19,544 matches
-
care clinicianul o dobândește prin experiență și practică clinică. Cunoașterea este reflectată în multe feluri, dar mai ales în diagnosticul mai eficient și corect și identificarea mai sensibilă și plină de compasiune a problemelor individuale ale pacientului, a drepturilor și preferințelor sale atunci când sunt luate decizii clinice legat de îngrijirea lor. Prin cele mai bune dovezi externe clinice înțelegem cercetări relevante, adesea din științele medicale de bază, dar în special din cercetările centrate pe pacient în ce privește acuratețea și precizia testelor diagnostice
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și altor psihoterapii și asigură o examinare profundă a importanței relației în context hipnoterapeutic. Catharsisul Termenii „catharsis”, „abreacție” sau „descărcare emoțională” pot fi folosiți într-un mod sinonim din punct de vedere cognitiv, deși catharsisul va fi termenul adoptat de preferință în discuția care urmează. Definițiile variază, dar cele mai reprezentative sunt cele două de mai jos: O eliberare emoțională sau descărcare după reamintirea unei experiențe dureroase care a fost reprimată datorită faptului că era intolerabilă la nivel conștient. Un efect
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
poate ca pacientul să fi fost deja familiarizat cu această abordare în timpul evaluării inițiale. Imageria ghidată Există multe modalități de utilizare a imageriei ghidate pentru ameliorarea durerii (Williamson, 2004Ă. Metodele folosite sunt alese funție de natura durerii însăși, experiențele și preferințele pacientului și bineînțeles creativitatea terapeutului. Mai jos sunt date o serie de exemple, pentru a da terapeutului unele indicii privitoare la gama de posibilități. Alden (1992Ă descrie o tehnică numită „bazinul magic”. Autoarea cere pacientului să își imagineze că merge
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pe primul în favoarea celui de-al doilea, Socrate răstoarnă situația recuzând alternativa, dar numai în favoarea lui. Pentru că el descoperă un al treilea fel de viață care recuză opoziția dintre plăcere și reflecție și presupune amestecul celor două, apoi își mărturisește preferința pentru această opțiune, lăsându-l pe Protarh să se marineze în expectativă, înainte de a constata ralierea lui cu arme și bagaje. Formularea acestei alternative îl constrânge pe filosoful hedonist să apere teza unei vieți de plăceri care exclude orice reflecție
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
grele: nu concepte, idei, demonstrații ample sau profunde, nu înlănțuiri metodice, logice, nu deducții, ci o opoziție între două teze ușor de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El expune, opune, povestește. Reținem însă, în ce-l privește, o postură prescriptivă, ca și cum sofiștii ar excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi făcut cunoscuți, ca Platon, propunând niște catehisme
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
echilibrului obținute prin efortul îndreptat asupra propriei persoane. În aceeași ordine de idei, o durere, o suferință în imediat care ar produce o satisfacție mai târziu vor fi preferate unei plăceri imediate, dar care va provoca un neajuns viitor. Această preferință pentru răul care duce la bine nu este niciodată scoasă în evidență când e vorba de Epicur. Totuși, sublinierea acestui punct ar permite aprecierea adevăratei naturi a epicurismului: o forță considerabilă, o înțelegere a situațiilor, o gândire proiectivă, iată niște
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
epicurian. Conform tradiției, Aristotel se plimba cu discipolii săi în timp ce le dădea lecții, de unde și numele școlii peripateticiene. Preocupate mai degrabă de reputația lor decât atrase de disertația asupra marilor virtuți, femeile din grup vor fi denumite elevele Stagiritului, din cauza preferinței lor de a bate trotuarele. Ne imaginăm acel zid ca pe o ocazie de a reactiva gustul pentru mersul pe jos al adepților Liceului, dar și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
specialiști, ajungem la câteva concluzii interesante: contribuții semnificative ale unor specialiști de formații diverse fac referire la asemenea sintagme precum „mediu social”, „mediu cultural”, „capital social”, „capital uman”, „capital cultural”; în funcție de formația academică a specialiștilor, pare a se manifesta o preferință pentru utilizarea sintagmelor „mediu social” sau „mediu cultural”, pe de o parte, iar, pe de altă parte, pentru sintagmele „capital social”, „capital uman”, „capital cultural”, specialiștii de formație economică manifestând o vădită preferință pentru acest din urmă set de sintagme
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a specialiștilor, pare a se manifesta o preferință pentru utilizarea sintagmelor „mediu social” sau „mediu cultural”, pe de o parte, iar, pe de altă parte, pentru sintagmele „capital social”, „capital uman”, „capital cultural”, specialiștii de formație economică manifestând o vădită preferință pentru acest din urmă set de sintagme; specialiștii de formație socioumană fac referire, independent unii de alții și utilizând definiții echivalente, la sintagme precum „mediu social”, pe de o parte (de exemplu, Moos, 1974 și 1974a, Skinner, 1974, Stern, 1970
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și supervizarea eficientă a subordonaților); schimbarea caracteristicilor de rol (redefinirea rolurilor, reducerea suprasolicitării, creșterea participării în luarea deciziilor și delegarea autorității, reducerea conflictului și ambiguității de rol); schimbarea caracteristicilor sarcinii (programe de specializare, adecvarea postului de muncă la capacitățile și preferințele indivizilor, individualizarea „tratamentului” subordonaților). Strategiile de management al stresului socioprofesional și elaborarea modelelor conceptuale de intervenție la nivel individual-organizațional (apud Brate, 2002) trebuie să ia în calcul (pentru ajustare, predicție) varietatea stresorilor (cei nespecifici acționează cel mai eficient) relaționați: factorilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
echipe; 6) discuții libere; 7) extragerea unor concluzii și notarea lor; 8) aplicații ale datelor obținute; 9) consemnarea studenților activ. Fiecare etapă poate fi flexibilă; de exemplu, structurarea echipelor se realizează în mod natural, după așezarea în bănci sau după preferințe, ori în mod artificial în funcție de dorința conducătorului activității. Pentru a crește atractivitatea orei s-ar putea alege criterii de formare a echipelor după diverse caracteristici ale studenților: sex, culoarea ochilor, a îmbrăcămintei, aderența la un tip de muzică, sport, iar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în procente reprezintă 52,5%. Restul de 47,5% afirmă că sunt sănătoase. Principiul respectării particularităților individuale și de grup presupune adaptarea conținutului și a metodicii predării la vârsta, sexul, nivelul de pregătire și de dezvoltare bio-motrică și chiar la preferințele celor cu care lucrăm în cadrul lecțiilor pe care le conducem. Educația fizică este o disciplină în care diferențierea conținutului se face începând cu gimnaziul. Această diferențiere este impusă de deosebirile anatomo-fiziologice între băieți și fete, care încep să se evidențieze
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
în îndeplinirea sarcinilor sau exersarea sub conducerea directă și continuă a profesorului. Pentru că studenții sunt în pragul vârstei adulte și au suficient discernamânt pentru a alege tipul de activitate care li se potrivește cel mai bine, putem ține seama de preferințele lor pentru una din variantele de desfășurare a lecției. În sprijinul acestei alegeri profesorul trebuie să facă o prezentare realistă a condițiilor de desfășurare a orelor de educație fizică. Pentru cei cu experiență sportivă, alegerea e simplă. Celorlalți, sunt de
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
528 de studenți de la celelalte facultăți, dintre care 82 de băieți și 446 de fete, la sfârșitul semestrului doi al anului universitar 2008 2009. Studenții de la facultățile de neprofil au participat la lecțiile de educație fizică, alegând disciplinele sportive după preferințe. Au fost măsurați studenții care au optat pentru disciplinele aerobic, culturism și fitness. Testările au fost efectuate folosind un cântar electronic, înregistrându-se greutatea fiecărui subiect în kilograme, cu o zecimală (expl. 56,3 kg) și un taliometru, cu care
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]
-
dezvoltă în mod exagerat spiritual autocritic, ridicând în mod necontrolat nivelul exigențelor față de propria persoană. Spre deosebire, așadar, de personalitățile flexibile, sensibile la schimbări, caracterizate printr-o adaptare promptă la noile situații și printr-o schimbare rapidă a păcerilor și preferințelor anterioare (desigur, dacă acestea nu se potrivesc situației apărute), personalităților dogmatice, rigide, orientate doar spre sine însăși, persistă în vechile păreri și principii, devenind intoleranță față de persoanele care sunt în dezacord cu sistemul lor de gândire. Inclinate mai mult spre
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în cazul în care există o corespondență vocațională, echilibrare maximală a persoanei și integrarea socială optimă a acesteia. O orientare școlară sau profesională realizată a expresie a „vocației”, implică un acord între „structura individuală” a persoanei (cu posibilitățile / capacitățile și preferințele sale) și „experiențele psihofiziologice ale domeniului de activitate către care respectiva persoană aspiră, sau este călăuzită. Numai pe baza unei integrări vocaționale corespunzătoare se pot obține acorduri eficiente în procesul de adaptare continuă a persoanei la mediu, aceasta deoarece procesul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
originea acestei divizări - pe care scena o exacerbează - se află, în situația dramatică dată, supravegherea. Ea implică, fizic, prezența a cel puțin două persoane, opuse una celeilalte. Acesta este cel mai mic numitor comun al supravegherii, activitate colectivă desfășurată, de preferință, de către membrii unor comunități având proiecte socio-politice divergente. În afară de divizare, supravegherea mai este, așadar, asociată și cu opoziția termenilor ecuației, cu conflictul dintre ei. Diviziunea și opoziția părților angrenate în actul supravegherii stau la baza acestei practici niciodată gratuite, niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Începutul secolului al II-lea. Nu se poate preciza ce rol a jucat În toate acestea Simon Magul. S-ar putea ca doctrina lui, care include o GÎndire a lui Dumnezeu feminină, să fi acționat ca un catalizator suplimentar al preferinței gnosticilor pentru Sophia În detrimentul Logosului. CÎt despre locul de Început al Gnosticismului, o speculație neverificabilă, Însă nu și imposibilă ar fi să amintim faptul că Învățații creștini din Alexandria, care demonstrau puternice Înclinații spre platonism, au avut cu siguranță de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cele cinci planete astrologice (minus Soarele și Luna) cărora li s-a aplicat o interpretare singulară. Pare foarte probabil, În opinia mai multor Învățați, ca Mani să-i fi purtat un respect deosebit lui Marcion. Ca și Marcion, dovedește o preferință marcată față de parabola celor doi arbori din Evanghelia lui Luca 6:43 (și Matei 7:18), cu care se Începe expunerea doctrinei maniheiste, după Faptele lui Archelaus 133: Dumnezeu nu putea fi creatorul lui Satan. În mod similar, docetismul maniheist
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
interesului pe care un luteran militant ca Adolf von Harnack Îl arată lui Marcion, În care vede campionul unui luteranism avant la lettre. Harnack a fost de părere că Luther ar fi trebuit să-și urmeze impulsurile din tinerețe și preferințele pentru Apostolul Pavel și să excludă Vechiul Testament dintre scrierile canonice creștine. Și n-a fost oare bătălia legată de Biblie principala dispută a lui Augustin cu abilul manihean Faustus din Milevum, a cărui impresionantă statură intelectuală avea Încă efect paralizant
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
odată cu executarea autorului lor. Comparând fenomenul Pitești cu alte metode de reeducare, Banu Rădulescu 7 arată În ce constă originalitatea malefică a experimentului românesc: victimele erau alese cu precădere dintre studenți, aceștia trăiau În aceeași celulă cu torționarul, care, de preferință, trebuia să fie cel mai bun camarad al victimei, schingiuirea era reluată contrapunctic și după reeducare, iar pentru a supraviețui, fosta victimă era silită să devină călău. La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești cu „spălarea creierului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reeducare, la Aiud, strict ideologică (spre deosebire de cea de la Pitești), Înrudită cu metodele chinezești, urmărind compromiterea și desolidarizarea deținuților, În special a legionarilor, În ședințe publice („cluburi de reeducare”). Ea este echivalentă etapei propuse cândva de Bogdanovici la Suceava. Deținuții, de preferință legionari, erau convinși să Își renege trecutul și să Își denigreze principiile de odinioară; autocritica era mai Întâi redactată În scris și apoi citită public, pentru a produce efectul scontat asupra auditoriului care comenta mostrele autodenigratoare. Intransigenții care nu au
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de grup, să se adapteze stilului comunicativ al interlocutorului, să-și privească mai mult partenerii de discuție și să stabilească distanțe mai mici de interacțiune. Diferențele biologice dintre indivizi privesc sexul, vârsta, înfățișarea, rasa, sănătatea. Femeile, comparativ cu bărbații, manifestă preferință pentru limbajul standard, corect gramatical, pun mai multe întrebări, pun multe întrebări de confirmare (nu-i așa?, da?); manifestă preferință pentru anumite subiecte și tendința de a-și exprima sentimentele, au gesturi și mișcări discrete, zâmbesc mai mult, privilegiază comunicarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
distanțe mai mici de interacțiune. Diferențele biologice dintre indivizi privesc sexul, vârsta, înfățișarea, rasa, sănătatea. Femeile, comparativ cu bărbații, manifestă preferință pentru limbajul standard, corect gramatical, pun mai multe întrebări, pun multe întrebări de confirmare (nu-i așa?, da?); manifestă preferință pentru anumite subiecte și tendința de a-și exprima sentimentele, au gesturi și mișcări discrete, zâmbesc mai mult, privilegiază comunicarea nonverbală, recurg mai frecvent la acte de vorbire indirecte, folosesc frecvent calificări adjectivale și adverbiale, folosesc adeseori atenuatori de expresie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
respectarea ceremoniilor tradiționale, rigiditate și dogmatism, conservatorism și rezistență la schimbare, respingerea ideilor deviante de la normă, intoleranță, precizie și punctualitate, preocupare specială pentru consens social și nevoia accentuată de securitate și afiliere la grup, tabuu-uri numeroase, impuse în special copiilor, preferința pentru teorii grandioase și generale, xenofobie, naționalism, extremism, fundamentalism. În plan filosofic și religios, aceste societăți cred în adevărul suprem, absolut. Culturile care acceptă incertitudinea o consideră ca o trăsătură inerentă a vieții de zi cu zi; de aceea, nivelul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]