7,476 matches
-
așa cum a făcut-o Mircea Eliade drept o "fatalitate istorică". Dar trebuie să ținem seama de faptul că unii oameni manifestă, mai mult interes față de simțul istoriei decît față de ponderea ei. Dacă în Occident problema Alsaciei și Lorrainei era o povară, "pămîntul nimănui" se confruntă ce cel puțin o duzină de astfel de dispute de o intensitate egală sau mai mare. După apariția naționalismului, națiunea avea să devină aici unica realitate în sensul definit de Charles De Gaulle. Drepturile și revendicările
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
liberalilor, care nu voiau să pună evoluția economiei sub control străin). Cu ideile lui sămănătoriste, Iorga voia să mențină caracterul agricol al României 59. Cu toate cărțile pe care le scrisese despre comerț și industrie, Iorga avea puțină înțelegere pentru poverile pe care o economie capitalistă le impunea agriculturii, mai ales în perioada de tranziție de la o economie tradițională la una industrială. Iorga a sesizat efectele, dar nu a prea înțeles cauzele: cum de protecționismul pauperiza circa 80% din populație, dar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
tradițională la una industrială. Iorga a sesizat efectele, dar nu a prea înțeles cauzele: cum de protecționismul pauperiza circa 80% din populație, dar era necesar pentru o industrializare forțată și rapidă. Totuși, nu exista nici un plan sistematic pentru implementarea industrializării. Povara industrializării rapide a fost clar pusă în spinarea țărănimii 60. În aceste împrejurări, "sistemul liberal" nu considera Constituția și votul universal drept ceva sacru, ci mai curînd drept un obstacol care trebuie să fie învăluit și evitat. Constituția și votul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dimitriu Mociornița și regele, care era industriașul regal (ajutat de excelentele talente de om de afaceri ale Magdei Lupescu). Erau protejați de concurența străină prin tarife ridicate, iar capitalul era în cea mai mare parte intern. Toate acestea însemnau o povară grea pe umerii țărănimii. Manoilescu, președintele Băncii Naționale și lider al "Ligii Corporaliste Naționale", era ideologul acestui program. El știa că o asemenea povară nu putea fi niciodată acceptată de bunăvoie de popor, mai ales datorită felului în care urma
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
prin tarife ridicate, iar capitalul era în cea mai mare parte intern. Toate acestea însemnau o povară grea pe umerii țărănimii. Manoilescu, președintele Băncii Naționale și lider al "Ligii Corporaliste Naționale", era ideologul acestui program. El știa că o asemenea povară nu putea fi niciodată acceptată de bunăvoie de popor, mai ales datorită felului în care urma să fie înfăptuită industrializarea. Constrîngerea implicită urma să fie realizată în cadrul unui stat cooperatist fascist. Dar consecințele finale ale acestei politici (numită "neoliberală") s-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sincer, el nu considera democrația de tip occidental din România ca un rezultat al unui proces organic. Anomaliile din politica românească nu au făcut decît să-i întărească ulterior îndoielile. Frustrările lui sînt un memento al faptului că, din toate poverile pe care un democrat moderat (sau chiar o ființă umană cu bun simț) le suportă într-o țară săracă din lumea a treia cum era pe atunci România -, speranțele exagerate pot deveni cea mai grea povară dintre toate. Ca intelectual
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
faptului că, din toate poverile pe care un democrat moderat (sau chiar o ființă umană cu bun simț) le suportă într-o țară săracă din lumea a treia cum era pe atunci România -, speranțele exagerate pot deveni cea mai grea povară dintre toate. Ca intelectual, Iorga era un dușman înverșunat al oricărei dictaturi. (El a reușit de multe ori să se împotrivească înseși Dictaturii Regale pe care o susținea cu atîta zel). Personalitatea lui Iorga era autoritară, deci incompatibilă cu un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
W. Wilkinson, An Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia, London, 1820, p. 155. 24 Ștefan Zeletin, strălucitul economist liberal, a apărat cu îndîrjire politica economică a liberalilor de industrializarea forțată din anii '20. Politica aceasta a pus clar povara acestui "proces necesar" pe umerii țărănimii. Zeletin respinge argumentele marxiste. "Întrucît capitalismul se afla în România în stadiu de formare, un proletariat urmărindu-și propriile țeluri revoluționare era un nonsens". Burghezia română și rolul ei istoric, București, 1952, passim 25
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sau dacă numai șoferul, d-l Iacobuță, a rămas acolo. Asasinatele comise asupra lui Iorga și Madgearu au fost cele mai de nejustificat dintre toate nelegiuirile legionarilor. Boeru a fost violent atacat, pentru ele chiar și de către Horia Sima. Sub povara vinovăției, Boeru a încercat să nege participarea lui directă la asasinarea lui Iorga. Cu toate acestea, după război, s-a lăudat în cercurile românești cu această participare. Unii dintre români (oameni cu adevărat de nădejde și profesioniști foarte serioși) își
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Boeru privind adevăratul rol jucat de el însuși. Toate relatările (chiar și cele ale altor membri ai Echipei Morții) familiei Iorga și concluziile investigației oficiale contrazic rolul pe care și-l atribuia mult mai tîrziu Boeru. Noul rol este produsul poverii rușinii pe care o resimțea. Rușinea aceasta era atît de intens resimțită, încît, la începutul anilor '60, cîțiva legionari au convocat Juriul de Onoare prezidat de generalul Ion Gheorghe (ultimul ambasador la Berlin al lui Antonescu) ca să-l disculpe pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
piesele soluției, dar voi reuși oare să le fac să se închege? — Dragul meu Titus, nu vreau s-o convingi pe mama ta de nimic. Vreau numai s-o vezi, pentru că acest lucru îi va ușura mintea de o grea povară. Și vreau s-o vezi aici, pentru că numai aici va fi posibil s-o vezi. — Deci urmează să fiu o momeală... un fel de... ostatic. Era un lucru cumplit de aproape de adevăr, dar lăsasem deoparte ceva foarte important, de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu el. Despre ce-ați vorbit? — Despre câini... — Despre câini? — Și-a amintit de câinii pe care i-a avut în copilărie, îi plac animalele. Aha... bine. Hartley, relaxează-te, uită, las-o baltă. — Ce să las baltă? — Știi tu... povara asta, această loialitate zadarnică și sterilă, acest sacrificiu lipsit de sens. Îi distrugi și viața lui, debarasează-te, debarasează-te și de el. Ești ca un om pe jumătate mort. — Da, răspunse ea la fel de îngândurată. M-am simțit pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
senilizezi, trăiești într-o lume de fantasme, și într-una urâtă. Vrei să-ți spun ceva care să te deștepte? — Nu, mulțumesc. Spuneai că „ți-ai dorit întotdeauna un fiu“. Asta-i o minciună sentimentală, n-ai fi dorit asemenea povară, nici n-ai fi vrut să știi de el. Ai evitat întotdeauna situațiile în care ai fi putut avea un fiu real. Fiii tăi sunt niște închipuiri, cu astea e mai ușor să te descurci. Crezi într-adevăr că-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de ideea mea obsesivă cu privire la Ben. Acea obsesie fusese într-adevăr o consolare, pentru că îmi putusem arunca întreaga vină în spinarea lui Ben. Nebunia asta trecuse, dar fără să plase în urmă-i o suferință mai purificată sau mai rațională. Povara mea de vină și de deznădejde era constantă, fusese doar redistribuită. Noi viziuni de amărăciune se deschideam înainte-mi. Omorâsem copilul lui Hartley, mă insinuasem, dintr-un capriciu, în viața ei și-i răpisem binefacerea ei, care-i aparținuse într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Era posibil ca toți acești ani cumpliți să-i fi măcinat sentimentele față de Titus. Suferise prea mult din cauza lui. Mi-am adus din nou aminte de cuvintele ei: „Uneori simțeam că ne urăște... uneori aș vrea să-l știu mort“. Povara vinovăției era prea grea pentru a fi putut să o îndure fără să se fi strecurat în ea un resentiment lent, adânc. Titus, această cruce fatală pe care și-o căutase singură dintr-un capriciu, și și-o adusese în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
alinare pe care ți-l poate oferi o femeie afectuoasă, chiar când e o târfă. Drumul până acolo, obiectivul vizitei, erau motive de distragere, era o misiune, într-un răstimp în care așteptarea inactivă și meditațiile începuseră să devină o povară. Dacă Hartley nu avea să-mi dea nici un semn, atunci va trebui în curând să intru din nou în acțiune. Între timp însă, anchetarea Rosinei s-ar putea să se dovedească de folos. Era o zi caldă, noroasă, și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
asupră-mi. Aceasta urma să fie întâlnirea de la care nu mai puteam fi înlăturat, ca s\ cerșesc și să mă rog pentru un alt prilej. Greutatea pe care o resimțeam în mers mi se părea a fi cea a unei poveri zdrobitoare. Și totuși nu aveam o idee limpede asupra a ceea ce urma să fac. Nu aveam la îndemână nici un instrument bont și nici taxi. Dar ajunsesem la punctul pe care nu-l mai atinsesem până acum: binecuvântata culme a disperării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
al său. Nu, nu puteam atribui această „abandonare“ vreunei obișnuite cauze prezente. Hotărârea lui James aparține unei ființe de o altă factură, unei alte povești de fericire sau nefericire spirituală. Poate că James a dorit pur și simplu să lepede povara unui misticism denaturat, a unei spiritualități care degenerase într-un soi de magie? Să fi fost oare copleșit de dezgust pentru că trebuise să apeleze la „trucurile“ lui pentru a-mi salva viața? Aceasta să fi fost ultima picătură și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
oare copleșit de dezgust pentru că trebuise să apeleze la „trucurile“ lui pentru a-mi salva viața? Aceasta să fi fost ultima picătură și cu alte cuvinte, până la urmă să fi fost tot vina mea? M-am dovedit eu oare o povară nerecunoscătoare, un atașament primejdios? Acum îmi dădeam seama, cu tristețe, de semnificația ultimei vizite a lui James. Venise să încheie pace cu mine, dar de dragul lui, nu de-al meu, venise să rupă o ultimă legătură și nu să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
găsit locul în realitate. Dar ce mă șochează acum este faptul că, la un moment dat, pentru a-mi ușura mie situația, am hotărât, aproape pe ascuns, că o consider pe ea drept o mincinoasă. Pentru a mă ușura de povara propriului meu atașament torturat, am început, cu acea viclenie caracteristică egoului uman care se autoprotejează, să văd în ea o biată scorpie isterică; și mila degradantă pe care i-o purtam, și în care mă străduiam să văd un soi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
astea, că o fost pentru mine un șoc să cunosc o altă cultură, un alt univers intelectual. Evreii fața de creștini cred altfel și trăiesc altfel. Pentru că ei au cultura și civilizația lor de mii de ani. Au în spate povara a mii de ani și au o cultură și o civilizație deosebită. De unde v-ați eliberat a doua oară? A doua oară de la Grădina. Cum s-a întâmplat, vă mai aduceți aminte? Era în ’64 spre toamnă, așa ceva, mă rog
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ora 11. Luni, 2 aprilie/21 martie Aer umed. Ora 9 promenadă cu Elisabeta. Venit E. Solms. Înainte de amiază scris. Vânt. Nimeni la dejun. Elisabeta nu se simte bine. Ora 1½ plecat cu Theodori și Candiano la Genova. Albergo di Poveri, întregul institut, primiți de Durazzo și de Eforie. Văzut toate încăperile, care sunt mari. Cu Durazzo la spital, pe care l-a construit ducesa de Galliera. A costat 9 milioane și e enorm. La Bamberg, unde se bea ceai, apoi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
compromis cu Austria. I. Ghica este împotriva intrării pe mai departe a Austriei în Comisie. Sâmbătă, 7 aprilie/26 martie Vreme furtunoasă, destul de rece. Înainte de amiază scris. Ora 12½ dejun, 12 persoane. Marchizul Pasqua, Brignollo etc., efori la Albergo da Poveri, I. Ghica, Bălăceanu, Bamberg. După masă I. Ghica trebuie să plece la București. Bamberg la mine, Elisabeta la familia Solms. Prințul Friedrich Karl a sosit incognito în Genova, mâine pleacă mai departe. Bamberg se duce la el. Seara rămânem singuri
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
bugetul (până la un milion euro) este inclus în bugetul global de asistență tehnică. Indicativ: aproximativ 5.000 de muncitori care urmează să fie disponibilizați vor beneficia de consultanță. Prin cofinanțarea PHARE a plăților compensatorii va fi ușurată o parte din povară bugetară provocată de restructurarea întreprinderilor industriale de stat cu pierderi. Cofinanțarea va fi asigurată pentru muncitorii din întreprinderile de stat identificate în Planul de restructurare care va fi propus de autoritățile române și agreat de Comisia Europeană. Totalul bugetului PHARE
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 30 decembrie 1999 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea întreprinderilor şi reconversie profesională (RICOP). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128612_a_129941]
-
state fără litoral sau state dezavantajate din punct de vedere geografic participa deja la exploatarea resurselor biologice ale zonei economice exclusive a statului riveran și necesitatea evitării de a impune acelui stat riveran sau unei regiuni din acel stat o povară deosebit de grea; ... d) nevoi la alimentare ale populației din statele respective. ... 3. Atunci cand capacitatea de pescuit a unui stat riveran se apropie de nivelul care i-ar permite să exploateze întregul volum al capturilor autorizate ale resurselor biologice din zonă
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]