6,039 matches
-
fațada sudică, fațadă de-a lungul căreia există și un pridvor ce servește ca adăpost pentru masa pomenilor (acest tip de pridvor constituie un caz unic în regiune). Decorul exterior este relativ sărac, reducându-se la motivele crestate pe ancadramentul portalului. În schimb, ornamentul sculptat apare în interior, înfrumusețând grinzile de la nașterea bolții, dublourile și ancadramentul ușii de acces în naos, piesă remarcabilă, de mare valoare artistică. Ușile împărătești sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
având mici goluri. Cornișa ce continuă și la nivelul absidelor este punctata cu denticuli mari-console. În registrul inferior se află ferestrele cu ancadramente înguste și înalte terminate semicircular și parapetele acestora îngrijit decorate. De o parte și de alta a portalului de intrare, sub pridvor, există două mozaicuri icoane în care sunt reprezentați Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Icoana Sfanțului Gheorghe patronul bisericii, lucrata în mozaic, este așezată într-o nișă deasupra pridvorului sub un mic fronton curbat. Deși este tratată
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
document al regelui Ludovic I al Ungariei în care scrie că sighișorenii îi sunt credincioși și că clădesc o biserică închinată lui Sfântul Nicolae. Între 1429 și 1483 a avut loc reamenajarea bisericii de tip bazilică în biserică tip hală. Portalul de nord cu blazonul orașului este din 1495, portalul de sud cu pronaos din 1525, altarul cu două aripi pe partea frontală a navei laterale din 1513. Corul a fost terminat în 1520. După cutremurul din 1838 care a dărâmat
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
scrie că sighișorenii îi sunt credincioși și că clădesc o biserică închinată lui Sfântul Nicolae. Între 1429 și 1483 a avut loc reamenajarea bisericii de tip bazilică în biserică tip hală. Portalul de nord cu blazonul orașului este din 1495, portalul de sud cu pronaos din 1525, altarul cu două aripi pe partea frontală a navei laterale din 1513. Corul a fost terminat în 1520. După cutremurul din 1838 care a dărâmat bolta, au fost reînnoiți patru perechi de pilaștri octogonali
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
turnului, ceea ce dovedește că au fost construite ulterior. Nava de nord are o lățime de 5,2m iar cea de sud de 3 m. Lungimea bisericii este de 53 m, din care corul este o treime. Ușa de lemn a portalului poartă inscripția "W.R.U.B 1495" („Wladislaw Rex Ungarie et Boemiae”), având în stânga stema regală iar în dreapta stema cetății Sighișoara. Nu se știe exact când a fost instalată prima orgă, dar există un protocol din 1839 (anul în care
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
Peștera Ungurul Mare reprezintă un punct de interes din Defileul Crișului Repede. Portalul peșterii se deschide în versantul stîng al rîului Crișul Repede, în curbura formată între localităție Bălnaca (amonte) și Șuncuiuș (aval). Înainte de tunelul feroviar dintre cele două localități se ramifică un drum nemodernizat, ce urmărește Crișul Repede spre amonte, pînă la
Peștera Unguru Mare () [Corola-website/Science/321052_a_322381]
-
se deschide în versantul stîng al rîului Crișul Repede, în curbura formată între localităție Bălnaca (amonte) și Șuncuiuș (aval). Înainte de tunelul feroviar dintre cele două localități se ramifică un drum nemodernizat, ce urmărește Crișul Repede spre amonte, pînă la peșteră. Portalul mare (aprox. 20 m înălțime) și galeria spațioasă cu care se continuă constituie o atracție turistică, iar pentru oamenii preistorici însemna un adăpost spațios cu lumină naturală. Excavările arheologice au relevat o bogată activitate antropică începînd din neolitic. Pe poteca
Peștera Unguru Mare () [Corola-website/Science/321052_a_322381]
-
colaps și propunea o serie de intervenții de primă necesitate: Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Între pridvor și pronaos, ca și între pronaos și naos, au existat perete despărțitoare care a fost
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două rânduri de ocnițe. În interior, biserica este împărțită în 5 încăperi: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos și altar. Între pridvor și pronaos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar în arc frânt cu muluri gotice, bogat profilate, care este încadrat de un chenar dreptunghiular. Între pronaos și camera mormintelor, ca și între camera mormintelor și naos au existat ziduri despărțitoare înlăturat ulterior de Romstorfer
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
ante)datată de o pisanie din anul 1751. Modestă în aparență, biserica de lemn din Mesteacăn păstrează în mod excepțional forma arhaică a celor mai vechi biserici de lemn din România, ceea ce-i acordă o valoare de unicat în Muntenia. Portalul sculptat și brâul în relief, pisania și crucea de piatră din fața intrării întăresc valoarea artistică și documentară a acestei biserici de cimitir. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Un moment important din trecutul bisericii este
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
ce a încheiat un contract cu industria spațială europeană. Compania produce o largă varietate de mașini-unelte convenționale și cu comandă numerică, cuprinzând mașini de alezat și frezat cu ax orizontal, mașini de frezat tip consolă, mașini de frezat longitudinal cu portal, strunguri verticale, strunguri orizontale, mașini de rectificat cilindri și mașini de rectificat plan cu ax vertical. De asemena, societatea proiectează și execută mașini la temă, în conformitate cu solicitările clienților. Compania oferă o gamă largă de dimensiuni, opțiuni și accesorii, ceea ce permite
World Machinery Works () [Corola-website/Science/321199_a_322528]
-
ducea la Stânca Doamnei printr-un tunel care trecea pe sub pârâul Bașeu. În grota de la Stânca Doamnei, inclusă în barajul de la Stânca-Costești, s-ar fi ascuns în 1476 soția domnitorului Ștefan cel Mare. Intrarea în pronaos se face printr-un portal în stil gotic, încadrat într-un chenar dreptunghiular. Pronaosul are o formă pătrată și este luminat prin două ferestre situate spre nord și sud, care sunt evazate spre interior. Pronaosul este separat de naos printr-un zid masiv străpuns de
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
dintre cele mai monumentale și reprezentative biserici de lemn din Argeș, ridicată prin participarea unui grup neobișnuit de mare de meșteri dulgheri și cruceri, care au demonstrat aici o bună performanță artistică și tehnică. Dintre detalii se remarcă sculptura pridvorului, portalului de intrare, arcul dublou pe sub boltă și funia mediană sculptată în relief. De notat și numărul mare de inscripții în pridvorul bisericii. În interior se păstrează iconostasul pictat în culori vii și mobilierul tradițional. Momentul și faptele de început ale
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
fruntarului, încă o dovadă a atenției deosebite acordate pridvorului în ansamblul construcției. Toate aceste eforturi de a intensifica emoțiile artistice din pridvor sunt legate de intrarea în biserică și trecerea în spațiul ei sacru închis. Ușa este înconjurată de un portal, la rândul lui bogat sculptat în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
eforturi de a intensifica emoțiile artistice din pridvor sunt legate de intrarea în biserică și trecerea în spațiul ei sacru închis. Ușa este înconjurată de un portal, la rândul lui bogat sculptat în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
studii literare, poeme și interviuri. De asemenea, semnează articole și poeme în mai multe reviste literare din țară și străinătate(„Luceafărul”, „Familia”, „Poesis”, „Discobolul”, „Transilvania”, „Bucovina Literară”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Limba română” - Republica Moldova etc. ), precum și în spațiul unor reviste și portaluri culturale on-line (Cultura.inmures.ro, Inmures.ro). Din 2004, predă la Universitatea Petru Maior, catedra de filologie, fiind pe rând cadru asociat (2004-2005), preparator (2005-2007) și asistent (2007-prezent). Printre seminariile pe care le coordonează se numără „Literatura română veche și
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
European Integration between Tradition and Modernity. Este și autorul câtorva prefețe și postfețe la cărți de poezie. A semnat, sporadic, și traduceri de volume în limba engleză. E redactor al revistelor "LitArt" și "Târnava" din Tg. Mureș și senior-editor la portalul Inmures.ro, unde e titularul unor rubrici de cronică literară și opinie.
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În amintirea faptelor și spre pomenirea ctitorilor se păstrează câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii 1786-87 ai erei noastre. Pe ușorul stâng al portalului de intrare apare incizat: "„Leat 7297”". Istoricul Ioan Popescu-Cilieni a citit în perioada interbelică o altă inscripție, ceva mai veche, azi neidentificată: "„popa Andrei cu enoriașii în anul 7285 dechemvrie 6”", adică anul 1776 al erei noastre. Popa Andrei se
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
Dulcești. Biserica a fost resfințită la 29 octombrie 2000, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, de către episcopul Eftimie Luca al Romanului și arhiereul-vicar Ioachim Băcăoanul. Cu acest prilej a fost amplasată o pisanie pe o placă de marmură deasupra portalului de intrare în lăcașul de cult. Textul acestei inscripții este următorul: "„Într-u slava Sfintei Treimi ridicatu-sa acest sfînt lăcaș cu hramul „Înălțarea Domnului” de domnitorul Vasile Lupu între 1640-1650. Datorită cutremurelor în anul 1999 s-au început lucrările de
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
vopsit pereții și s-a refăcut acoperișul (s-a construit o coamă înaltă și streșini largini pentru a evita scurgerea apei pluviale pe pereți și s-a amplasat o învelitoare din tablă groasă). În anul 1987, s-a amplasat deasupra portalului de intrare în pridvor o icoană în mozaic a Sfintei Cuvioase Parascheva, care a fost donată de enoriașii Gheorghe I. și Maria Melinte, Neculae Th. și Catrina Marian, Ioan P. și Genoveva Mazilu, Mircea C. și Anica Cot. Sub icoană
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
o bonetă roșie și un mantou acoperit cu aur, de brandenburg albastru, având mâinile strânse în rugăciune. Primul personaj, condus de Sfântul Nicolae, oferă biserica Mântuitorului Iisus Hristos care stă pe un jilț. Figurile personajelor laice sunt parțial distruse. Deasupra portalului de intrare în pridvor se află o icoană în mozaic a Sfintei Cuvioase Parascheva, donată în 1987 de enoriașii Gheorghe I. și Maria Melinte, Neculae Th. și Catrina Marian, Ioan P. și Genoveva Mazilu, Mircea C. și Anica Cot, prin
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
ani, în 1963 s-a consolidat corul cu centuri de beton construite deasupra și dedesuptul ferestrelor. Tot în 1963 s-a refăcut acoperișul bisericii. În prezent, din vechea bazilică se mai păstrează doar fragmente din fațada de vest, parte din portalul nordic, peretele de sud, precum și stâlpii dintre nave, iar din fortificația ce înconjura odinioară biserica se mai păstrează numai câteva tronsoane la sud și vest de biserică.
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
acestui proiect. Pe peretele din nordul corului se poate vedea o nișă de tabernacul cu un frumos baldachin, ferestrele corului păstrând încă mulurile traforate în arc frânt. În anul 1625, ferestrele naveiau fost tranformate în formă rectangulară, au fost ridicate portalurile laterale ce au arhivolte în arc frânt și s-au construit contraforții care sprijină pereții bisericii. Într-o cu totul altă etapă s-a alipit sacristia pe latura nordică a corului, pentru ca în anul 1838 să fie adăugat portalul nordic
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
ridicate portalurile laterale ce au arhivolte în arc frânt și s-au construit contraforții care sprijină pereții bisericii. Într-o cu totul altă etapă s-a alipit sacristia pe latura nordică a corului, pentru ca în anul 1838 să fie adăugat portalul nordic cu portic. Fortificația este construită din piatră de râu și de carieră, înaltă de 6 metri și este prevăzută cu două rânduri de metereze. De asemenea se pot vedea urmele unui drum de strajă în consolă. Intrarea se face
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
în timp ce părțile portului C sunt legate de definirea modului de lucru a porturilor A și B. Cuvântul de comandă și control pentru definirea modului de lucru are următoarea structura: D0 - definește partea mai puțin semnificativă a lui PC. D1 - definește portalul B - "0" ieșire, "1" intrare D2 - definește modul de lucru pentru portul B - "0" mod 0, "1" mod 1 D3 - definește partea mai semnificativă a lui PC. D4 - definește portalul A - "0" ieșire, "1" intrare D6 D5 - definesc modul de
Intel 8255 () [Corola-website/Science/320970_a_322299]