9,309 matches
-
se plânge de insomnia-i fără leac: -Tu! nu știu cum poți, tu, să dormi ca butucul. Stau în pat, mă uit la tine ore în șir și tu nici măcar nu te întorci pe partea cealaltă, în timp ce eu abia ațipesc din cauza văicărelilor pisicilor. Parcă-s turbate, lua-le-ar naiba și dar-ar boala în sămânța lor! Umblă după motani ca zăludele: toată noaptea miorlăie de-ți sparg auzul, cu invitațiile lor la hârjoană pe streașina casei. E ceva normal, spuse Vladimir, revenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ei ca damă mai coaptă. Cu vârsta, orice doamnă zglobie devine tot mai serioasă și mai așezată. Plecat raționalismului modern și îndoielii metodice, Vladimir conveni aparent la aserțiunile Zoei: Într-adevăr, există un acel ceva care poate înnebuni și instinctul pisicilor, spuse el între două zgomotoase sorbituri. E acel ceva care determină comportamentele aberante: gutuii și merii înfloresc frecvent a doua oară, către toamnă... viorelele apar primăvara, înaintea clopoțeilor albi... din ouă de viperă ies șerpi cu două capete... caprele fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Când a terminat de aruncat cu toate oalele și cu toată muniția din bucătărie, cică s-a aruncat și ea de la etajul șapte... Așa, fără vreun motiv evident. A înnebunit-o și pe ea cataclismul de la Cernobâl, ca și pe pisicile astea, care umblă după motani din noiembrie, cu luni de zile înainte de sezonul tradițional al acuplărilor din februarie-martie! Cernobâlul vatămă vietățile nu numai la unele părți ale organismului, cum ar fi aparatul digestiv. Le atinge și la sistemul nervos. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cele pentru dulăii-barzoi fuseseră dezmembrate în grătare și grilaje pentru creșterea porcilor din rasa Marele alb. Din fumurile senioriale ale cocoanei fostului proprietar, coborâtor în linie dreaptă al fanarioților, și din belșugul vechiului conac în stil neoclasic, nu rămăseseră decât pisicile, care trăiau hrănindu-se cu șobolani de pădure și cu șoareci de câmp. O singură grijă și un singur necaz aveau aceste pisici, descendente ale unor extraordinare exemplare de rasă birmaneză, cu ochi de smarald și cu blăni lânoase, purtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
coborâtor în linie dreaptă al fanarioților, și din belșugul vechiului conac în stil neoclasic, nu rămăseseră decât pisicile, care trăiau hrănindu-se cu șobolani de pădure și cu șoareci de câmp. O singură grijă și un singur necaz aveau aceste pisici, descendente ale unor extraordinare exemplare de rasă birmaneză, cu ochi de smarald și cu blăni lânoase, purtate acum în smocuri de păr, în care se bătuciseră scaieții Bărăganului: din tufișurile spinoase de trandafiri sălbăticiți și de rugi de smeură le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se multiplicaseră în barbarie, după ce politica trecutei stăpâniri dărâmase satele vecine, silindu-i pe țăranii din Bărăgan să se mute în blocuri scălâmbe și înghesuite, lăsându-și javrele să socializeze în grupuri flămânde și din ce în ce mai numeroase. Adaptarea la mediu înarmă pisicile cu noi mijloace de supraviețuire în fața acestor pericole mortale: cele mai vânjoase feline de rasă dădură naștere la urmași fioroși cu gheare oțelite, în stare, numai arătându-și laba prevăzută de cârlige curbate, să țină orice dulău la respect; alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu noi mijloace de supraviețuire în fața acestor pericole mortale: cele mai vânjoase feline de rasă dădură naștere la urmași fioroși cu gheare oțelite, în stare, numai arătându-și laba prevăzută de cârlige curbate, să țină orice dulău la respect; alte pisici se grupară specializându-se în obiceiul cârtițelor: aceleași gheare erau folosite la săpatul galeriilor pe sub pământ, ganguri din care nu ieșeau la vânătoare decât noaptea și unde simțul văzului în întuneric li se ascuți nemăsurat de mult. Miliardarul avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
străzii, plină de zăpadă, pentru a se pierde în restul de pădure provenind din risipitul codru de altădată al Vlăsiei. Ieși și el în aerul rece, de afară, cu carafa de whisky în mână, asistând la manevrele Svetlanei, care izgonea pisicile agresive, aciuate prin cotloane de marmură, cu lovituri de mătură. Svetlana era înaltă și călită, având o inteligență aproape de paranormal, precum și o îngustime de vederi moștenită din familie. Fusese educată la Academia Ștefan Gheorghiu, însă vocația de comandant și severitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
între capitalismul actual. Își perpetua implicit respectul tuturor părților: al celei pe care o servea cu dăruire și al celei pe care o mâna din urmă, asemenea unui comisar din lagărele de concentrare. Se necăjea, uneori, fiindcă, una la mână, pisicile din gangurile subterane nu se speriau de mătură, ci mai mult de vânturile ei pestilențiale și zgomotoase, pe care le scăpa fără voie. Iar doi la mână, fiindcă salariații prinseseră năravul ademenirii, la Sans-Souci, a otrepelor, dar nu pe câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai aducă încă un bandit din ăștia, ca să vă demonstrez cum îl fac la beregată! Însă, nu mai apucă să treacă la executarea numărului de iscusință în căsăpirea demonstrativă a porcului următor. De undeva, din gangurile subpământene ale pădurii, o pisică neagră cu blana lânoasă, plină de scaieți, năvăli în viermuiala ziafetului, între vâlvătăile focului aprins pentru pârlirea porcinelor măcelărite. Era o pisică despre care Vladimir nu mai află niciodată dacă fusese turbată, dacă fusese ruptă de foame, dacă fusese înnebunită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
executarea numărului de iscusință în căsăpirea demonstrativă a porcului următor. De undeva, din gangurile subpământene ale pădurii, o pisică neagră cu blana lânoasă, plină de scaieți, năvăli în viermuiala ziafetului, între vâlvătăile focului aprins pentru pârlirea porcinelor măcelărite. Era o pisică despre care Vladimir nu mai află niciodată dacă fusese turbată, dacă fusese ruptă de foame, dacă fusese înnebunită de detunăturile petardelor sau o apucaseră pretimpuriu convulsiile intrării în călduri a felinelor: miorlăia dușmănos, zgâria cu gheare de oțel, încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de scaieți, la vederea leșurilor de porci târâte și răsturnate brutal în văpăile alimentate cu sarcini de paie. Unul dintre rândașii de la ferma de porcine, care trebăluia pe lângă animalele înjunghiate, își îndreptă, în cele din urmă, lampa de benzină, către pisica turbată, lansând un jet de flăcări, pârlindu-i blana, în hohotele de râs ale gloatei și îndepărtând-o într-un final. Nenorocitul animal se aruncă cu capul înainte încotro vedea cu ochii, urlând sfâșietor de durere și oprindu-se, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ce-i trece prin minte, Melanie îl asigură: Cu astea nu dormi două nopți la rând, fiindcă nu am să te las nici eu. Ochii ei albaștri, rotunzi și umezi, ca la ciută, i se alungiră într-o expresie de pisică. Ispititoare, ațâțată, alintându-se ca o felină, miorlăi: Motănel, vino aici! Haide să facem ca pisicuțele! Înainte de a se ivi zorii zilei și de a se auzi primele miorlăituri ale cotoilor vagabonzi, făcură ca pisicuțele, de câteva ori, Melanie părând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sus de genunchi și în continuare, un păr abundent, tot atât de flocos cum se întâlnește, de obicei, pe Muntele lui Venus. Când terminară de miorlăit, de zbătut, de înfipt ghearele, încăierându-se, nu se mai miră că, în înfierbântarea luptei de pisici, Melania se eschivă, apelând la o stratagemă: E timpul să facem ca iepurașii, zise ea, printre aprigi gâfâieli. Nu mai băură decât o carafă de whisky, pe care o consumară în doi, cu deplină camaraderie, dar făcură cum propusese Melanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și ca iepurașii, apoi ca lipitorile, ca limbricii și ca alți viermi, mai exact, ca viermii cei neadormiți, până când lui îi veni să întrebe: Am simțit că, prima dată, de la genunchi în sus aveai un păr ca la blănița de pisică, zise el întrebător. Acum ești netedă peste tot, cu pielea ca mătasea. Melanie se alintă, întinzându-se printre perne, spunându-i mustrător: Erai așa de năvalnic, că n-am mai avut timp să mă epilez pe coapse. Vladimir o asigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
privitorii prin acel gât epatant, blindat în inelele de cupru. Ea își coborî privirea asupra Profesorului, învăluindu-l ușor în văpaia neagră a ochilor ei minunați. Pivotă cu suplețe către Vânător, grăindu-i dezmierdător, ca într-un delir sforăitor de pisică alintată: După boarea pe care o adulmec, bărbatul acesta e un străin care vine dintr-un țărm de apă sărată. Oameni ca aceștia trăiesc în case clădite una peste alta, înalte până la nouri. Sunt un neam războinic, fără să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
menirea surclasării implicite a indicațiilor oferite de el însuși. Tăcu, încercând să se afunde mai mult în fotoliu, efectuarea mișcării de frecare pe suprafața de piele a fotoliului provocând un neașteptat scârțâit. Un scârțâit la fel cu un mieunat de pisică. Sesizându-l, cu o anume interpretare, tânăra hipistă găsi momentul să se exprime necenzurat, printr-un hohot sonor. Emet! murmură Profesorul unul din cuvintele lui favorite. Vânătorule O'Piatră, oare când ne vom mai întâlni noi doi pe aceeași axă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
traducere de Iulian Gabriel Hrușcă. 6 Lumea devine din ce în ce mai frumoasă traducere de Iulian Gabriel Hrușcă. 7 Spun toți oamenii leneși traducere de Iulian Gabriel Hrușcă. 8 Asta-i pălitura lui Păun traducere de Iulian Gabriel Hrușcă. 9 Asta-i pentru pisică (înțelesul ironic este de: lucru mărunt, care nu merită atenție) traducere de Iulian Gabriel Hrușcă. 10 O dată e ca niciodată (sensul este: "o dată nu înseamnă că e un obicei repetabil") traducere de Iulian Gabriel Hrușcă. 11 Gândurile sunt libere! Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care anarhismul era, pentru imbecilii din media și serviciile secrete, identificat cu satanismul. Chiar dacă eu personal mă complăceam Într-un demonism de circumstanță, nu mi-ar fi căzut bine să știu că Celebrul animal e confundat cu un violator de pisici oligofren. Dar riscul ăsta exista, atâta vreme cât trăiam alături de niște oameni pentru care cele mai credibile instituții erau armata și biserica. Băscarii ăștia, pe care Încercaserăm să-i deșteptăm cu lirismele nostre, credeau că suprema realizare a unui tânăr e să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
fetița ta ceva, Dă-i tot ce-i cere inima..." începe el să fredoneze zâmbind versurile unei romanțe siropoase. În timp ce rulează pe șosea o delectează cu întâmplări vesele și anecdote cazone, despre câinii regimentului care-și găsiseră să fugărească o pisică prin curtea cazărmii tocmai când colonelul dădea raportul generalului venit în inspecție, sau despre sergentul care urlase înfuriat unui soldat în timpul unei trageri de noapte să arunce cu arma după țintă, poate așa reușește să o nimerească. Adaptează tonul în funcție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu un cerc metalic. Nu, nu, răspund câteva voci bărbătești. Urmărit de lătrăturilor îndârjite ale unui câine lățos, pătrunde în curtea mică și se oprește lângă prispa acoperită cu un țol vrâstat. Privește în jurul său. Este cineva? Domnule Ciornei! O pisică tărcată apare din spatele casei, acolo unde sunt acareturile. Miaună slab în timp ce, ridicată pe lăbuțele din spate, se agață cu ghearele de pantalonii lui. N-am nimic să-ți dau, pisu mic, spune Marius în timp ce scarpină ușor între urechi micul animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Fără mărci, te ștergi la cur cu ele." Pătrund în gangul care duce către curtea din spate. Un iz puternic de vomă și mortar îmbibat cu urină le izbește violent nările. Printre tomberoanele pline, emanând mirosul unei degradări avansate, câteva pisici își dispută cu miorlăituri agresive diferite resturi alimentare. Tăcuți, escaladează gardul și aproape în pas alergător, traversează curtea scrutând fațada întunecată a clădirii, oprindu-se lângă o ușă scundă. Manfred scoate din buzunar o cheie și o învârte de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
execuți foc pe direcția din dreapta. Sper ca dobitocul să tragă și astfel îmi va fi mai ușor să-l achit, spune Manfred cu voce joasă. Încovoiat, mișcându-se cu rapiditate pe lângă perete, cu umărul drept înainte, înaintează cu pași de pisică, aproape fără să atingă podeaua. Dispare în bezna holului. Marius, în poziție de tragere, cu pistolul în mână, încearcă să străpungă întunericul. Nu se aude nici o mișcare. "Cum dracu reușește?". Termină de numărat și face un pas afară. Sub talpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cercevelele zbârcite sunt murdare și crăpate. Tencuiala căzută lasă să se întrevadă cărămida veche, de culoare pronunțat gălbuie. Pe zidul de la intrare cineva pictase cu vopsea roșie: "ROMÂNI! ENGLEZII V-AU VÂNDUT RUȘILOR! DE CE MAI LUPTAȚI?". Cu pași ușori, de pisică, pătrunde în locuința bombardată odată cu o pală înfiorată de ninsoare. Ascultă cu atenție. Liniștea este deplină, mai profundă decât a unui cavou în miez de noapte. Privirea lui întâlnește doar ziduri crăpate și goliciunea tristă a unei case părăsite. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
locului unde zgomotele frontului se aud doar ca un mormăit foarte îndepărtat al artileriei. Așa cum toate cătanele din lume o știu, iernile sunt o vreme blestemată pentru executarea serviciului de gardă, dar celor doi nu le pasă. Picotesc ca niște pisici la soare, mulțumiți că sunt în siguranță, departe de abatorul războiului și speră ca asta să dureze cât mai mult. Amândoi se gândesc cu plăcere la apropiata masă a prânzului când în locul eternei supe de mazăre vor savura o suculentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]