6,888 matches
-
dinainte de revoluție, dar și de după, au rămas, că să zic așa, în afară condicilor de prezența și cărților mele; asemeni, multă poezie; culmea e că, deși cu sentimente amestecate, i le amintesc destul de bine pe fiecare în parte... Debutul meu publicistic (la nici 20 de ani) cu eseul Poezia lui Mihail Celarianu i-l datorez eminentului profesor G. Georgescu, personalitate strălucitoare, dascăl în tinerețe al regelui Mihai I la Școală Palatină, el însuși poet, primul meu model, un "om vechiu" de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
literar Nae Antonescu împreună cu scriitorul și traducătorul G. Georgescu, iar debutul editorial a fost cu "Figuri ale romanului", 1997, Editura Domino. Vă mai aduceți aminte de drumul parcurs al manuscriselor? Distanța de aproape 30 de ani care desparte debutul meu publicistic de cel editorial se datorește în mod evident fantasmagoricei vieți literare din așa-zisul regim democrat-popular comunist. Cititorul ar trebui să înțeleagă că, în ciuda atâtor scriitori, mai mult sau mai puțin vizitați de talent, care în acele vremuri au făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
schimbă situația, nu mai am de a face cu disciplină, ci cu încercarea de a observa ceea ce se întâmplă cu propriile emoții. După-amiază este a familiei, iar seara a lecturilor. A.B. Interviul nostru va fi publicat într-un volum publicistic având că temă "prietenia literară". Ce prietenii va leagă, amintiri, oameni / modele...de ieri, de azi... Ioan Neacșu, Constanța Buzea, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Aurel Dumitrașcu, Marin Mincu, Nicolae Coande, Mircea A. Diaconu, Paul Goma, Constantin Acosmei, Flori Bălănescu, Liviu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
personalități românești (din diverse domenii de activitate) o mare parte a elitei românești sunt, grație carierelor impresionante și caracterelor de care dispun, adevărate modele pentru tinerii României contemporane, reprezentând în mod strălucit România și iubind sincer țara noastră. Interviul, gen publicistic complex, este cea mai importantă tehnică prin care se culeg informații (poate cel mai important document jurnalistic), jurnalismul cultural reprezentând, astfel, un factor pozitiv și necesar prin provocarea memoriei culturale. Interviul (cultural) de evocare a unor întâmplări cu valoare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de mult la Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon, Cezar Ivănescu care îmi spunea (cum îmi spune și Lucian) Chira Chiralina, de Fănuș Neagu, Nora Iuga, Ana Blandiana, de Emil Iordache și... mulți alții. Și mi-a arătat drumul și spre publicistică. M-a făcut să înțeleg că tot ce înseamnă dialogul, comunicarea, scrisoarea, corespondența, reprezintă prietenia și mai târziu... istoria literara. Am făcut zeci de interviuri, astăzi ele devenind document-poveste: cu Laurențiu Ulici, Mircea Sântimbreanu, Mircea Zaciu, Cornel Regman, Ion Zamfirescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost catalogată prima dumneavoastră carte despre tranziție, Românii după ’89 (Humanitas, 1996). O carte despre schimbarea mentalităților, a culturii poli‑ tice. I-au urmat Politica după comunism (Humanitas, 2000), Secera și buldozerul (Polirom, 2002), dar și cele două volume de publicistică (România, mod de folosire, Staff, 1994 ; De ce nu iau românii premiul Nobel, Polirom, 2012, 2014). Majoritatea predicțiilor care s-au adeverit sunt în aceste cărți de publicistică, au apărut în ziare, au fost niște avertis‑ mente publice. FĂră a socoti
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Humanitas, 2000), Secera și buldozerul (Polirom, 2002), dar și cele două volume de publicistică (România, mod de folosire, Staff, 1994 ; De ce nu iau românii premiul Nobel, Polirom, 2012, 2014). Majoritatea predicțiilor care s-au adeverit sunt în aceste cărți de publicistică, au apărut în ziare, au fost niște avertis‑ mente publice. FĂră a socoti cărțile și lucrările în engleză, care de fapt sunt cele ce v-au consacrat în Occident. Trebuie spus că motivul principal al acestei cărți este absența altor
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sau la alte ziare din acea perioadă. Atunci s-au îmbogățit fărĂ dreaptă cauză, parcă așa sună un paragraf din Codul civil, multe dintre vedetele ziarului. Bineîn țeles, în ce ne privește, ne-am opus categoric ames tecării publicității cu publicistica. Dacă am fi făcut altfel, am fi legalizat corupția care și așa funcționa, dar subteran. A.M.P. : Fapt e că în patru-cinci ani iluziile de la început fuseseră înlocuite de corupția cvasigenerală, care era absolut de speriat și care a ajuns
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
culturii române într-o istorie a presei bârlădene - 18702003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811-2004). * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -18752005. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Să-nvârtim hora frățească Pe moșia strămoșească.” * Pentru ca moșia strămoșească să rămână statornică, indiferent că a fost organ de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor, fie că s-a numit organ democrat al Unirii, Glasul Bucovinei a militat pentru publicistică diversă, cu autori pe măsură: Sextil Pușcariu purtător al primei baghete, iar în lipsa lui - Alecu Procopovici și dr. D.Marmeliuc, fie dr. A. Morariu. A. Procopovici semna „De la Unirea Ardealului cu România” - un fel de note de drum spre ... Alba-Iulia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Glasul Bucovinei, al fostului guvern și Dreptatea - al actualului guvern, nu fac decât să aducă invective și acuzații în locul unirii desăvârșite - și sufletească, și politică, și culturală”... Aceasta este direcția - spre binele și prestigiul, românismului bucovinean... Greu însă a face publicistică independentă. În chiar numărul respectiv de ziar, Achille Scânteie publică articolul „În fața juraților” în care acuză pe Arnold Schwartz, redactorul lui Allgemeine Zeitung din localitate, cu care ajunsese la tribunal; sub semnătura Cremene , la rubrica „Caricaturi contemporane”, în articolul „Omul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a 8 ani de când exista Jurnalul). În „Reflexiuni” redacția amintește cititorilor: „Cu numărul de astăzi intrăm în anul al V-lea de la apariția jurnalului nostru” și că și în viitor „fideli programului”, cu „un ton moderat, demn de un organ publicistic care reprezintă interesele clerului” vom contribui la realizarea postulatelor noastre: regularea dotației clerului, asigurarea locuințelor preoțești, dar și lăcașuri dumnezeiești corespunzătoare, stabilirea de raporturi juste între paroh și pastoria sufletească, îmbunătățirea stării religioase-morale și materiale a poporului nostru, conlucrarea între
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că există la Cernăuți și un muzeu bisericesc al Mitropoliei Bucovinei. Că după Unirea cea Mare din 1918 conducerea acestui muzeu a avut-o consilierul eparhial preotul Dimitrie Dan, scriitor, istoric al Bucovinei și un frecvent om de presă în publicistica timpului. După moartea preotului Dan, muzeul bisericesc a fost mutat în toamna anului 1939 într-o altă clădire iar „cunoscutul profesor de artă I.D. Ștefănescu a fost însărcinat cu aranjarea lui.” Încorporat lui, ca secție specială, se află „Muzeul pictor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
zilei de luni, 15 aprilie 1895. * Artemie Berariu - Ieremievici (1834-1922) îndrumător al vieții național-culturale din Bucovina. Paroh, profesor la Institutul Teologic din Cernăuți, cancelar mitropolitan și sinodal (din 18941895), protopop la Cernăuți (1892), arhipresbiter (din 1895) a desfășurat și activitate publicistică. A fost redactorul textului românesc din publicația Candela în perioada noiembrie 1883aprilie 1895. La 1862 a participat la fondarea „Reuniunii române de leptură din Cernăuți”, devenită Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina. A tipărit la Cernăuți istorioare morale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
civile și politice), Aurelian Ionescu, M. Mihăiceanu-Pitești. Numerele 8-11 (august septembrie 1922) apăreau deabia în martie 1923 - întrevăzând schimbarea programului tematic ca urmare a reapariției, tot la Cernăuți, a revistei Candela - „Credința fiind în încercarea de acoperire a golului din publicistica religioasă datorată încetării apariției revistei Candela, din timpul războiului încoace”... Reapărând Candela, „cu un program de ordin mai mult teologic, științific, Credința va trebui să se restrângă la o activitate de popularizare, de edificare și de propagandă religioasă practică” - spunea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numerele 4-6, pentru lunile iuliedecembrie 1940, apar la București. Revista FătFrumos nr.1 pe ianuarie și februarie 1941, numărînchinat semicentenarului marelui pictor Epaminonda-Bucevschi, a apărut în două coli de tipar, cu patru ilustrații și-n aceeași sobră și vioaie ținută publicistică, scriau ziarele. * Din august 1941-iunie 1944, se pare că șia mutat sediul la Râmnicul Vâlcea (nr.2-6/1944 apărea precis la Râmnicul Vâlcea). * ...” Ne-a pricinuit mare bucurie noua revistă de literatură și folclor a dlui Leca Morariu, intitulată Făt-Frumos
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fapt, cel dintâi periodic al românilor din Bucovina a avut ca redactor responsabil, de la 4 octombrie 1848, la 21 octombrie 1849 pe Gheorghe Hurmuzachi care a obținut permisiunea autorităților să scoată un ziar în limba română. El a organizat campania publicistică care avea ca direcție înființarea unei catedre de limbă română la Universitatea din Cernăuți, el devenind cel dintâi președinte al Societății pentru cultură și literatură română din Bucovina în 1865, care își avusese obârșia în „Reuniunea română de leptură din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca chestiunile aduse în coloanele ei să fie de cuprins mai general. tratând lucruri care să fie cunoscute cu fapte și persoane unui cerc mai larg de cititori”, comentează ziarul. „Hacu este chemată să umple un gol mult simțit în publicistica noastră.” * Hiena Hiena, revistă săptămânală politicoliterară, publicație antiguvernamenală, apare la București (ianuariemartie 1919 și Cernăuți, cu subtitlul schimbat în revistă de polemică politico-literară, în perioada aprilie 1919 - 5 ianuarie 1921; 15 octombrie 1922 - 8 aprilie 1923; 28 noiembrie 1923 - februarie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mazililor și răzeșilor de odinioară. Sol al Bucovinei vestiri este el, românul nord-bucovinean.” Când asemenea semnale sunt emise și receptate de copii și tineret, mesajul, neîndoios, încolțește, rodește. Pe ansamblu, Miorița marchează un început de renaștere la Cernăuți a freamătului publicistic de altădată. O continuitate... * Mărăști Mărăști, revistă culturală, literară și economică. Anul I, nr.1, cu materiale în proză și versuri. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Regina Maria nr.18. „E a doua revistă literară la Cernăuți, apărută la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și administrația la sediul Liceului; Tipografia „Glasul Bucovinei”. Apărută în condițiile când „tunul bubuie în diferite colțuri ale lumii”, revista Elena Doamna voia să dea ocazie și posibilitate elevelor liceului să cultive, să dezvolte și săși afirme inițierea în domeniul publicisticii... cu toate că publicarea unei reviste este atât de anevoioasă.” - scrie în Cuvânt introductiv E. Tarangul, directoarea liceului. Primită drept o luminiță care, cu entuziasmul și talentul elevelor, trebuia ținută aprinsă, să crească și să încălzească sufletele și inimile, elevele au reușit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lacrimi. * „... Cernăuți, capitala Bucovinei, al doilea oraș al țării, e situat pe dealul de lângă Prut... ... Centru e acaparat de către străini, oameni de afaceri. Elementul românesc se refugiază spre periferie. Nu-i de mirare că șin instituții se vorbește nemțește. În ce privește publicistica, nu există presă locală românească. La scoaterea de sub tipar a edițiilor, din gurile a sute de vânzători nu se aude decât „Alemaigner”. Pe stradă, la magazine, în tramvai, în restaurant ești întâmpinat în nemțește... ... Vizităm puțin orașul... Un grup de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Acest punct de vedere ca singurul just și indicat a contribui la o schimbare a atitudinii de până acum a evreimii bucovinene față de ideea de stat român și de poporul român, apreciau cei de la Cuvântul Țărănimii, de pildă. * În Bucovina publicistica naționalităților a fost deosebit de bogată și divers exprimată, lucrarea noastră neocupându-se decât de presa română. * 1 Gh. Vierescu, fost revizor școlar al județului Vaslui, autor, alături de institutorul Gheorghe Rășcanu și inspector general școlar Editura Socec S.A. București, 1928. N.Gh.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apărut sub îngrijirea științifică a lui Ovidiu Papadima, Editura Academiei R.S.R., București, 1974. Devine într-un fel explicabil faptul că în lucrarea „Românii 1774 - 1866” ediția a II-a, Editura Humanitas - 2004, București profesorul american Kerth Hitchins pune concluzii severe publicisticii bucovinene, noi justificând aceasta și prin puținătatea textului oferit mai mult acuzațiilor decât argumentelor - din 400 de pagini, doar 6 „soluționează” fondul (pp 278284). „În Bucovina nu a apărut o mișcare națională puternică”, iar „biserica ortodoxă, ca instituție, nu a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a dezvoltat, apărând ziar după ziar, și atunci când unele își încetau apariția. Am avut ziare nu numai la Cernăuți și Suceava, ci și la Câmpulung, Gura Humorului, Storojineț, Hotin, Alba, Soroca, la Rădăuți, Dorohoi și Siret. Cu puternic suflu românesc, publicistica din nordul Moldovei a beneficiat și de ceea ce a putut prelua de la presa austriacă, germană, ruteană, rusă, dar a fost puternic influențată, mai cu seamă de cultura franceză, Intervenția Franței la Conferința de la Versailles pentru transferul Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acceptă, am mimat loialitatea față de „bunul Împărat”, au acționat în cadrul legilor care veneau de la Dieta din Viena, le-au suportat, dar nu cu pasivitate. Germanizarea și catolicismul, bucovinismul, imigrările, deportările, focul de armă, prădăciunile, deposedările, alcoolismul au fost respinse de publicistica timpului care i-a ajutat pe români la acțiuni care, în timp, iau călăuzit către independență. Intelectualitatea bucovineană, profesorii, învățătorii, preoții și avocații, juriștii în general, medicii, dar nu numai ei, au făcut ziaristică militantă, manifestânduse fructuos și în politică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]