6,499 matches
-
și daco - romană: urmele unui castru roman și al unei "villa rustica" - ce apare în drumul „roman ce leagă Apullum de Brucla (Aiud) și Napoca (Cluj). Satul Geomal, situat la 7 Km nord față de satul de centru este situat la „poalele” Măgurii Geomalului într-un bazinet ce constituie teritoriul din care își colectează apele micul pârâu Geomal - afluent al Gârbovei. Forțată de condițiile naturale vatra satului are o formă „îngrămădită și o textură neregulată”. În acest sat clasat în categoria celor
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
La 1 ianuarie 1977 suprafața intravilanului era de 50 ha, în care erau incluse majoritatea locuințelor și dotărilor aferente satului, rămânând în afara perimetrului câteva gospodării sau grupuri de gospodării executate după anul 1960. Datorită așezării vetrei satului în bazinul de la poalele Măgurii Geomalului - o bună parte din gospodării sunt așezate pe versanți cu pante mari afectate de viroage și cursurile temporare ale pârâiașelor ce se scurg spre fundul bazinului. Un alt proces ce afectează negativ intravilanul satului sunt alunecările de teren
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
de la Hage", respectiv de francezi [în "Gazette de France"] și spanioli { în "Gazeta de Madrid"} etc. "Politisches Journal " din Hamburg notă în ianuarie 1785 despre Horea -Rex-Daciae și patria să de granit din Fericetul Arăzii . Comună Horea se află la poalele munților Apuseni, în partea de nord a județului Albă, într-o zonă pitoreasca, si la granița cu județul Bihor și Cluj. Climă este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
comunei primitive. În perioada ocupației române a Daciei, din prundișurile Arieșului s-a extras aur. Actuala formă administrativă a așezării a luat ființă în anul 1950, Satul Musca se află situat într-o zonă relativ înaltă, în Munții Metaliferi, la poalele sudice a Masivului Vârșii Mari(1.282 m), fiind înconjurat de Dealului Muncelus (878 m) în est, Dealulul Bunalasa în nord-est, dealul Frunți în vest, iar în partea nordică de albia Arieșului. În general, înălțimile de pe teritoriul satului variază între
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
oscilând de la starea de sat medieval oarecare la aceea de oraș înfloritor în secolele XVII-XVIII și având parte de un lung declin de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la sfârșitul secolului al XX-lea, când reajunsese un sat oarecare de la poalele Munților Apuseni. Începând cu anii 1996-1997, localitatea trece printr-un proces de tranziție la mai multe niveluiri. Din punct de vedere economic, în aproximativ un deceniu și jumătate, localitatea a trecut de la un model economic bazat pe agricultura de subzistență
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
comuna Șicula din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Chereluș este situată în partea de vest a țării, la "granița" dintre Banat și Crișana. Este una dintre cele mai străvechi vetre românești și arădene din pridvorul “Țării Zarandului “ Comunitățile umane de sub poalele Munților Codrului și Zarandului, de pe firul Crișului Alb până la Câmpia Aradului, incep sa evolueze în epoca bronzului și fierului, când în spațiul arădean apare o mare bogăție de dovezi arheologice, care atestă cele mai vechi comunități dacice din Transilvania și
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă o "cămașă de în brodata la guler, mâneci și pe margini", "izmene largi", un "laibăr" și "pălărie". La fete îmbrăcămintea este compusă din "spătoi și poale brodate", "zadie cu cârpa de încins", "cojoc" și "cârpa pe cap".
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
Buteni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Buteni se află situată în Depresiunea Zarandului , pe malul Crisului Alb , la poalele Dealurilor Cuiedului, la o distanță de 72 km față de municipiul Arad Prima atestare documentara datează din anul 1387. În scrierile medievale apare menționat cu numele Butyn, Butean. Numele provine probabil de la vechea ocupație a locuitorilor de a confecționa butoaie, numite
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
Arăneag este un sat în comuna Târnova din județul Arad, Crișana, România. Situat la poalele munților Zarandului și la 7 km de Tarnova, sătul Araneag se mândrește cu o vechime atestata documentar încă din secolul XIV, punându-l alături de alte localități foarte importante pe vremuri. O legendă spune că denumirea ar veni din maghiară, de la
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
Pleșcuța (în maghiară: "Peleskefalva") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea se află situată în Depresiunea Hălmagiu, la poalele Munților Codru-Moma și Metaliferi, pe cursul superior al Crișului Alb, la odistanță de 116 km față de municipiul Arad. Legătura cu Depresiunea Gurahonț se face prin defileul epigenetic al Crișului Alb desfășurat între Pleșcuța și Gurahonț. Prima atestare documentară a localității
Pleșcuța, Arad () [Corola-website/Science/300301_a_301630]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor este de religie ortodoxă (3.322 locuitori). Urmează religia romano-catolică cu 154 de credincioși. Alte religii, precum și ateismul, sunt prezente cu procente mult mai mici. Sursa: Roșia Montană este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud. Aflându-se aproape de nodul rutier dintre DN74 și DN75, accesul se face cu ușurință din toate direcțiile: Din Alba Iulia pe DN74
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
se părea mică și nu mă îndoiam că grăiesc adevărul cei ce-mi spuneau că ea a fost zidită de fiica unui uriaș care-ngrămădea bolovanii de peatră" [sic] "într-un car cu patru boi, pe care-l lua-n poala ei și-l ducea-n vârful dealului, căruia îi zic maghiarii "Kopasz", adecă pleșuv, iar românii Coposul. După ce am mai crescut, m-am învrednicit să urc dealul pân-acolo și am văzut că zidurile sunt înalte, groase, multe. Izbucnind la
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
și liderii săi încarcerați. Documentele de mai jos dezvăluie situația iobagilor din satul Geomal în anii premergători marilor convulsii sociale: Răscoala lui Horea și Revoluția de la 1848. „Geomal, satul lui Ioan Mărcuș și al lui Ștefan Meteș, e așezat la poalele Munților Apuseni, în județul Alba, în vecinătatea Geoagiului de Sus. În trecut a fost mai iobăgesc, în stăpânirea episcopiei catolice din Alba Iulia. În urbariul din 1662 (?) în rândul iobagilor satului apare Andone (Androne probabil) Mărcuș cu 3 fii, 4
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
în 1369, denumirea de ,Varadi’’ fiind motivată fie de memoria vechii cetăți antice, fie de o nouă fortificație. Cetatea medievală apare în documente mult mai târziu (în 1479) și nu e sigur legată de punctul ,Cetate’’. Aici, în schimb, la poalele înălțimilor, este descoperită ruina bisericii ortodoxe din sec. XIV-XV a satului ,Varadi’’, amintit mai sus. Este important de observat că și noua biserică ortodoxă, de lemn (ulterior construită din zid), a fost ridicată în apropierea acestui sit, ocupat acum parțial
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
Fântânele, mai demult "Poiana Porcului", colocvial "Valea Porcului", (în , în ) este un sat ce aparține orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Lăpuș, la poalele nordice ale culmii Breaza. Prima atestare documentara: 1637 (Disznopataka). Etimologia numelui localității: din s. fântânea, dim. cu suf. -ea (< lat. -ella) de la fântână „puț" (< lat. fontana). La recensământul din 2011, populația era de 247 locuitori.
Fântânele, Maramureș () [Corola-website/Science/301576_a_302905]
-
Choaspes. Inscripția este în limba persană și în limbile babiloniene. Noul rege obține o legătură strânsă cu familia predecesorilor săi prin căsătoria cu Atossa, fiica lui Cyrus și văduva lui Cambyses. Darius a început construirea unui oraș al perșilor, la poalele Muntelui Milei, Kuh-i-Rahmat, oraș numit de greci Persepolis. Pe o latură a muntelui a fost construită o terasă uriașă, unde se putea urca pe niște trepte duble. Darius a construit și palatul de la Susa, adevărata sa reședință. A început o
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
declarația de război romană adresată Cartaginei. Această declarație de război a dus la izbucnirea celui de-al doilea război punic. Hannibal a plecat din Nova Cartagina la sfârșitul primăverii, anul 218 î.Hr. Pe drum, a luptat cu triburile nordice la poalele Pirineilor. A supus triburile prin tactici inteligente aplicate în zone muntoase și s-a luptat încăpățânat. A lăsat un detașament de 20.000 de soldați în garnizoana regiunii nou cucerite. La Pirinei, a lansat 11.000 de trupe iberice care
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
nu are alte sate componente. Numele vechi a localității este "Poienile Rusului". Etimologia numelui localității: din Poiana (< subst. poiană „luminiș în pădure") + de + sub + Munte (< apelativul munte < lat. mons, -tem). Localitatea Poienile de sub Munte este situată în nord-estul județului la poalele munților Maramureșului, pe drumul județean DJ187 Leordina - Ruscova - Poienile de sub Munte, și este străbătută de râul Ruscova. Satul Poienile de sub Munte este atestat documentar în anul 1353, facând parte din teritoriul "Cnezatului de Vale" al neamului Bogdăneștilor, fiind întărită și
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul de alb al costumului, precum și tehnica de încrețire a pânzei pentru ornamentație. Femeile măritate au întotdeauna capul acoperit peste părul împletit și strâns într-un conci deasupra
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
orașul Dej. Se învecinează la nord cu comuna Băiuț; cu comuna Botiza la nord-est; cu comuna Suciu de Sus la sud-est; cu comuna Cupșeni la vest, și cu satul Răzoare, aparținând de orașul Târgu Lăpuș, la sud-vest. E situat la poalele munților Lăpușului și Țibleșului; comunică cu alte sate românești din regiune în principal prin drumul județean 109F (Târgu-Lăpuș-Ocna-Șugatag, care face legătura cu Maramureșul istoric prin pasul Cavnic), dar e legat și prin poteci și drumuri neasfaltate de satele vecine: prin
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
cu același nume. Se află în partea vestica a judetului Mehedinți pe DN 57. Localitatea se învecinează în est cu municipiul Orșova, fiind situată pe malul Dunării la 7 km în amonte de Orșova, la confluența cu râul omonim, la poalele Munților Almăjului. Localitatea este menționată documentar în anul 1488. Până în anul 1966 satul și comuna s-au numit "Ieșelnita". Localitarea era o comună grănicerească din plasa Orșova, jud. (districtul) Severin/Caraș-Severin (1872-1950). Ulterior a aparținut de comuna Ogradena (1951-1964) și
Comuna Eșelnița, Mehedinți () [Corola-website/Science/301604_a_302933]
-
documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi. Până în 1948 localitatea Ocna Șugatag a fost sub aspect administrativ centru de plasă, cunoscând o reală dezvoltare economică si socială. Localitatea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Țibleș și Gutin (munți tineri vulcanici), pe DN 18 Baia Mare - Ocna Șugatag, la o distanță de 20 km de municipiul Sighet și la o altitudine de 490 m. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
trei locuri unde, în flora spontană, cresc în câmpuri compacte, florile gingașe ale primăverii. Pe dealul “Rădăcinosu”, în partea de nord-est a localității crește ghiocelul, iar lușcuțele cresc în pădurea satului, din sud-estul localității, și într-o poiană mlăștinoasă de la poalele dealului “Hosodor”, în partea de nord-vest.
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
Dămuc (în maghiară "Damuk"/"Gyergyódamuk ") este o comună în județul Neamț, Transilvania, România, formată din satele Dămuc (reședința), Huisurez și Trei Fântâni. Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Harghita, la poalele munților Hășmaș, în bazinul hidrografic al râului Dămuc și în cel al râului Bicăjel. Este străbătută de șoseaua județeană DJ127A, care o leagă spre nord de Bicaz-Chei (unde se termină în DN12C) și spre sud în județul Harghita pe un
Comuna Dămuc, Neamț () [Corola-website/Science/301628_a_302957]
-
revoluție căminul cultural și bibliotecă. În fruntea acestei școli a fost multă vreme în calitate de director Iulian Cerbulescu, urmând Ștefania Vințan, Maria (Trotea) Podeanu, Elisabeta Mureșanu, Ion Gurgu. Din anul 2006 și până în prezent directorul școlii este Păsat Daniel. Așezată la poalele dealului numit Cuca, înconjurată de cimitir, biserica actuala este o construcție de zid începută în anul 1884 și terminată în anul 1890. Ea a fost ridicată pe locul unei construcții mai vechi și a suferit mai multe reparații. Una dintre
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]