6,963 matches
-
conform cu interesele ei”. Porțile au fost pecetluite cu sigiliul Băncii Naționale a României și Băncii Statului rus, iar cheile au fost remise - una domnului T. Capitanovici, director al Băncii, și alta domnului Kowalnitzky, gerantul sucursalei Băncii de Stat rusești. Ambele depozite au rămas păzite de o gardă specială. În acest timp, revoluțiunea se întindea în toată Rusia; țarismul se prăbușea treptat, treptat, cu mai multă sau mai puțină vărsare de sânge, iar comitetele revoluționare le luau locul. Situațiunea în Moscova devenise gravă: luptele de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
speciale 7.000.000). Totul este sigilat din nou, închis în același compartiment, sub garanția Guvernului rus; cu această ocazie, se stipulează: 1) că, dată fiind minuțiozitatea cu care verificarea se făcuse și felul în care aceste valori vor fi păzite, nu va mai fi nevoie, în momentul restituirii lor, decât de verificare acelora dintre lăzi cari vor prezintă urme de violență: 2) că restituirea Tezaurului se va face numai pe baza unor depline puteri speciale ale Băncii Naționale (subl. ns
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
poporului român din Bucovina, a hotărât în ședința din 25 noiembrie a.c. constituirea sa în Congres, care să se întrunească astăzi în 28 noiembrie, spre a aduce la îndeplinire dorul și aspirațiunile pe care poporul nostru le nutrește și le păzește cu sfințenie vreme de un secol și jumătate ! Întruniți astăzi în acest măreț lăcaș, care este și trebuie să rămână simbolul unirii în credință, credință în Dumnezeu și în neamul nostru, salut cu nețărmurită dragoste pe reprezentanții vitezei Armate Române
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
are El grijă și nu păgubiți cu nimic. Dimpotrivă, dacă ați Înțelege cât aveți de câștigat, ați da totul ca să ajungeți acolo. Parcă vi se arată Raiul și parcă Domnul ne-ar spune: „Mergi și fă ce ți-am spus! Păzește poruncile și vei intra În Rai!” Chiar de nu vor putea ajunge toți la Sfintele Locuri, În Rai se poate ajunge. Numai să vrem noi. Atâtea ocazii ne dă Domnul. Dar nu ne forțează. Rămâne ca noi să alegem. Să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ai cumpărat de la el, și te invită să vii și altădată să cumperi tot de la el. Și-s credincioși, din faptele lor, care vorbesc cât de credincioși sunt ei. Nu Întâlnești unul să te supere sau să te jignească. Ei păzesc Poruncile lui Dumnezeu. Se vede din viața și faptele lor. După cum spuneam, din acest izvor minunat fiecare ia apă În sticle, apoi beau, se spală pe față, se stropesc pe corp. E foarte bună la gust și e binefăcătoare pentru
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
deasupra peșterii unde s-a nevoit Sf. Gherasim. Se spune că tare credincios și bun era. Averea lui era un măgăruș și un leu. Cu măgărușul se ajuta la nevoile sale, cărând cu spinarea lui. Iar leul trebuia să Îl păzească. Dar Într-o zi niște tâlhari i-au furat măgărușul și s-a cam supărat sfântul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu În locul măgarului!”. Și așa a fost. Tot ce avea de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
leu. Cu măgărușul se ajuta la nevoile sale, cărând cu spinarea lui. Iar leul trebuia să Îl păzească. Dar Într-o zi niște tâlhari i-au furat măgărușul și s-a cam supărat sfântul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu În locul măgarului!”. Și așa a fost. Tot ce avea de cărat punea În spinarea leului și el căra. Leul era blând, Își asculta și respecta stăpânul. După vreo 6 luni a venit măgarul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
soiul de flori, care mai de care, Îți furau privirea. Toată această grădină Începea de pe munte și se Întindea În vale, spre Mediterana. Iar În mijloc erau alei ce duceau la o clădire care era mormântul lui Bahai. Și este păzit de poliție-securitate. Ușile clădirii sunt deschise unde-i mormântul. Dar este și om de pază și privești de la distanță, nu intră nimeni Înăuntru. Nimeni nu are voie să atingă o floare sau o frunză. Nici poze nu dau voie să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
au binecuvântat călătoria noastră. Fântâna lui Moise și Mănăstirea Sf. Ecaterina Acolo, În Egipt, În calea noastră am trecut și pe lângă Fântâna lui Moise. A oprit mașina și am coborât să bem apă. Fântâna arată ca un bazin mare. Este păzită de un egiptean. Îi oferi ceva bani (dolariă și el apasă pe un buton care aduce apa la suprafață și curge pe-o țeavă. Îți iei cât vrei. Am băut câteva pahare. Scumpii mei, este ca un medicament. Atât de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a răcit În familii, Între soți și Între copii, Între frați... Rușine nu mai este prea multă. Prea multă destrăbălare este. Și multe alte rele se fac. Mă Întreb eu: „Ne mai aducem aminte de Poruncile lui Dumnezeu? Cum le păzim? Am uitat că suntem trecători și locuim În țară străină. Dar când sosește ceasul de plecare nimic nu luăm cu noi, doar desaga cu fapte, fie bune, fie rele. Oh, Doamne, ce mă fac? De voiești, dă-mi ce-mi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
când plecăm Alte lucruri nu luăm. Numai fapte ce-adunăm. Doar pomana care o dai Îți va face loc În Rai! Însă Raiul cel frumos Începe de aici de jos Voi! Copiii, să mă ascultați Rugă Domnului să dați! Să păziți Porunca Lui! Sfințind ziua Domnului. În Casa Lui veniți Cu El să vă Întâlniți Vă-ntâlniți la Liturghie Cu Iisus În bucurie. Căci, pe Sfânta Masă, El Se jertfește ca un Miel! Creator fiind de fire A salvat o omenire
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
petrecut... Iar apoi, cum bine știm, Iosif și Nicodim De pe Cruce L-au luat În giulgi nou L-au Înfășurat Trupul mort al Lui Iisus Și-n mormânt nou L-au pus Sâmbătă au pecetluit, Și au pus strajă de păzit! ............... Duminică În zori de zi Au venit Sfintele femei Cu mir scump neprețuit Ca să ungă... Trupul Lui Iisus! Dar acolo la mormânt, Trupul nu L-au mai găsit Un Înger vestea: Iisus - A - Înviat! a Înviat! Cu adevărat, A - Înviat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Încercări vei avea Să te rogi la Sfântul Duh, Să fie cu tine oricând. La bine și la greu, Să te știi cu Dumnezeu! De El aproape fii mereu Să nu te apuce Duhul rău! Vai de tine dragul meu. Păzește-te și vezi ia seamă Doar Sfânta Cruce-ți fie armă! Cu ea te vei Însemna De toți dușmanii vei scăpa! Te rog, ia bine-aminte De-a Mamei rugăminte! Oricât ți-o fi... De bine sau greu Rămâi, rămâi Cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a Răbdat! Așa Maica cuvânta, Rănile-i săruta, Și cu lacrimi amare L-a dat pentru Îngropare Și L-a dat pe Iisus Într-un mormânt nou L-au pus! Cu piatră L-au Întărit Și-au pus strajă de păzit Toată inima Creștină Astăzi plânge și suspină Plânge moartea Lui Iisus Care-n mormânt nou a fost pus! (Aceste 3 poezii cu sfârșitul lumii, m-au pătruns adânc În inimă și suflet) Doamne, Împărate... Doamne Împărate Mult m-ai Înzestrat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Gust-o din plin ! Viața e vis - Transformă-l În realitate ! Viața e o sfidare - Înfrunt-o ! Viața e o datorie - Împlinește-o ! Viața e un joc - Joacă-l ! Viața e prețioasă - Ai grijă de ea ! Viața e o bogăție - Păzește-o ! Viața e dragoste - Bucură-te de ea ! Viața e un mister - Încearcă să-l pătrunzi ! Viața e o promisiune - Nu o lăsa neîmplinită ! Viața e tristețe - Treci peste ea ! Viața e un imn - Cântă-l ! Viața e o luptă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
apropiere unde Își pregătise Nicodim un mormânt pentru el când avea să aibă nevoie pentru el. Așa că era nou mormântul și i L-a dat să-L Îngroape pe Domnul Iisus În el. Și cum știm că au pecetluit și păzit mormântul ostașii lui Irod. Dar Baraba tot prin văgăuni din apropiere și tupilat urmărea și așa era fugar și tâlhar. Dar conștiința nu-l lăsa În pace, Îl mustra. Așa că urmărea și după miezul nopții a venit o adiere caldă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sau a securității muncii ? N. D.: - Accesului, adică, dacă aveau acces... C. H.: - Existau zone în Nicolina unde anumite produse erau cerute și după aceea intrau în cadrul armatei, deci..., Ministerului Apărării și atunci zonele respective erau securizate, cu militari care păzeau zona și trebuia să ai... A. N.: - Era protejată... C. H.: - Da și nu oricine avea voie să intre în perimetrul respectiv. A. N.: - Care era nivelul de pregătire al angajaților ? C. H.: - Atunci angajații erau pe categorii de muncă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
muniție de război și să-narmez Gărzile Patriotice cu muniție de război, un încărcător pe automat și cu unul de rezervă. I-am spus colonelului care răsundea de noi... I. A.: - Cine trebuia să vă anunțe ? Ș. B. - Da, ca să păzim fabrica. „- Tovarășu’, domnul colonel, cine-a dat, dom’le, dispoziția asta aberantă, dom’le ? Cum să le dăm noi înainte de sărbători, de Crăciun, domnule, le dăm muniție de război acuma ? Și-nainte de Anul Nou ? Se-împușcă ca chiorii, dom
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
5 ianuarie Adunarea Electivă l-a ales domn al Moldovei. În jurământul pe care l-a rostit, cu prilejul alegerii sale ca domn al Moldovei, noul domnitor s-a angajat să fie „credincios Constituției în textul și spiritul ei”, să păzească cu sfințenie „drepturile și interesele Patriei”. Victor Place, consulul Franței la Iași, comentând semnificația votului de la 5 ianuarie 1859, sublinia că acesta este „triumful complet al ideilor unioniste și liberale, împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mod deosebit, a fost generalul Gheorghe Teleman. În urma declarării stării de război între Rusia și Turcia, comandamentul român a hotărât ca trupele Corpului 1, în care intra și Regimentul 4 Linie, la comanda căruia se afla maiorul Gheorghe Teleman, să păzească linia Dunării pe zona de la Calafat la Bechet, să respingă orice încercare a turcilor de a trece pe teritoriul țării. În zorii zilei de 3 iunie 1877, avanposturile Regimentului 4 Linie sesizează artileriei că un grup de vase inamice au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
gagici” pe sprînceană, fiindcă e branșat. Toată lumea știe că furnizorul e chiar el, dar dă rău s-o spui. Dumnezeu știe de ce. Pentru mine fumătorii de iarbă sînt de nepătruns. Există o grămadă de secrete În branșa asta și inițiații păzesc aceste presupuse secrete cu o viclenie imbecilă. De exemplu, iarba trebuie tratată, altfel rămîne verde și zgîrie gîtul. Dar Întreabă-l pe un fumător cum se tratează buruiana și o să se uite la tine cu un aer viclean și cretin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
la „tainiță”, cum se spune În branșă, astfel că Roy și Herman nu puteau s-o găsească și să se servească. A lua din marfa ascunsă de alt trăgător se cheamă „a-l face la tainiță”. E greu să te păzești de forma asta de furt, pentru că trăgătorii știu unde să se uite după o tainiță. Unii umblă cu marfa la ei, dar cine face asta se expune unei acuzații de posesie În eventualitatea unei percheziții a gaborilor. CÎnd am Început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ducea două din cele mari. De noi se alipise de la München și Grigore Duca cu ne vasta lui, eram deci opt: mama, Pia, Ion, Bebe și Tatiana Lahovary, doi Duca și cu mine. Compartimentul nostru rezervat de șeful gării și păzit de doi impiegați era luat cu asalt. În momentul când intrarăm, publicul spărgea ferestrele ca să-l ocupe. Ne așezarăm cam înghesuiți, dar foarte fericiți de norocul ce avusesem și, mulțumind d-lui Mavrocordat, începurăm călătoria cea mai riscantă, mai ales
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vorbe alese, făcea întrebări inteligente, era drăgălaș, fru mos, voinic, dar totuși un adevărat copil copilăros. prizonierii români În ziua următoare era frig, chiar ger. Trecând la plimbare, văzurăm pe Șoseaua Cozienilor, la moșia lui Podgoreanu, de-a lungul ulucelor, păziți de gardă germană, prizonierii români luați de la Kommandantură pentru tăierea pădurii. În ce hal, săracii! Mai mult goi decât îmbrăcați, înșirați la gard și cerând trecătorilor de mâncare. Erau din ajun acolo și nu le adusese proprietarul nici măcar mămăligă. Am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la ei. Cât am fi fost de înspăimântați de i-am fi crezut încă la Odessa, când au sosit acolo bolșevicii cu Racovski. 1918 Iată cum încheiam notele mele în ajunul anului 1918: Trist a fost 1917! dar ne-a păzit cel puțin de ocupația Moldovei. S-a înfăptuit revoluția rusă și dezastrele ce a tras după ea. Dea Domnul să fie totuși spre binele nostru, chiar de este spre nenorocirea ei, aliata noastră. De se va prăbuși nu ne vom
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]