6,632 matches
-
care erau desenate conturul mânilor copiilor lui". Avea doi copii șeful bucătar și cică ar fi cerut o permisie, dar comandantul lui n-a vrut să-i dea. "Și atunci a venit la noi și ne-a spus să-i răsturnăm un cazan plin de mâncare în cap. Noi n-am vrut. Dacă a văzut că nu vrem, s-a dus singur la cazanul fierbinte și și-a răsturnat cazanul acela cu mâncare în cap și s-a opărit". Cică ar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și atunci a venit la noi și ne-a spus să-i răsturnăm un cazan plin de mâncare în cap. Noi n-am vrut. Dacă a văzut că nu vrem, s-a dus singur la cazanul fierbinte și și-a răsturnat cazanul acela cu mâncare în cap și s-a opărit". Cică ar fi fost și băut, că băuse vodkă. A luat un cuțit mare din bucătărie și s-a dus la comandant la regiment. Comandantul a pus mâna pe telefon
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am depus actele, dar nu mi s-a pus pe buletin D.O. pentru că, în fond, ăia nici nu știau cine sunt eu, eram doar un copil. C. I.: Ce accident vi s-a petrecut? R. R.: Păi, ne-am răsturnat cu o mașină cu care mergeam, nu mai știu pe unde, să lucrez. Am fost prins sub mașină și mi s-a rupt piciorul din șold. Mi s-a făcut operație, mi-au pus grefon, dar piciorul mi-a anchilozat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
soția mea, cu capul spart, cu mâinile hâite, belit tot? Directorul! C. I.: A avut un accident. D. B.: Trebuiau să se ducă la București la departamentul de agricultură. Au încărcat băieții salam, vin de Cotnari de la ferma partidului. S-au răsturnat cu mașina și au făcut numai Cotnari pe tot drumul, numai salam și pastramă, preparate din carne împrăștiate peste tot. Iar la internare soția mea i-a spus lui V.A.: "Ce-ați pățit, tovarășul director, aveți bube în cap
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ordinii sociale, II, lit. f.),: faptul de a se afilia și de a deveni membru al vreuneia din asociațiile prevăzute la literele b.) și c.), adică, lit., b.): faptul de a constitui sau organiza asociații secrete cu scopul de a răsturna în mod violent ordinea socială existentă în stat, fie că au sau nu caracter internațional; și lit. c.): faptul de a lucra prin mijloace violente pentru a produce teroare, teamă ori desordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
flori, trecând destul de repede peste ospitalitate pentru a întârzia în schimb asupra potopului care servește de pedeapsă. In vale norii aprigi și focuri plutitoare,/ miniștrii răzbunării lui Jupiter cel mare/ arunc-a lor văpae. Pustiul să întinde,/ și, fără de cruțare, răstoarnă și cuprinde/ Grădini și case, holde, și oameni și turme;/ într-un moment cetatea dispare fără urme164*. E vorba de o poveste didactică ("Filemon și Baucis ne oferă un exemplu"), cu privire la adevărata fericire, retrasă, departe de bogățiile lumii. Față de societatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
celor două ospitalități dintre care una duce la crimă, cealaltă la sfințenie 398. Dar aceasta dezvăluie că "în interior, ca și în exterior, miza ospitalității nu este doar de a primi pe străin - exteriorul - în interior, dar și de a răsturna radical limita care le distinge pe unul de altul: de a descoperi că exteriorul este deja înăuntru dar că înăuntrul este exterior lui însuși"399. Altfel spus, trebuie ca omul să descopere propriul său exil, să-și asume faptul de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
paradigma sa, cele două edificii vor fi nefaste, sau în cel mai bun caz indiferente, dar în orice caz fatale celui care imploră. În ambele cazuri, un personaj în exil, dezrădăcinat, pradă rătăcirii, va căuta, într-un spațiu ostil, să răstoarne, fără succes relația hospes/hostis recurgând ca un actor priceput la numeroase stratageme, minciuni și seducții. Nu este ușor să devii oaspete într-o țară nouă. "Lumea nouă" este un cuvânt magic care deschide porțile visului și pe cele ale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
câinii muzicanți se spune că: "Sie redeten nicht, sie schwiegen... aber aus dem leeren Raum zauberen sie die Musik empor". Putem spune de asemenea că muzica este tăcere. Când Ulise își astupă urechile cu ceară (Kafka, se știe, rescrie mitologia răsturnând-o prin inversiuni) și cere să fie legat de catarg, el nu poate auzi cântecul sirenelor fiindcă pentru ele "numai tăcerea putea să vină de hac unui astfel de adversar". Ulise crede că ele cântă: el nu aude liniștea sirenelor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
maioresciană, Filitti avansează o interpretare ce se opune, programatic, celei lovinesciene. Demonizările sunt abandonate în favoarea unei priviri atente la dinamica ideilor. „Reacțiunea“ nu se mai confundă cu linia conservatoare, în vreme ce „liberalismul“ nu este monopolul unei direcții radicale. Argumentul lui Filitti răstoarnă, așadar, prejudecățile comune. Departe de a fi unicii depozitari ai unei sensibilități liberale, radicalii munteni sunt cei care, prin tenace propagandă, purifică mișcarea liberală de orice concurenți ideologici. Organizarea istoriei politice în jurul canonului liberalradical (organizare care transpare și în textul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sa reglementat nici un popor prin legi și prin guverne; ci legile și guvernele au fost numai expresia incidentală, rezultatul extern al culturei interioare a unui popor, și a aștepta cultura de la juris pridență și de la guvern vrea să zică a răsturna ordinea naturală, a introduce spiritul centrali zării și patrona giului guvernamental, a lua cetățeanului încrederea în sine însuși, acel prețios self-government, care el singur plătește mai mult decât toate codificațiile publice și pri vate și care este unica bază solidă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de reproducerea instituțiilor juridice, percepute ca vehicule de acces spre civilizație. Fetișizarea legilor, proliferarea actelor normative, descurajarea individului și venerarea Statului sunt simptomele unei patologii pe care junimismul nu va înceta să o denunțe. Ce au făcut acești oameni? Au răsturnat în țara noastră deodată toate formele de stat ale vieții publice, toate legile sale și au înființat faimoasa - iertațimi expresia - fabrică de legi, care numai în decursul unui an de zile, de la 1864 la 1865, nea inundat cu codul civil
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
franceză este combustibilul raționalismului politic. Dezvoltarea de energie vitală fără seamăn pe care o arătase poporul francez se părea atunci lumii întregi a fi rezultatul ideilor abstracte, al formulelor filozofice și sociale, pe care le întrebuințaseră antemergătorii revoluției, pentru a răsturna vechea stare de lucruri, su punândo criticii incizive a gândirii abstracte. Astfel, e ușor de înțeles cum se formase acea școală pentru care omul istoric cu legăturile lui diverse, izvorâte prin de prin deri și tradiții seculare, cu viciile, pasiunile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
reuniuni a reprezentanților regimurilor din Bulgaria, Cehoslovacia, România, Ungaria și Uniunea Sovietică, desfășurată la Budapesta, în perioada 1-4 ianuarie 1957. Cu această ocazie, perspectiva sovietică asupra evenimentelor din Ungaria - o contrarevoluție a reacțiunii interne, urmărind, cu ajutorul „cercurilor imperialiste agresive”, să răstoarne orânduirea democrat-populară și să instituie o dictatură fascistă - a fost însușită de toți participanții, devenind perspectiva ideologică a întregului lagăr. în privința relațiilor dintre statele socialiste, se reafirma faptul că Declarația din 30 octombrie 1956 a guvernului sovietic „corespunde întru totul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și ale mișcării muncitorești internaționale”. Principalele teme abordate de reprezentantul sovietic au fost: întărirea continuă a lagărului socialist pe plan internațional și declinul imperialismului; promovarea păcii și coexistenței pașnice de către țările socialiste, în contrast cu pregătirile de război ale imperialiștilor, dornici să răstoarne regimurile comuniste și să restaureze capitalismul; progresele făcute de către partidele comuniste și muncitorești în combaterea dogmatismului și sectarismului, prin înlăturarea consecințelor cultului personalității; decretarea revizionismului ca pericol principal pentru mișcarea comunistă, la momentul respectiv. Prin revizionism erau avute în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anticomunistă și în alte lucrări. Se înțelege, este vorba despre o privire generală asupra fenomenului. Sunt câteva aserțiuni care pun bine problema. Prima: “în timpul lui Dej, acțiunile împotriva regimului comunist au fost rare și nici una nu a amenințat să-l răstoarne” este chiar prima frază a capitolului (p. 176; aceeași idee este reluată la p. 180). Cea de-a doua chestiune: „câtă vreme au fost în libertate, ei [partizanii] au contrazis afirmația regimului potrivit căreia ar avea control deplin asupra țării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
centrală? O dată cu cea de-a treia tematizare care este cea a comunicării. Acum, "ceea ce este" și ceea ce cunoaștem ca realitate este relativ la comunicare: ceea ce nu comunicăm nu există! Acum cele trei ordine ale realității - "ceea ce este" cunoașterea și comunicarea - se răstoarnă, invers decât în prima tematizare, făcând ca totul să fie una din perspectiva comunicării însă. Pentru a putea răspunde la întrebarea: cum devine semiologia o teorie generală și centrală în noua tematizare trebuie să putem indica ce anume face din
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
invers: existența lucrurilor trebuie constatată mai întîi ca existență a semnificațiilor în limbă, înainte de a ne întreba dacă astfel de fiinduri -cărora le pot corespunde semnificațiile date în limbă - există sau nu în lumea experienței fizice. Prin urmare noua tematizare răstoarnă raportul dintre semnificare și desemnare: sistemul limbii este cel care produce semnificarea, iar desemnarea, cât și comunicarea în general, sunt posibilități care rezultă și sunt deschise de semnificare. Prioritatea semnificării față de desemnare susține autonomia limbii față de existență și cunoaștere și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau ilustrează un mesaj lingvistic. Obiectele: veșminte, alimente, mobilier, nu acced la statutul de sistem, dacă nu trec prin medierea limbii; semnificația lor nu există în afara limbajului. Această idee specifică semiologiei lui Roland Bartnes îl conduce la o teză care răstoarnă raportul stabilit de Saussure între lingvistică și semiologie: nu lingvistica este o parte a unei semiologii generale, ci, invers, semiologia devine o parte a lingvisticii, și anume, aceea care are ca obiect marile unități transfrazice ale discursului și sistemele semnificante
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
complotului. Suspiciunea este acceptată ca un procedeu îndreptățit de interpretare. în consecință, regulile de interpretare sunt reguli ale suspiciunii. Pentru Marx, simbolul aparține falsei conștiințe, ideologiei, și adevărul lui nu poate fi obținut decât printr-o lectură care să-l răstoarne, să-l repună cu picioarele pe pământ. Marx postulează o relație între existență și conștiință prin care limitele experienței devin limitele gândirii, Clasa socială dispune de o conștiință de clasă pe măsura rolului ei social. 104 Succesiunea formelor conștiinței sociale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
raporta pentru a o evalua. Consecința ultimă este eliberarea omului de orice scop sau greșeală, de orice teamă sau reproș și plasarea lui de drept în inocența existenței. Discursul lui Zarathustra, "cea de-a cincea Evanghelie", este tentativa de a răsturna Supraomul trecutului, Dumnezeul-Om, care, după "moartea lui Dumnezeu", nu face decât să se afunde în neantul nihilismului, și de a face omul asemenea cu caracterul universal al vieții. Unul dintre cei mai buni exegeți nietzscheeni, Karl Lowith, observă că
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
astfel, autenticității. Astăzi atâția oameni fug de angoasă și neant căzând în inautenticitate. Heidegger recomandă, dimpotrivă, de a accede la autenticitate răbdând și traversând neantul: returul la Ființă se face ca traversare a neantului. Astfel încît, existențial, Heidegger ajunge să răstoarne dramatic formula filosofiei grecești presocratice, "din nimic nu apare nimic", afirmând că "orice ființă, ca ființă, apare din neant". Tentativa lui Heidegger, de a da realitate neantului, a fost apreciată ca originală de 116 L mulți comentatori. Neantul nu coincide
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
explicitare a propriei ființe. Dar totodată el se implică hermeneutic în mișcarea comprehensiunii. 121 Schimbarea pe care Heidegger o aduce în planul hermeneuticii, comparabilă cu arbitrarietatea semnului a lui Saussure în planul semiologiei, este refuzul concepției epistemice asupra înțelegerii. Heidegger răstoarnă situația considerând, invers, cunoașterea drept secundară și ea izvorând dintr-o comprehensiune mai elementară care este departe de a fi strict cognitivă. Este ceea ce se numește pre-înțelegere sau pre-comprehensiune (Vorverstăndnis), adică structura de anticipare a înțelegerii: "situația existențială prealabilă circumscrie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Consecința pozitivă mai generală este refuzul metodei pentru că nu pot exista propoziții enunțiative clare care să poată traduce suferința facticității și finitudinii noastre. A doua inversare se petrece în însăși structura demersului hermeneutic. Relația clasică dintre interpretare și înțelegere se răstoarnă: interpretarea devine explicitarea (Auslegung) înțelegerii. Dacă în vechea 122 hermenutică explicitarea interpreta pentru a conduce la înțelegere, în hermeneutica heideggeriană înțelegerea este interpretată explicitant. Apare la acest punct urma unei moșteniri nietzscheene a întrebării: "cine vorbește?", "cine interpretează?". Ceea ce trebuie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sectant). Pentru Gadamer, care înlocuiește implicit ceea ce este limba, la Heidegger, prin tradiție, tradiția este mereu certă și definitivă, iar discontinuitățile absolute desființează înțelegerea. înțelegerea urmează tradiția, eventual o reformulează în lumina efectelor ei istorice, dar n-o poate niciodată răsturna. Hermeneutica filologico-retorică și cea istoric-psihologică văd în mișcarea circulară a interpretării un instrument formal. Heidegger și Gadamer spun că cercul este real, că se rotește dar și înaintează în timp. Mișcarea nu este numai formală, tehnică, instrumentală. Anticiparea de sens
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]