5,976 matches
-
în vedere viața pastorală a poporului român pentru care a merge însemna într-adevăr a coborî (cu turmele de pe dealuri, munți). Fiecare popor are expresii idiomatice simetrizabile în limbi diferite. De exemplu, pentru „a muri”, românii au „a da ortul popii”, englezii „a lovi găleata”, „a culege margarete”, iar germanii „a mușca iarba”. (4) Forma internă a cuvintelor se poate extinde până la dimensiunile unui text literar. Avem în aceste situații de a face cu o exponențializare a potențialităților semantice ale cuvintelor
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
catolic, era privit ca român „de origine obscură”. De altfel, Ștefan Mailat nu și-a ascuns niciodată originea. Mai mult, se pare că și religia catolică a îmbrățișat-o mai mult formal, deoarece găsim în documente că la Comăna trăia "popa Grama domini Waywodae popa Valachus", preot ortodox care a îndeplinit numeroase misiuni diplomatice din partea lui Mailat. De asemenea, Mailat avea numeroși români în anturajul său ca de exemplu: Ludovicus Muthnaky și Michael Pestessy. Pătrunzând Zapolya în Transilvania, Mailat, părăsit de
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
român „de origine obscură”. De altfel, Ștefan Mailat nu și-a ascuns niciodată originea. Mai mult, se pare că și religia catolică a îmbrățișat-o mai mult formal, deoarece găsim în documente că la Comăna trăia "popa Grama domini Waywodae popa Valachus", preot ortodox care a îndeplinit numeroase misiuni diplomatice din partea lui Mailat. De asemenea, Mailat avea numeroși români în anturajul său ca de exemplu: Ludovicus Muthnaky și Michael Pestessy. Pătrunzând Zapolya în Transilvania, Mailat, părăsit de mulți nobili, se retrage
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
omorât prin otrăvire. Vânzătoarea îl place pe condamnat și le vinde judecătorilor țuică pe post de otravă. Tânărul își revine după o vreme și pornește din nou la drum. El își întâlnește frații și află că aceștia slujiseră la un popă care le tăiase nasurile după învoiala că cine se supără primul să fie scurtat de nas. Cei trei se culcă noaptea într-un copac. În miezul nopții poposește sub copac o bandă de hoți, care încinge un foc de tabără
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Abrud, Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorușetului din Munții Gilăului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan, vândut de nouă țărani greco-catolici din Cărpeniș, căpeteniile lor fiind preoții greco-catolici din acel sat, tată și fiu (Popa Moise/ă și Popa Moise/ă cel Tânăr) . Arestații au fost depuși la Alba Iulia. S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfășurarea răscoalei și pe cei trei conducători ai acesteia. Execuția
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
au fost prinși în pădurea Scorușetului din Munții Gilăului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan, vândut de nouă țărani greco-catolici din Cărpeniș, căpeteniile lor fiind preoții greco-catolici din acel sat, tată și fiu (Popa Moise/ă și Popa Moise/ă cel Tânăr) . Arestații au fost depuși la Alba Iulia. S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfășurarea răscoalei și pe cei trei conducători ai acesteia. Execuția prin tragere pe roată
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
Bot în 1969), venirea bulgarilor în suburbia Brașovului datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea: "„Anul 1392 au vinit Bolgarii într-acesta loc, care să zice Bolgarsec.”" Vasile Olteanu precizează că acest manuscris conține de fapt o copie a cronicii popei Vasile (nepăstrată decât în interpolări și copieri în cronicile germane de la Brașov sau în cronica protopopului Radu Tempea II) care este o istorie a familiei protopopului Vasile, al cărei prim descendent era popa Pătru cel Bătrân (1484), deci nicidecum o
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
conține de fapt o copie a cronicii popei Vasile (nepăstrată decât în interpolări și copieri în cronicile germane de la Brașov sau în cronica protopopului Radu Tempea II) care este o istorie a familiei protopopului Vasile, al cărei prim descendent era popa Pătru cel Bătrân (1484), deci nicidecum o cronică a Șcheiului. Tot Vasile Olteanu continuă: "„prima frază este o evidentă epenteză impusă intenționat de autoritățile brașovene, ulterior scrierii cronicii, în scopul lipsirii locuitorilor din Șchei de drepturile lor istorice”." Venirea bulgarilor
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
și multe, multe în cele ale mănăstirii Coșuna, la o palmă de loc departe de castrul cărei cine știe ce Pelendava?" Reînvie aleasa clientelă a bodegii lui Ion Zamfirescu:"Era căutată și veneau acolo slujbași ai primăriei, ai prefecturii și ai poliției; popii bisericilor vecine, cei de la Brândușa și ai Treimii (...) precum și comercianții nescăunași, pe picior; doi, trei misiți; blănari cu bucata, căci vidre, jderi și râși, pe lângă vulpi și lupi de baltă, tot mai picau; zarafii stimați și gravi, care negustoreau cu
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
de naștere a lui. Merge acolo cu mama, ajutând-o să ducă mâncare de prânz zidarilor. Se miră și de rândul de cărămizi de sus, din cheia bolții, pe care zidarii nu l-au pus până nu s-a urcat popa Gerota, zis Haiduc, de la biserica "Sf. Ilie", cu cădelnița și busuiocul de l-a stropit cu agheazmă, spre bucuria adunării și hazul copiilor strânși. Stă ceasuri întregi cu gâtul frânt sub schelele zugravilor de la biserica "Sf. Gheorghe Nou", îi plăcea
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
câteva foi - trebuie să fi fost din ale tatei - și un pistornic de lemn, vechi și cu tăinuite și sfinte crestături chirilice în steap, luat de la icoană, spre uimirea bătrânei moașe. "Trebuie să fie din cei ce pun sigiliu: ori popă, ori domn mare" - i-a spus mama dorința. Dar înainte de cântatul dintâi al cocoșului, tocmai pe când mama mă visa jucându-mă cu șase pietricele, pisoiul nostru, mare și negru, sare de pe fereastră - că o lăsaseră deschisă pentru ursitoare - drept pe
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
rusească, iar cărțile în cauză mai existau la ora respectivă în patrimoniul bisericii din Leșu. Anton Coșbuc își exprima îndoielile față de veridicitatea acestei legende, care era atestată le bătrânii satului, dar a cărei origine este pusă pe seama însemnărilor din timpul popii Anton Mălai. Atribuirea unei origini leșești preotului Sava, este pusă de Anton Coșbuc pe seama ignoranței autorului respectivei însemnări, care nu ar fi cunoscut realitățile bisericești din vechime, când limba slavonă era limba oficială a cancelariilor domnești și implicit limba cultului
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
sfârșitul secolului al XVII-lea”. Prezența presupuselor cărți “rusești” în biserica de Leșu nu impunea deci prezența unui preot străin are să slujească după ele, faptul fiind obișnuit pentru orice comunitate ortodoxă, cum era cea a leșenilor Nu este pomenit aici popa Andreica, care apare într-un document din 1642. Popa Andreica este primul preot despre care putem afirma fără rezerve că a slujit în satul Leșu in prima biserica a satului. Faptul că la 1642 este menționat într-un document oficial
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Sfintei Mese, care se păstrează și de două cruci vechi de piatră, care marchează colțurile vechii biserici de lemn a leșenilor. În anul următor s-a ridicat iconostasul. Din secolul al XVIII-lea se păstrează un Triod tipărit în tipografia Popii Stoica din București în 1747 și cumpărat în 1762 de Gavrilă Văla și un Pentecostar “din zilele Prea Înălțatului D(o)mnu Mihai Racoviță Voevodu” . Aceste tipărituri folosite la cultul divin în Leșu, demonstrează persistența legăturilor cu românii ortodocși de peste
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Artene Gălan. S-a născut în 1715 și e ultimul dintre preoții care n-au avut ocazia să frecventeze școalele năsăudene. În vremea militarizării s-a stabilit hotarul comunelor grănicerești prin întrunirea unor comisii, la care delegatul leșenilor a fost popa Artene, unit, “un om iscusit și gazdă mare”. Popa Artene a obținut pentru leșeni Piciorul Oancului care era revendicat de o familie din Borșa, leșenii folosind muntele doar prin arendă. Popa Artene a prezentat muntele ca fiind o veche proprietate
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
se adresează celui ce l-a lovit: “M-ai lovit pe nedreptul și ai vătămat față bisericească, dar eu nu cu palma ci numai cu cușma te-oi lovi și te-a bate mânia Tatălui”. Borșanul cade lovit de cușma popii, în care acesta pusese o piatră. Preotului Artene îi e atribuit meritul de a fi obținut pentru leșeni muntele Heniu, care aparținuse comunei Ilva-Mică, și a Muncelului pentru care leșenii erau în dispută cu cei din Prundu Bârgăului, cei din
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
om cam de 80 de ani, foarte prețuit de săteni pentru onestitatea sa ”. Dintre Gălănești sunt numeroși ctitori și donatori ai bisericii din Leșu, pomeniți de Anton Coșbuc. Din secolul al XVIII-lea se păstrează un Triod tipărit în tipografia Popii Stoica din București în 1747 și cumpărat în 1762 de Gavrilă Văla și un Pentecostar “din zilele Prea Înălțatului D(o)mnu Mihai Racoviță Voevodu” . Aceste tipărituri folosite la cultul divin în Leșu, demonstrează persistența legăturilor cu românii de peste munți
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
1854. Turla bisericii, din lipsă de fonduri, a fost improvizată din lemn. În vara anului 1854 biserica a fost consacrată Macedon Pop, vicar general al Episcopiei de Gherla. Lucrările au fost realizate prin efortul sătenilor, în fruntea lor lucrând personal popa Anton. Se pare că eforturile din acei ani i-au afectat serios sănătatea. Preotul "Anton Mălai se stingea la 15 iulie 1857, de “boală de apă”." Fiul preotului Anton Mălai, Ioan Mălai, avea să studieze la școala trivială din Sângeorz
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
într-un anume fel atât la proveniența sa din Ordinul Predicatorilor cât și la activitatea sa personală de predicator. Termenul “fascis” face trimitere la stema pontificală a lui Bertrand di Goth formată din 7 fâșii paralele. Pe timpul pontificatului său sediul popilor a fost transferat de la Roma, în Franța, la Avignone (aquitanicis). Mottoul pare să fie destul de criptic, pare însă că face trimitere într-un anume fel la originile umile ale lui Jacques-Arnaud d’Eurse, fiul unui modest cizmar. Pietro Rinalducci, originario
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
aurit, cu sculpturi artistice, care a fost confecționată în 1613. Aici se află o icoană a Maicii Domnului, ferecată în argint și considerată a fi făcătoare de minuni. Biserica Mănăstirii Dragomirna a fost împodobită cu pictură în frescă de către zugravii popa Crăciun Mătieș, popa Ignat și Gligorie, formați în școala de pictură moldovenească tradițională. Numele lor este încrustat pe peretele altarului. Aceștia au adăugat și unele elemente decorative împrumutate din miniaturile manuscriselor muntenești. Pictura bisericii "Pogorârea Sf. Duh" se mai păstrează
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
artistice, care a fost confecționată în 1613. Aici se află o icoană a Maicii Domnului, ferecată în argint și considerată a fi făcătoare de minuni. Biserica Mănăstirii Dragomirna a fost împodobită cu pictură în frescă de către zugravii popa Crăciun Mătieș, popa Ignat și Gligorie, formați în școala de pictură moldovenească tradițională. Numele lor este încrustat pe peretele altarului. Aceștia au adăugat și unele elemente decorative împrumutate din miniaturile manuscriselor muntenești. Pictura bisericii "Pogorârea Sf. Duh" se mai păstrează în prezent doar
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
după hirotonie, episcopul rutean greco-catolic Manuil Olszavski din Muncaci, trimis de autorități să cerceteze starea de spirit a credincioșilor ortodocși din Transilvania, constata că printre cei care se împotriveau cu mai multă tărie unirii cu Biserica Romei se număra și „popa Măcinic din Sibiel”. Se pare că în urma acestei acțiuni a fost arestat, după cum declara el însuși la ancheta de care pomeneam: Din această pricină și-a lăsat familia și a fugit în Banat, la Becicherec, unde se găsea un alt
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
familia și a fugit în Banat, la Becicherec, unde se găsea un alt mare apărător al ortodoxiei, oierul Oprea Miclăuș din Săliștea Sibiului. Acolo, spunea el, „am trăit și m-am hrănit cu lucrul mâinilor mele”. La 10 decembrie 1750 „popa Măcinic” se număra printre cei șase semnatari ai unui lung și emoționant memoriu adresat mitropolitului sârb Pavel Nenadovici de la Carloviț, în care îi relatau toate suferințele pe care le îndurau credincioșii ortodocși din Transilvania. În anul 1752, cu două săptamâni
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
mitropolitul Pavel Nenadovici, prin care-l informau de multele suferințe pe care le îndurau pentru credința lor. Între altele, îl rugau „să ne lăsați pentru Hristos și pentru acești oameni cari i-au trimis țara la împărăție, anume Oprea Miclăuș, popa Măcinic, căci multă dorire are țara de ei, care nu știm sunt undeva sau ba ”. Îngrijorați de soarta lor, la 4 decembrie 1756, săliștenii Sibiului adresează un nou memoriu câtre același mitropolit, relatând că: „nu este putere mai multă a
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
mai rău, încă ne dau și în mâna birăilor [=primari] de ne închid prin temnițe, deci de al lor mare rău ne am pustiit tot, și case și moșii și ședem tot fugiți la păduri, fiindcă nouă nu ne trebuiesc popii cei uniți până la moarte”. Iar în partea finală a memoriului scriau : „Și ne rugăm... pentru ai noștri, care noi, satele, i am ales oameni și i am trimis la prea înălțata Curte, anume popa Măcinic și Oprea Miclăuș. Să fii
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]