6,053 matches
-
forma audiovizuală este corelată, în general, cu nivelul de interes și de angajare a electorului, de asemenea manieră, încît ia naștere o relație inversă între eficiența publicității și implicația politică a individului. Intensitatea rezultatului mai depinde și de modalitățile de percepere a ofertei electorale și, în concluzie, de gradul de definire a campaniei, adică de claritatea preferinței. Cu cît impactul publicitar tinde să fie mai puternic, cu atît ofertele sînt mai puțin deosebite. În sfîrșit, intensitatea rezultatelor este influențată și de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
variabile precum tradițiile istorice, caracteristicile sociale, economice și culturale ale indivizilor. Însă declinul relativ al identificării partizane și sporirea instabilității electorale au avut drept consecință reconsiderarea rolului factorilor de scurtă durată în determinarea opțiunii electorale. Structurarea mizelor politice, configurarea candidaturilor, perceperea conjuncturii economice, evaluarea performanțelor guvernamentale au subliniat importanța agenților de definire a situației politice imediate și deci a variabilelor comunicării. Astfel, definiția votului a fost redusă, în esență, la opoziția dintre un model determinist și unul raționalist. Primul model consideră
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a căror medii școlare intră în prima quartilă) consideră că perioada actuală este preferabilă celei comuniste. Adițional capitalului educațional personal (i.e., performanța școlară redată de media generală a notelor pe ultimul an), un alt factor important care influențează modul de percepere a comunismului este capitalul educațional parental (i.e., nivelul de educație al tatălui) [X2(1, N=4.543)=34.98, p=.000]. Tabelul de mai jos prezintă distribuția răspunsurilor în funcție de statutul educațional al tatălui respondentului. Tabel 45. Aprecierea comunismului în funcție de educația
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu putea fi decât barbară. Emilia este surprinzător de demodată în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
173. 276 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 95 certe, ambele fiind căsătorite de cinci ori, ducând o viață destul de libertină. „Asemănarea târgoveței cu femeia samarineancă evidențiază, o dată în plus, corelarea ei cu Vechiul Testament, cu tot ce este carnal și cu perceperea sensului literal al textelor”277. Cu toate acestea, femeia din Samaria îi este superioară: deși dusese o viață dezordonată, are totuși puterea de a înțelege admonestarea și porunca divină de a se îndepărta de tentațiile trupului care au subjugat-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai multă valoare, neglijând spiritul textului, de aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în textele scripturistice. Perceperea ei drept o figură simbolică a carnalității i-a determinat pe unii critici literari, paradoxal, să afirme că personajul acesta nu are nimic de a face cu verosimilul, este mai curând „o figură iconografică” a senzualității, chiar o alegorie a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a făcut față cu demnitate. Geoffrey Chaucer a încercat prin Constanța să creioneze de fapt viața unei sfinte 758, între ea și Sfânta Cecilia, eroina din Povestirea celei de-a doua maici, nu sesizăm o mare deosebire. Remarcăm, vis-à-vis de perceperea acestor personaje, sentimentul sacrului, al miraculosului, care depășește limitele firești ale omenescului. Constanța are darul neobișnuit al glosolaliei și acesta o ajută să-și îndeplinească activitatea misionară. Reprezintă o trăsătură rară, pe care de obicei femeile nu o primeau: „Darurile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe care tânăra promite că îl va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de transformări și de manipulări, dedublarea, alteritatea imaginii, fiind condiția sine qua non a creației umane. Permanenta relaționare dinamică dintre exterioritatea obiectuală și realul interiorizat relevează structura imaginarului, ca structură deschisă care-și asumă destinul imaginilor recreate. Procesul invers, al perceperii realității interioare ca alteritate, dă naștere creației artistice 37. Astfel, "exteriorizând subiectivitatea, imaginea artistică favorizează o relație intersubiectivă" 38, convertind egocentrismul inițial al percepției la inter-comunicare gnoseologică. "Reprezentare mediană și mediatoare, care colaborează atât la cunoașterea realului, cât și la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aprecia drept derutantă deoarece sugerează că există ceva despre care ar trebui să se tacă. Or, despre tot ceea ce există în mod real se poate vorbi și ar trebui să se vorbească. Este o observație care semnalează o neînțelegere elementară. Perceperea scrierii de tinerețe a lui Wittgenstein drept o operă reprezentativă pentru o critică a metafizicii, care se întemeiază pe principiile noii filozofii empiriste a cunoașterii 79, o percepere favorizată de reacțiile la Tractatus ale lui Russell și ale unor membri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
trebui să se vorbească. Este o observație care semnalează o neînțelegere elementară. Perceperea scrierii de tinerețe a lui Wittgenstein drept o operă reprezentativă pentru o critică a metafizicii, care se întemeiază pe principiile noii filozofii empiriste a cunoașterii 79, o percepere favorizată de reacțiile la Tractatus ale lui Russell și ale unor membri influenți ai Cercului de la Viena, se sprijină, de fapt, pe o legendă. Este o legendă care îl integrează pe autorul Tractatus-ului în curentul principal a ceea ce Rudolf Haller
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în mod tacit supoziția că termenii generali stau pentru „genuri“, adică pentru ceea ce este comun existențelor individuale. Propriu noțiunilor ar fi, cum arăta încă Socrate, că ele rețin ceea ce este general, lăsând la o parte diferențele individuale. O mai bună percepere a folosirii expresiilor limbajului conduce la concluzia că o asemenea înțelegere a naturii noțiunilor, chiar dacă nu este pur și simplu greșită, reprezintă o simplificare. Ea reține unele cazuri de folosire a cuvintelor și trece cu vederea altele, cel puțin la fel de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a răspuns, între altele, că nu dorește să-și prostitueze mai departe mintea prin acele exerciții de virtuozitate intelectuală care sunt conversațiile cu persoane inteligente din Cambridge. Viața pe care a dus-o în Norvegia l-a condus la o percepere și mai acută a acelor deosebiri profunde în opțiuni care îl despărțeau de Russell. În primăvara anului 1914, îi va scrie lui Russell că, de acum înainte, crede că ar fi potrivit să-și limiteze relațiile la sfera preocupărilor logico
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
expresiile (mers, ținuta corpului, mimică și gestică, vestimentație, inflexiuni ale vocii etc.) cu rafinament. O sinteză a principalelor teme din domeniul comunicării nonverbale o realizează DePaulo și Friedman (1998)20 pentru a ilustra influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la copii. Dacă la adulți, ticul poate să fie simptomul unei stări nevrotice, adesea obsesionale, la copii, ticul apare și se manifestă în situații de stres, insatisfacție afectivă, anxietate, culpabilitate, expectanțe exagerate ale părinților, prezența unor tulburări de limbaj etc. Perceperea și judecarea persoanei după prezența semnelor, ticurilor, simptomelor și stărilor corporale ne conduc spre o veritabilă semiologie imagologică a corpului cu multiple aspecte. Din păcate, anumite trăsături structurale ale corpului sunt interpretate ca semne sau ca stigmate în evaluarea unei
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
au tendința de a folosi o singură parte a creierului. La nivelul creierului, sistemul limbic (locul unde se nasc emoțiile) este mai bine reprezentat la femei decât la bărbați, ceea ce explică faptul că acestea sunt mai senzitive, mai înzestrate în perceperea aspectelor subtile ale gestualității, aceste calități fiind o consecință a supraactivării ,,creierului emoțional" în detrimentul cortexului (responsabil cu logica și rațiunea). Cu privire la educație, fetele sunt învățate de către părinți să fie mai sensibile, să se gândească la relațiile sociale pe care le
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
-i evita, de a se așeza cât mai aproape sau cât mai departe de interlocutor, de a percepe sau organiza spațiul. Această știință studiază distanțele și relațiile spațiale ca modalitate de comunicare nonverbală, jocul teritoriilor, configurația orașelor, diferențele culturale în perceperea spațiului, efectele simbolice ale distanțelor fizice și organizării spațiale. Creatorul ei, antropologul Edward T. Hall (1966), distinge în The Hidden Dimension: Man's Use of Space in Public and Private următoarele distanțe sau zone: a) distanța sau zona intimă (15
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturi în intervalul de timp care urmează până la oprirea trenului în stație: înclinarea capului în direcția venirii trenului, acoperirea urechilor cu mâinile din cauza zgomotului produs de tren, luarea bagajelor în mâini și deplasarea rapidă spre ușa vagonului. Știința care studiază perceperea și utilizarea timpului de către oameni se numește cronemica. Știm cu toții faptul că perceperea timpului interior de către o persoană, așa cum este el trăit în sfera conștiinței de sine ca modalitate de desfășurare a propriei sale vieți, este diferită de perceperea timpului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
capului în direcția venirii trenului, acoperirea urechilor cu mâinile din cauza zgomotului produs de tren, luarea bagajelor în mâini și deplasarea rapidă spre ușa vagonului. Știința care studiază perceperea și utilizarea timpului de către oameni se numește cronemica. Știm cu toții faptul că perceperea timpului interior de către o persoană, așa cum este el trăit în sfera conștiinței de sine ca modalitate de desfășurare a propriei sale vieți, este diferită de perceperea timpului exterior sau universal al Lumii. De cele mai multe ori, timpul pe care-l dedică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studiază perceperea și utilizarea timpului de către oameni se numește cronemica. Știm cu toții faptul că perceperea timpului interior de către o persoană, așa cum este el trăit în sfera conștiinței de sine ca modalitate de desfășurare a propriei sale vieți, este diferită de perceperea timpului exterior sau universal al Lumii. De cele mai multe ori, timpul pe care-l dedică o persoană unei activități sau unei relații arată cât de importantă este aceasta pentru el. Nu este un lucru nou faptul că petrecerea timpului cu cineva
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și așa mai departe... până la vremurile în care a fost construit Stonehenge" 62. Faptul că gestualitatea unei persoane este influențată de cultura societății din care face parte pleacă și de la conotațiile educative legate de imaginea, percepția și funcționalitatea corpului uman. Perceperea propriului corp de către un occidental, care spune ,,am un corp", este diferită de cea a unui oriental, care susține ,,eu sunt corpul meu" și acest lucru se răsfrânge și asupra codificării-decodificării gesturilor. Dacă limbajul gestual al europenilor nordici este practic
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ales în timp ce încerca să-și consolideze statutul economic prin favoruri politice, diferențierea claselor a devenit subiectul discuțiilor ideologice, literare, juridice și sociale. Factorii economici, și mai mult sau mai puțin politica guvernului au contribuit semnificativ la modificări în modul de percepere și în atitudinea față de clasele sociale.“ Motivul pentru care burghezia a reușit să ocupe o poziție tot mai privilegiată a fost oferit de schimbările economice. Prețurile au crescut gradat în timpul secolului al XVI lea, iar acest lucru a condus la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
anumită consonanță cu semnul produs, atunci conducătorul autoturismului va interpreta, cel mai probabil, semnul ca pe o rugăminte de a opri și a transporta persoana În cauză până la o anumită destinație, pe direcția sa de deplasare. Dacă, Însă, concomitent cu perceperea semnului făcut cu o mână spre direcția sa de deplasare, conducătorul autoturismului observă că autostopistul face același semn cu mâna cealaltă dar orientat spre direcția opusă, că se uită În altă parte, că nu stă În picioare, ci se află
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Încăperea din care se conduce zborul are pereții dinspre pista de decolare aterizare din sticlă, pentru a asigura o vizibilitate maximă a situației de pe aerodrom și de la verticala acestuia), sperând că va observa silueta unui MIG 21 apropiindu-se. Doar perceperea și interpretarea acestor semne non verbale În interacțiunea lor complexă dădea posibilitatea receptorilor direcți să Înțeleagă că, dincolo de mesajul de situație de zbor anormală transmis prin semnele lingvistice, conducătorul de zbor trasmitea ceva mult mai dramatic: faptul că, cel puțin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de interpretare), care nu reprezintă altceva decât experiența memorată a interpretului ca actant În jocuri similare anterioare . Memoria umană pare a fi structurată (și) pe categorii de activități. Una dintre primele etape ale actului de interpretare ar trebui să fie perceperea tipului de joc, a activității În care se utilizează limbajul; ea ar trebui să fie urmată de accesarea, În memorie, a tipului de joc corespunzător care va constitui contextul imediat, generator de semnificație pentru fiecare entitate lingvistică din structura enunțurilor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]