7,041 matches
-
prindă peste o zi la proba orală, punându-ne să rezolvăm la tablă aceleași probleme, pe care desigur nu le vom ști, dar cu aceiași ocazie, să ne verifice și scrisul. Mircea Șorodoc, a aflat de la mama lui, care era profesoară și a participat la acel consiliu al profesorilor, ce s-a pus la cale și ne-a anunțat. Toată noaptea am stat toti impricinatii la internat, cu cel care a scris teza, învățându-i scrisul la perfecție, de aproape l-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
vorba în cazul lui, ci de sex, de futut, el le futea așa cum te-ai spăla pe dinți sau ai bea un kil de vin bun...) s-au lărgit cuprinzând în cercuri din ce în ce mai întinse femeile din oraș: actrițele de la teatru, profesoare, doctorițe sau, mă rog, oricine era-n fustă și-l făcea să i se scoale era musai să treacă pe la el. Și acesta era tot un exercițiu, important, de putere, pe care tovarășul Cameniță și-l reprezenta pitoresc, în stilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
adolescentină, cu statură senină, degajând o atitudine detașată de cele ce se petrec în jurul său. Din informațiile lansate de Ecaterina Stan, am aflat că doar la doi ani, pianistul făcea deja improvizații la pian, iar la zece, ca elev al profesoarei Anna Kantor de la pepiniera de genii muzicale de la Moscova, debuta în orașul său natal cu Concertul nr. 20 în re minor de Mozart. Publicul ardea de nerăbdare să-l audă cântând, Sonata nr. 17 în Re Major D 850 op.
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
locuință în oraș, pe strada Bubnovschi, devenită Matei Basarab. La data de 18 iunie 1991, împreună cu prof. Aurica Tizu, am plecat către satul Calfa, călătorind cu trenul, un tren personal, necompartimentat. După ce am trecut peste un pod de fier, doamna profesoara ne zice că sunt trei stații cu numele de Calfa la rând, după cum urmează: Calfa Sat, Calfa Peron și Calfa, iar noi trebuie sa coborâm la stația Calfa Peron. în acest sat locuia, singură, mama doamnei profesoare, Eufrosina Tizu, de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de fier, doamna profesoara ne zice că sunt trei stații cu numele de Calfa la rând, după cum urmează: Calfa Sat, Calfa Peron și Calfa, iar noi trebuie sa coborâm la stația Calfa Peron. în acest sat locuia, singură, mama doamnei profesoare, Eufrosina Tizu, de 79 de ani. Am cunoscut, într-o căsuță acoperită cu stuf, la 200-300 de metri de stația de cale ferată Calfa Peron, un suflet mare de româncă. Soțul domniei sale, Gheorghe Tizu, fusese înrolat, împotriva voinței sale, în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
li se ordona retragerea în modul cel mai straniu cu putință, lăsându-i pradă în mod intenționat în fața gloanțelor ucigașe ale armatei de ocupație ruse și ale trădătorilor de la Chișinău. În acea perioadă de război, aveam să aflu de la mama profesoarei că în mai multe rânduri, în zile diferite și la ore diferite, au venit persoane necunoscute la căsuța ei și sub fel de fel de pretexte au controlat prin casă. Probabil se aflase că vine cineva din Iași, din România
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
care coborâseră din același tren cu noi începuse să plângă. Oamenii erau disperați, aveau acasă copii, părinți, familii, unii chiar începură să fugă, să ajungă cât mai repede la casele lor, care, culmea, se găseau în zona de conflict. Doamna profesoară a intrat în panică, casa mamei sale era la mai puțin de 100 de metri de locul exploziilor. Trebuia să mergem înainte, mă rugam în gând la Dumnezeu, spuneam rugăciuni, făceam cruce. Distanța dintre cele doua gări am parcurs-o
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
tot pe calea ferată, în urma noastră rafale de mitralieră, bubuituri de tun în toată zona. Bătrâna abia mergea, cu greu am ajuns la gara Calfa Sat. Ieșind la drumul către satul Roșcana am văzut că se apropie un camion. Doamna profesoară face cu mâna șoferului să oprească, urcăm în lada camionului, erau numai copii cu mamele lor, plecați în mare grabă printre gloanțe, îmbrăcați sumar, cu ochii în lacrimi, speriați, zgâriați, plini de sânge. Una dintre femei ne spune că a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
pe care le-a avut la Chișinău. îl cunoștea pe Petre Teodorovici, fratele lui Ion Aldea Teodorovici. A patra noapte ne-am oprit la Liceul Pedagogic din orașul Călărași. Următorul popas a fost la Bâcovăț, unde am fost găzduiți de profesoara Elisabeta Suciu, o mare româncă, însuflețită de spirit patriotic. De aici am plecat către Mănăstirea Căpriana, unde am sfințit punga cu pământul ce l-am luat de la rădăcina teiului sfânt din grădina Copou de la Iași, teiul lui Mihai Eminescu. Sfințirea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
trei luni de ședere în California. Ei îmi înmânează un ajutor financiar pentru grupul Ilașcu și familiile lor, împreună cu un bilet al donatorilor, în care se specifica suma pentru fiecare destinatar. Deci, la 2 iulie 1999 plec către Taxobeni, cu profesoara de limbă română Ana Rugină, de la Liceul „Emil Racoviță” din Iași, să duc banii măicuței Natalia. în apropiere de casa măicuței Natalia Ilașcu, doamna profesoară a spus: „Sunt impresionată de gestul domnilor de peste ocean pentru că se găndesc încă la cei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
se specifica suma pentru fiecare destinatar. Deci, la 2 iulie 1999 plec către Taxobeni, cu profesoara de limbă română Ana Rugină, de la Liceul „Emil Racoviță” din Iași, să duc banii măicuței Natalia. în apropiere de casa măicuței Natalia Ilașcu, doamna profesoară a spus: „Sunt impresionată de gestul domnilor de peste ocean pentru că se găndesc încă la cei rămași în țară și sunt impresionată de frumoasa Moldovă, care ne întâmpină cu un aer proaspăt, după o ploaie torențială, cu holde frumos crescute, porumb
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în Rai.“ Pe alți copii mămicile lor îi învățau o rugăciune standard și asta era tot. Cu el maică-sa s-a purtat vreme de doi ani, până a început să se descurce și fără sfaturile ei, ca o adevărată profesoară de rugăciuni. În fiecare seară avea ceva de corectat. De adăugat sau de scos un nume de pe lista celor care trebuiau ajutați de Dumnezeu. Maică-sa era foarte minuțioasă cu cererile către Cel de Sus, minuțioasă și harnică. La masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cel de „Vicherceac” pentru care n-a avut niciodată vreo considerație. Începând cu 1946 va funcționa ca profesor de istorie la Liceul de băieți, actualul Colegiu Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. În anul următor se căsătorește cu Livia Ștefănescu, viitoarea profesoară de limbă și literatura română, de o mare bunătate sufletească, sensibilitate afectiva și estetică. Din unirea lor a rezultat un fiu care a absolvit Facultatea de Geologie din Iași iar actualmente funcționează la Institutul de Geologie din București. În perioada
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
în timpul liber în cancelarie. A participat la multe acțiuni științifice, prin Societatea pentru răspândirea științei și culturii, conferențiind cu talent în diferite localități, bucurându-se de aprecieri elogioase din partea auditoriului. A fost căsătorit cu Vera Tiron, care a funcționat că profesoară de geografie la Liceul de fete “Elisabeta Doamna” din Rădăuți. Distinsa profesoară avea o solidă formație intelectuală de specialitate slujind cu profesionalism și exigenta școală de fete. În familia profesorului Traian Galan au crescut și s-au format, intro atmosferă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
pentru răspândirea științei și culturii, conferențiind cu talent în diferite localități, bucurându-se de aprecieri elogioase din partea auditoriului. A fost căsătorit cu Vera Tiron, care a funcționat că profesoară de geografie la Liceul de fete “Elisabeta Doamna” din Rădăuți. Distinsa profesoară avea o solidă formație intelectuală de specialitate slujind cu profesionalism și exigenta școală de fete. În familia profesorului Traian Galan au crescut și s-au format, intro atmosferă de exigenta, ordine și cultură doi copii: Lia, cu studii de medicină
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
reiau însemnările... O fac într-un moment în care se încheie o epocă destul de importantă a vieții mele: epoca „profesoratului“ meu. Aproape trei ani! Într-o singură și aceeași zi, mama a fost înlăturată din învățământul superior și transferată ca profesoară de limba rusă la o școală elementară de la marginea Bucureștiului; tata a fost con cediat din postul de desenator de la Cartea Rusă; iar eu - îndepărtat de la școala Pedagogică Rusă, în plină sesiune de examene, și pus - sine die - la dispoziția
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
urca pe culmile ambițioase ale vieții, ci pentru că această modestă bucurie a inimii era scrisă în chiar zodia lui... Apoi, în primele patru clase de liceu de la Matei Basarab, chiar din anul I, am avut parte de severitatea duioasă a profesoarei de limbă franceză - doamna Sachelarie, la picioarele căreia am pozat în fotografia colectivă a clasei. — Elevul meu preferat să vină să stea lângă mine! a zis. La zeci de ani după aceea, într-o zi cu soare, am întâlnit-o
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
terminase și colegii intrau gălăgioși în clasă, fiecare la locul lui. Aveam o oră de biologie cu doamna dirigintă Jichici. Stăteam cu inima cât un purice, nădăjduind că fapta nu va fi dată în vileag. Tremuram. Mă luase transpirația. Doamna profesoară tocmai făcea prezența. Deodată a picat trăsnetul: Doamna dirigintă, Aciocîrlănoaiei mi-a mâncat mălaiul! Am rămas paralizat. M-am înroșit instantaneu ca macii neprihăniți ai câmpului, cu ochii bulbucați și părul zbârlit în vârful creștetului. Se terminase. Fusesem electrocutat mortal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
trecut pe lângă el fără să aibă efectul scontat. Dimpotrivă. Amicul meu s-a inflamat mai vârtos, precizând fără menajamente, fără nici un echivoc sau dubiu caracterul ilegal, anticreștin și condamnabil al faptei comise. Dar mi-a furat mălaiul din bancă, doamnă profesoară! Precizarea sonoră făcută de reclamant împotriva hoțului punea în dificultate sistemul de apărare pe care doamna încerca să-l utilizeze pentru a mă salva de la înec. Dar a mai încercat. Ia spune, Boris, câte bucăți de mălai ai avut? În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
era grav, dar spre norocul nostru, în cancelarie, avea un cuvânt greu de spus, acolo întotdeauna ne-a ținut partea. Paharul s-a umplut și a deversat la o oră de limbă română când am intrat în conflict cu doamna profesoară Aurelia Andreescu, care a găsit clasa goală, iar noi toti am plecat pe stadion, în acest fel s-a declanșat așa zisă “grevă de la română”. Numai colegul nostru Bucescu Dragoș s-a nimerit să fie atunci pe hol, cănd profesoară
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
profesoară Aurelia Andreescu, care a găsit clasa goală, iar noi toti am plecat pe stadion, în acest fel s-a declanșat așa zisă “grevă de la română”. Numai colegul nostru Bucescu Dragoș s-a nimerit să fie atunci pe hol, cănd profesoară pleca din clasă, el din greșeală nu a fost informat la timp, fiind plecat în pauza și astfel a căzut ca musca în lapte. A fost dispusă o anchetă cu mari amenințări, sub presiunea lui Done Tudor de la raionala UTM
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
eram părtaș de suferință și jucăm taroc. Colegii noștri, care au rămas în clasa au “continuat grevă” într-un mod special până am venit și noi. La ora de limbă română toți spuneau că nu știu, la orice întrebare a profesoarei; acest fapt o scotea din sărite, văzând că toți spun că “nu știu nimic”. Cred că în sinea ei se simțea vinovată că a făcut prea mare valava, când am plecat toți din clasa și au fost atâtea eliminări. La
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
fapt o scotea din sărite, văzând că toți spun că “nu știu nimic”. Cred că în sinea ei se simțea vinovată că a făcut prea mare valava, când am plecat toți din clasa și au fost atâtea eliminări. La început profesoară a pus un rând de note proste la toti, dar când să pună al doilea rând s-a oprit și a început să predea foarte multă materie. În clasă, între cei rămași, erau mulți elevi foarte buni la limba română
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
dirigintele nostru, învățăm atunci cel mai mult la limba română. Era o acțiune de pregătire la română, ca pentru olimpiada, învățăm tot ce se predă și poate mai mult, iar când au venit și ultimii eliminați, spre marea surprindere a profesoarei, chiar de la prima oră a clasei întregite, toți știau atât de bine la limba română încât s-a dus în cancelarie și a spus ce minune se întâmplă cu noi. A urmat teza la limba română, unde spre surprinderea profesoarei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
profesoarei, chiar de la prima oră a clasei întregite, toți știau atât de bine la limba română încât s-a dus în cancelarie și a spus ce minune se întâmplă cu noi. A urmat teza la limba română, unde spre surprinderea profesoarei, au fost numai note mari și foarte mari, au urmat alte rânduri de note mari, care în final au estompat pe cele rele din perioada “grevei” și a survenit împăcarea generală. După bacalaureat am dat examen de admitere la Institutul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]