6,979 matches
-
pune în pahare, crema se amestecă cu 6 linguri pline cu frișcă. Rețeta nr. 50 Salată de căpșuni cu smântână Ingrediente și mod de preparare: 1 kg căpșuni, 250 ml smântână (chiar smântână dietetică degresată), zahăr după gust. Pe un platou punem un strat de căpșuni pe care le presărăm cu zahăr și apoi turnăm o parte din smântână. Repetăm această operație până terminăm fructele. Deasupra turnăm smântână îndulcită din belșug. Rețeta nr. 51 Tort de ness „Cristina“ Ingrediente: 9 albușuri
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
emailată de 2 kg unsă cu unt și cu o coală de hârtie la fundul cratiței. Când s-au copt, la foc potrivit, numai ușor aurii, se lasă la răcit și se umplu cu crema de mai jos, pe un platou: Crema: 9 gălbenușuri se freacă cu 400 g zahăr, plus 3 linguri ness, 12 linguri de apă și 7 lingurițe rase cu făină dizolvată în apă ca să nu facă cocoloașe. Se pune la foc moale la fiert, amestecând mereu până
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
zeamă și bucățele mici de portocală tăiată cubulețe mici. Deasupra se pune un strat de pișcoturi de șampanie, după ce am turnat totul de mai sus într-o cratiță. Se dă totul la rece câteva ore, apoi se răstoarnă pe un platou și se ornează cu frișcă multă, bătută. Se servește a doua zi ca orice tort - șarlotă. Rețeta nr. 67 Prăjitură de post „Negresă“ Ingrediente: ½ l coca cola, 1 ceașcă de ulei, 3 căni făină, 1 ½ cană de zahăr, 3 linguri
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
și dăm iarăși la cuptor până devine aurie și se desprinde ușor de pe cratiță. Se lasă în vas totul 3 ore timp în care o însiropăm cu sirop fiert și răcit din zahăr, apă, vanilie. Apoi o răsturnăm pe un platou și o ornăm cu frișcă iar deasupra punem fructe confiate și coji de portocală tăiate mărunt și fierte în zahăr. Rețeta nr. 69 Toci de cartofi cruzi pudrați cu zahăr Ingrediente: 1 kg de cartofi cruzi se dau prin răzătoarea
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
doar să se întărească. Apoi o scoatem și cu cuțitul tăiem pătrate din prăjitură și o băgăm iar la cuptor până bezeaua devine aurie, atunci prăjitura e gata și o tăiem pe urmele făcute cu cuțitul anterior. O așezăm pe platou și o servim rece. Este un desert deosebit de bun. Poftă bună! Este prăjitura mea preferată. Rețeta nr. 77 Tort de căpșuni „Delia“ Ingrediente: 5 ouă, 5 linguri zahăr, 4 linguri făină albă, 2 linguri cacao, esență de rom, 100 ml
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
tort și se coace 30 de minute la foc potrivit. Se scote blatul, se lasă la răcit și apoi se taie în două și se însiropează blaturile cu cafea fiartă cu zahăr. Pe primul blat care este așezat pe un platou și însiropat cu cafea naturală lichidă se pune un strat de căpșuni mixate la robot, apoi peste ele un strat de frișcă. Apoi se pune celălalt blat însiropat tot cu cafea și se pune iarăși restul de căpșuni și se
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
fructe, zmeură. Mod de preparare: Din cele de mai sus iese o cocă molcuță care se pune sub formă de mititei lungi cu o lingură și se prăjesc în ulei încins. Când sunt reci acești papanași îi punem pe un platou, iar deasupra se pune o linguriță șerbet de fructe mult. Sunt foarte buni și deosebiți. Rețeta nr. 82 Pastă de brânză de vaci fără aluat fină Ingrediente: 1 kg brânză de vaci proaspătă, 7 ouă, g unt, un praf de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
sus. Punem tava în cuptorul încălzit înainte 15 minute și lăsăm pasca de brânză de vaci 40-50 de minute la cuptor. Scoatem tava din cuptor când este coaptă bine și o lăsăm să se răcească, apoi o răsturnăm pe un platou și o tăiem ca pe feliile de tort. Rețeta nr. 83 Fursecuri cu nucă fragede de post Ingrediente: 1 pachet de margarină Unirea, 3 linguri pline cu zahăr pudră, o cană cu nucă măcinată, un vârf cuțit sare, și o
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
86 Salată de fructe deosebită Ingrediente: 1 pepene galben, 2 bucăți kiwi, 7 bucăți ananas din compot, 2 piersici fără pieliță, 3 linguri miere de albină de salcâm. Se amestecă ușor toate și se așează cu lingura de jur împrejurul platoului iar la mijloc de pune înghețată de fructe sau vanilie și frișcă multă. Este delicioasă salata. Rețeta nr. 87 Prăjitură cu cremă de cacao "Rodica" Ingrediente: 100 ml lapte, un ou, 200 g zahăr tos, 2 linguri miere de albine
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în pătrate aluatul. În fiecare pătrat punem o jumătate de prună și cu mâna modelăm niște biluțe pe care le fierbem în apă cu puțină sare. Când clednele s-au ridicat la suprafață le scoatem și le punem pe un platou, iar peste ele turnăm unt topit cu pesmet și zahăr pudră. Pesmetul îl rumenim în unt. Le servim calde - ca desert de post. Rețeta nr. 98 Prăjitură cu griș "Mama" Ingrediente: 50 g unt, un ou, 200 g zahăr tos
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
iar la urmă punem 3 albușuri bătute spumă cu un praf de sare și amestecăm ușor totul. Ungem o cratiță cu margarină, turnăm amestecul de mai sus și dăm la cuptor 20 minute. Când este coaptă o răsturnăm pe un platou și o decorăm cu stafide ținute în rom apoi o tăiem felii ca pe tort. Rețeta nr. 104 Parfé de cacao Ingrediente: 500 g frișcă bătută, 125 g zahăr, o lingură jumătate cacao, 100 ml lapte, 2 plicuri zahăr vanilat
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
turnăm jumătate din compoziția fiartă. Netezim și așezăm un strat de pișcoturi de șampanie, apoi turnăm și compoziția rămasă, iar deasupra punem ultimul strat de pișcoturi. Dăm la rece șarlota până a doua zi și apoi o răsturnăm pe un platou și o ornăm cu puțină frișcă rămasă. Poftă bună! Rețeta nr. 113 Prăjitură „Hana“ Ingrediente: pentru aluat, pentru 2 foi: ½ kg făină, 2 gălbenușe, un sfert unt, 3 linguri zahăr pudră, 3 linguri 180 smântână și ½ pachet praf de copt
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
lipsesc nici peșterile (Peștera Lilieci); Munții Hășmaș constituie unitatea montană cu cea mai mare atracție din Carpații Orientali. Se impun abrupturile de peste 300 m unde dezagregarea a creat o asociere de stânci înalte (turnuri) de câțiva zeci de metri, în contrast cu platourile în care au fost sculptate lapiezuri și doline. Sectorul cel mai pitoresc este reprezentat de Cheile Bicazului, de cca. 7 km, lungime cu versanți verticali, numeroase surplombe, marmite și mici peșteri (Munticelu, Suhardului). Porțiunea cea mai spectaculoasă poartă numele de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
abrupți, văi în chei și peșteri. Cele mai reprezentative sunt Cheile Oltețului și Peștera Polovragi (9 km) în bazinul Oltețului, la care se adaugă Peștera Muierii (3,5 km) în bazinul Gilortului. Munții Șureanu sunt cunoscuți pentru relieful carstic din Platoul Luncani (Platoul Dacic) unde sau format sectoare de chei (Crivadia, Taia, Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în chei și peșteri. Cele mai reprezentative sunt Cheile Oltețului și Peștera Polovragi (9 km) în bazinul Oltețului, la care se adaugă Peștera Muierii (3,5 km) în bazinul Gilortului. Munții Șureanu sunt cunoscuți pentru relieful carstic din Platoul Luncani (Platoul Dacic) unde sau format sectoare de chei (Crivadia, Taia, Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
stâncoase și sălbatice din Piatra Cloșani și Culmea Domogled, dar și în Cheile Motrului (Motru Sec, Coșuștea), ale Cernei (Corcoaiei, Ciucevelor) și în Peștera Cloșani. Carpații Occidentali se remarcăm, mai ales, prin prezența carstului de interfluviu, unde s-au dezvoltat platouri cu câmpuri de lapiezuri, doline, avene, polii, chei și peșteri. Varietatea și originalitatea reliefului carstic sunt rezultatul extinderii și grosimii mari a rocilor carstice corelate cu precipitațiile bogate (1000 - 1400 mm/an). În Munții Banatului, relieful carstic este întâlnit cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Munții Bihor unde se găsesc numeroase obiective turistice de mare interes, precum: Peștera Cetățile Ponorului (4 km lungime), cu un curs subteran ce formează câteva lacuri și iese la suprafață prin izbucul Călugări; Cheile Galbenii, cu versanți străpunși de peșteri; Platoul Padiș cu numeroase doline; Lumea Pierdută, cu o frecvență mare a avenelor ș.a. Unele peșteri păstrează ghețari fosili, ca urmare a unor condiții topoclimatice și a particularităților morfologice deosebite avute de aceste peșteri. Cea mai cunoscută este Peștera Scărișoara cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
coloane, sfincși, ciuperci și relief ruiniform, mai ales în Munții Bucegi, Ciucaș și Ceahlău. Cele mai vizitate și cele mai cunoscute forme ale reliefului dezvoltat pe conglomerate se întâlnesc în Munții Bucegi. Sunt cunoscute mai ales „Babele” și „Sfinxul” de pe Platoul Bucegi, rezultate în urma modelării conglomeratelor și a gresiilor. În Munții Ciucaș relieful rezidual este bine dezvoltat atât pe liniile de creastă, cât și în zona abrupturilor marginale. Atrag atenția o serie de stânci cu forme ciudate, fie izolate, precum Sfinxul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Viorica, pe Valea Bucura) sau în cadrul unor morene (ex. Lacul Ana). 2.1.4. Relieful vulcanic Relieful vulcanic este rezultatul erupțiilor vulcanice de la sfârșitul Neozoicului precum și a acțiunii agenților modelatori. În țara noastră, relieful este reprezentat de conuri, cratere și platouri de lavă, ca urmare a erupțiilor vulcanice târzii, în lanțul montan Călimani-Harghita, dar și de forme derivate ca urmare a eroziunii agenților externi, ce apar sub formă de măguri și coloane (neck-urile), ori ziduri și creste (dyke-uri), în cadrul munților
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
aflat la altitudinea de 1430 m; Coloanele de bazalt de la Detunata (Munții Metaliferi), reprezentate prin coloane prismatice, ce constituie rezultatul solidificării lavelor bazaltice sub forma unor neck-uri; Caldera Călimanilor, un crater de dimensiuni mari (10 km diametru) alcătuit din platouri (cu lapiezuri, alveole, grote), coloane (Doisprezece Apostoli, ex. Mareșalul, Moșul, Ramses II, Godzila ș.a.), pereți verticali (Fața Gardului), creste dantelate (Pietrele Roșii); Conurile vulcanice din Gurghiu (Saca, Șoimuș, Ciumani), ce păstrează, încă, unele cratere; Aliniamentul de conuri din Munții Harghitei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
plajă (Eforie Sud) Râpa Roșie (Sebeș) Grădina Zmeilor (Podișul Someșan) zgomot intermitent în zona craterelor, de bolborosire, ca efect al expulzării materialelor. Cel mai spectaculos areal cu vulcani noroioși în țara noastră se întâlnește în Subcarpații Buzăului, cu deosebire pe platoul de la Pâclele Mari și Pâclele Mici. 2.1.6. Relieful litoral Relieful litoral este rezultatul acțiunii mării asupra țărmului și cuprinde trei sectoare, fiecare cu valențe turistice specifice: - sectorul deltaic, caracterizat prin prezența gurilor de vărsare a celor trei brațe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
nord-vest. Relieful variat și de mare complexitate cuprinde următoarele elemente: - abrupturi structurale dezvoltate pe conglomerate și calcare, spre Valea Prahovei și spre Culoarul Bran-Rucăr, cu altitudini de peste 1000 m, cu numeroase trepte (numite „polițe” sau „brâne”) și „râuri de pietre”; - platouri structurale la altitudini de 1800-2000 m (ex. Podul Bucegi), larg ondulate și înclinate domol spre Ialomița, care contrastează puternic cu sectoarele de abrupt; - o succesiune de chei de-a lungul Ialomiței (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei și Orzei) în alternanță cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
geomorfologice precum și a valențelor estetice ale întregului peisaj geografic, în Munții Bucegi s-au delimitat inițial mai multe rezervații naturale: Marea Rezervație (6680 ha), de la 1000 la 2500 m altitudine, pe versantul prahovean, în nordul Bucegilor, pe o parte a platoului și pe versantul brănean până la șaua Strunga, cu o zonă științifică de protejare absolută de cca. 200 ha în sectorul Caraiman și Valea Jepilor; Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai spectaculoase trasee ce oferă priveliști largi dinspre Vârful Omu. 4. Bușteni - Creasta Urlătorilor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Caraiman - Cabana Babele. Marcajul este făcut cu triunghi albastru, iar timpul de mers este de circa 6-7 ore. Prezintă priveliști interesante asupra platoului Bucegi și a abruptului Caraiman. 5. Bușteni - Valea Cerbului - Cabana Omu. Marcajul este realizat printr-o bandă galbenă, iar timpul de mers este de 5-6 ore. Constituie un traseu foarte pitoresc pe Valea Cerbului, cu priveliști interesante spre Acele Morarului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de arii naturale protejate (rezervații ale biosferei, parcuri naționale și parcuri naturale) la care se adaugă rezervații științifice, monumente ale naturii, rezervații naturale și arii de protecție speciala avifaunistică (fig. 6). Munții Măcin Lunca Joasă a Prutului (Vădeni) Munții Apuseni (Platoul Padiș) 1. Rezervația Biosferei Delta Dunării deține un triplu statut de protecție internațională: Rezervație a Biosferei, desemnată de Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”, Zonă Umedă de Importanță Internațională, desemnată de Secretariatul Convenției Ramsar și Sit al Patrimoniului Natural Universal UNESCO
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]