefan cel Mare, în care se certifică faptul "că sluga noastră Mircea Ezereanu... a vândut ocina sa ... din satul de pe Tutova, anume Făurești, unde a fost Stanco ... de la gura gârlei (n.p. se referă la pârâul Iezer, unde mai târziu a apărut satul Gura Iezerului) ... la movila lui Puiu" (n.p.de unde vine și numele satului, și, mai târziu, târgului Puiești). Deci este clar că satul Făurești sau Făuroane "unde a fost Stanco" era situat pe valea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
spre evidențierea puterii formativ-educaționale a unui sat de răzeși medievali, tip Stâncășeni. Natura. Am precizat anterior că satul Stâncășeni, unul dintre cele mai izolate sate din România, este unicul sat pe valea unui pârâiaș lung de numai 8km, afluent al pârâului Iezer și prin el al râului Tutova și al văii Bârladului, ce ne leagă cu Siretul, Dunărea și Marea Neagră. Este cazul să amintim aici că în urmă cu 10-12 milioane de ani, întreg Podișul Moldovei era acoperit de apele Mării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
adâncă precum majoritatea văilor secundare, terțiare etc. din Colinele Tutovei. Fundul văii, în centrul satului, este exact la 200m deasupra nivelului mării, dar ea coboară de la peste 300m în fundul Mangalului până la sub 150m altitudine absolută la punctul de confluență cu pârâul Iezer. Datorită adâncirii accentuate și stratelor de roci moi: argile, luturi și nisipuri (cu rare și subțiri intercalații de gresii și pietrișuri slab consolidate) (de vârstă sarmatică și meoțiană) pe care le secționează, versanții văii au pante puternic înclinate, afectate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pleacă din Dealul Ghelmegioaei (cu punctul trigonometric 345m), la nord-est de satul Voinești, și se continuă spre sud cu D.Cârțibașu (305m) D.Pădurea Sânzănești (325m) D. Fântânele (313m) D.Chilia (cu punctul trigonometric 318m și Pădurea Ruși) până la confluența pârâului Iezer cu Tutova (satul Gura Iezerului, la sud de Tg.Puiești). Deși incomodă chiar pentru căruțe cu tracțiune animală, căci necesită traversarea a două dealuri (D.Iezer și D.Muncelu-Fântânele, motiv pentru care majoritatea stâncășenenilor preferă să o străbată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
etnie aparte, onorabilă, veniți sau aduși special pentru muncă pe moșia boierului local Gabunea-Popescu, care le-a oferit loc de casă la poalele moșiei din vecinătatea vetrei răzeșilor, de care îi desparte doar un podeț de la gura unui torent lateral pârâului Stâncășeni). Mă simt obligat de la început, și cu toată răspunderea, să afirm că între răzeșii din vatra veche și locatarii vetrei boierești a fost o conviețuire pașnică, aș putea spune chiar complementară, căci după dezrobirea lor oficială de la Mavrocordat (1749
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
atât în formarea acestora, cât și în evoluția lor ulterioară. Așadar, relieful este un element primordial al condițiilor naturale. Dintre favorabilitățile anumitor elemente geomorfologice în relația cadru natural-așezare se poate sesiza preferința dominantă a așezărilor din cadrul comunei Șipote pentru terasele pârâului Miletin, care străbate această zonă. Astfel, satele Chișcăreni, Șipote, Iazu-Vechi,Mitoc, Hălceni sunt situate de o parte și de cealaltă a văii Miletinului,o importanță deosebită pentru aceste așezări avându-l și elementul hidrologic. Se știe că din punct de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unor terenuri în agricultură ș.a. De asemenea, șesurile inundabile au determinat imposibilitatea de amplasare a habitatului. Rezolvarea acestei probleme s-a încercat prin realizarea unor lucrări de îmbunătățiri funciare, prin efectuarea de drenaje, desecări și amenajarea barajului de la Hălceni, pe pârâul Miletin. O importanță deosebită în instalarea habitatului într-o anumită regiune o reprezintă și solurile. Ele constituie suportul agricol al unei așezări, ideal fiind ca amplasamentul acesteia să fie în apropierea unor soluri fertile, care să asigure o producție satisfăcătoare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
canale de scurgere ale unor organisme torențiale bine dezvoltate. Acumularea fluvială se materializează în terasele Miletinului, câteva conuri de depunere aluvială și șesuri. Terasele Miletinului, etalate pe stânga văii - cu excepția celor joase (8-10 m, 20-25 m,30-35m) identificate pe stânga pârâului Solovăț, la Hălceni și pe fața sudică a D. Odăile, la Hălceni sunt în general slab evidențiate morfologic. Prezența unor formațiuni aluviale pe nivele ce se mențin între 140-150m în altitudine (D.Schinăria, D. Balș, D. Solovăț, D. Mitoc) atestă prezența
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
statelor geologice, atât în partea de nord (râpa Coroleuca,hârtopul Călugăra), cât și în cea de sud a comunei (vest de Chișcăreni). Frecvent se asociază cu alunecări de teren , uneori contribuind la reactivarea sau chiar la declanșarea lor ( în bazinul pârâului Recea ș.a.),alteori funcționând ca drenuri naturale ale microreliefului negativ deluvial (Chișcăreni ș.a.). Alunecările de teren reprezintă procese dinamice actuale cu o amploare deosebită, ce au afectat depozitele de terasă din sectorul Miletin și chiar depozite sarmațiene. Declanșarea și evoluția
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
0,2l/s).Debite mai mari au izvoarele care apar în fruntea terasei inferioare de la Șipote,fiind utilizate pentru adăpatul vitelor. În zonele de emergență, apa din terase contribuie la dinamizarea proceselor actuale de versant, ca de exemplu,pe stânga pârâului Broaștei ( Foto nr.3 ), la nord-vestul localității sau la supraumectarea șesurilor cu care vine în contact,ca de pildă,șesul Miletinului de la sud de Șipote. Din cele arătate, rezultă că sectoarele zvântate din complexul teraselor, unde apa este la peste
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
această unitate hidrogeologică este neuniform repartizată, atât în plan orizontal, cât și pe verticală. Adâncimea medie la care se află apa subterană în această unitate hidrogeologică în cadrul localități Șipote,variază, în general între 0-4 m pe versantul stâng al pârâului Broaștei sau între 0-8m pe stânga Văii Stănoaia, unde apar la zi și apele libere din lentilele nisipoase ale Sarmațianului . Izvoarele care deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Tansa. Dreptul de stăpânire asupra satului Brudurești este întărit de Ștefan cel Mare feciorilor lui Simion Tansa, frații Petrea, Oană și Duma Brudur. Ferindu-se din calea năvălitorilor, satul Brudurești și-a schimbat vatra inițială, mutânduse către NE, către originea pârâului Tansa, unde pădurea existentă forma o adevărată perdea de protecție. Pe locurile bisericii vechi încă se pot vedea stejarii din vechiul codru. În decursul timpului actualei configurații a locurilor cu o diversitate mare de formă de relief, nu i s
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Schinetea) și satul Savu Manea, la Vovriești. Ca întindere, comuna Tansa cuprinde o suprafață de 36,5 km pătrați și se află în extremitatea sudvestică a actualului județ Iași. Centrul de comună, Tansa, este traversat de la Nord la Sud de pârâul Tansa, iar pe locul numit Pleșa, paralele 46 grade 55 minute latitudine nordică, se intersectează cu meridianul 27 grade 15 minute longitudine estică. Dealul Pleșa are 449 m. Din punctul de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să fie pur ludică. Ea permite discursului imitant să-și construiască propria identitate. Așa se întîmplă cînd un slogan imită un proverb " Cîinii latră, Lee Cooper trec" (cf. proverbului "Cîinii latră, caravana trece"), "Micile Visseaux fac marile lumini" (cf. "Micile pîrîuri fac marile rîuri"). Aici imitația este purtătoare de sens: pentru slogan, proverbul constituie un fel de ideal, căci orice slogan aspiră să aibă autoritatea proverbului, să fie universal cunoscut și acceptat de totalitatea locuitorilor unei limbi, astfel încît să fie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Tansa. Dreptul de stăpânire asupra satului Brudurești este întărit de Ștefan cel Mare feciorilor lui Simion Tansa, frații Petrea, Oană și Duma Brudur. Ferindu-se din calea năvălitorilor, satul Brudurești și-a schimbat vatra inițială, mutânduse către NE, către originea pârâului Tansa, unde pădurea existentă forma o adevărată perdea de protecție. Pe locurile bisericii vechi încă se pot vedea stejarii din vechiul codru. În decursul timpului actualei configurații a locurilor cu o diversitate mare de formă de relief, nu i s
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Schinetea) și satul Savu Manea, la Vovriești. Ca întindere, comuna Tansa cuprinde o suprafață de 36,5 km pătrați și se află în extremitatea sudvestică a actualului județ Iași. Centrul de comună, Tansa, este traversat de la Nord la Sud de pârâul Tansa, iar pe locul numit Pleșa, paralele 46 grade 55 minute latitudine nordică, se intersectează cu meridianul 27 grade 15 minute longitudine estică. Dealul Pleșa are 449 m. Din punctul de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de procese geomorfologice actuale, ca: spălări, eroziune liniară în diferite stadii, alunecări, sunt un alt tip de relief întâlnit în cadrul primei categorii. Relieful de acumulare întâlnit de-a lungul văilor cupride: văi halocene de origine aluvială inundabilă, reprezentate de albia pârâului Cornești și terase ce apar în partea estică a teritoriului. Relieful actual al fermei Ezăreni se integrează în aspectul geomorfologic general al Câmpiei Moldovei. Cea mai mare parte din suprafața fermei cuprinde platouri largi cu altitudini medii de 100-130 m
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Moldovei. Cea mai mare parte din suprafața fermei cuprinde platouri largi cu altitudini medii de 100-130 m și pante de 2-4%. Altitudinea cea mai mare este de 170 m (Dealul Nucului) iar cea mai mică înălțime (60 m), aparține văii pârâului Ezăreni. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin câteva forme depresionare care constituie trasee de concentrare a scurgerilor de suprafață în urma ploilor mari sau la topirea zăpezilor. Pârâul Ezăreni, afluent al pârâului Nicolina, este cel mai important curs de apă cu debitul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 170 m (Dealul Nucului) iar cea mai mică înălțime (60 m), aparține văii pârâului Ezăreni. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin câteva forme depresionare care constituie trasee de concentrare a scurgerilor de suprafață în urma ploilor mari sau la topirea zăpezilor. Pârâul Ezăreni, afluent al pârâului Nicolina, este cel mai important curs de apă cu debitul nepermanent. Datorită regimului hidrologic torențial ,acesta este regularizat prin două bazine de acumulare. Apele de suprafață provin din ploi și zăpezi, iar pe terenurile cu pantă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Nucului) iar cea mai mică înălțime (60 m), aparține văii pârâului Ezăreni. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin câteva forme depresionare care constituie trasee de concentrare a scurgerilor de suprafață în urma ploilor mari sau la topirea zăpezilor. Pârâul Ezăreni, afluent al pârâului Nicolina, este cel mai important curs de apă cu debitul nepermanent. Datorită regimului hidrologic torențial ,acesta este regularizat prin două bazine de acumulare. Apele de suprafață provin din ploi și zăpezi, iar pe terenurile cu pantă mai mare de 8
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
albiile majore ale pâraielor. Lăcoviștile salinizate sunt luto-argiloase, formate pe argile. Secvența morfologică este de tipul Amsc-AGosc-Gr. Solul are un conținut de 232 mg la % săruri solubile și o reacție slab alcalină (pH = 8,3). Se găsește pe văile pâraielor (Pârâul Ezăreni) cu apă freatică la mică adâncime. Este prezentă eroziunea de suprafață, care, pe platouri orizontale și foarte slab înclinate și versanți cu pante până la 4-5 %, se desfășoară lent până la moderat, cu pierderi anuale de sol în limite admisibile. Pe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
celălalt, dinspre nord, unde dealul se unește cu muntele se află satul Talea. Cam la jumătatea distanței dintre cele două puncte extreme ale Văii Proviței se află comunele Provița de Jos și Provița de Sus, ce-și trag numele de la pârâul Provița. Comuna Provița de Jos face parte din Subcarpații de Curbură. Se află la vest de râul Prahova și este situată aproximativ pe meridianul de 25°36' longitudine estică și paralela de 45° 05′ latitudine nordică. (Fig.1) Este străbătută
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
legătura cu municipiul Câmpina, iar spre nord cu comuna Provița de Sus, mergând mai departe spre Pucioasa (județul Dâmbovița) ( Fig. 2a / 2b) Comuna nu are acces la calea ferată, stația cea mai apropiată fiind la Câmpina, traseul C.F.R. București - Brașov. Pârâul Provița străbate comuna Provița de Jos începând cu punctul „Podul cu trei cărbuni”, făcând parte din depresiunea Provița, continuând spre sud prin depresiunea Drăgăneasa. Aici se află defileul cel mai îngust al râului Provița (punctul Berechet), dar și locul unde
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Mesteceni - 620 m - pe stânga Proviței, în estul regiunii. II.1.3 ASPECTE MORFOMETRICE Așa cum am amintit deja altitudinea maximă a regiunii o întâlnim în Vf. Sultanu, care este situat în nord-vestul regiunii, în timp ce altitudinea minimă se găsește pe talvegul pârâului Provița în zona Mărul Alb (circa 350 m). ( Fig. 6) Altitudinile medii sunt cuprinse între 500 -550 m ceea ce încadrează regiunea pe treapta hipsometrică de 400 - 800 m. Adâcimea fragmentării reliefului este de aproximativ 350 m în nord și de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]