7,913 matches
-
în măsura în care constructiviștii americani folosesc opera filosofilor politici (spre deosebire de cei care se ocupă de metodologie și epistemologie), ei au deseori orientări idealiste. Un bun exemplu este Wendt. El susține că acceptă rolul puterii în relațiile internaționale și deci ipoteza fundamentală a realismului, așa cum este el definit aici. Dar susține, de asemenea, în legătură cu Immanuel Kant, că dinamica endogenă a anarhiei internaționale este progresivă. Cu alte cuvinte, cu excepția unui șoc endogen, cultura anarhiei tinde să evolueze de la o lume hobbesiană a inamicilor la una
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
condus la observația că teoria constructivistă ca metodologie în studiul relațiilor internaționale nu trebuie să fie idealistă, dar în practică, în Statele Unite, se întâmplă acest lucru. O astfel de afirmație nu reprezintă o abatere de la nici una dintre cele două teorii. Realismul clasic a argumentat, destul de explicit, că idealurile morale constituie un element integral și necesar al practicii politicii internaționale și că, în absența moralei, a unei viziuni utopice, realismul politic este atât steril, cât și fără sens. Un constructivism realist ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de afirmație nu reprezintă o abatere de la nici una dintre cele două teorii. Realismul clasic a argumentat, destul de explicit, că idealurile morale constituie un element integral și necesar al practicii politicii internaționale și că, în absența moralei, a unei viziuni utopice, realismul politic este atât steril, cât și fără sens. Un constructivism realist ar ajuta deci la reabilitarea idealismului, cerând drept corolar un idealism constructivist conștient de sine și argumentând că studiul idealurilor, ca și cel al ideilor, este esențial pentru a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un idealism constructivist conștient de sine și argumentând că studiul idealurilor, ca și cel al ideilor, este esențial pentru a înțelege pe deplin politica internațională. Punctul de plecare al constructivismului a fost mai curând o critică a aspectului „structural” al realismului decât a realismului clasic; primul permite mult mai puțin încorporarea idealurilor morale decât cel de-al doilea. Argumentul realismului clasic este că, pentru a avea impact, orice ideal moral sau politic trebuie moderat de o politică a puterii. Un corolar este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conștient de sine și argumentând că studiul idealurilor, ca și cel al ideilor, este esențial pentru a înțelege pe deplin politica internațională. Punctul de plecare al constructivismului a fost mai curând o critică a aspectului „structural” al realismului decât a realismului clasic; primul permite mult mai puțin încorporarea idealurilor morale decât cel de-al doilea. Argumentul realismului clasic este că, pentru a avea impact, orice ideal moral sau politic trebuie moderat de o politică a puterii. Un corolar este observația că, fără
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a înțelege pe deplin politica internațională. Punctul de plecare al constructivismului a fost mai curând o critică a aspectului „structural” al realismului decât a realismului clasic; primul permite mult mai puțin încorporarea idealurilor morale decât cel de-al doilea. Argumentul realismului clasic este că, pentru a avea impact, orice ideal moral sau politic trebuie moderat de o politică a puterii. Un corolar este observația că, fără a ne ocupa de „compromisul dintre putere și morală” (Carr, 1964, p. 210), nu putem studia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
complet, pentru a întâlni idealiștii wilsonieni, criticați atât de Carr, cât și de Morgenthau. Teoria lui Waltz privind structura puterii, fără să includă și morala, devine statică în același fel în care o fac teoriile structurii ce ignoră puterea. Nici realismul pur, nici idealismul pur nu pot explica schimbarea politică, ci numai o combinare a lor, presupunând că morala este mai curând contextuală decât universală. În consecință, în măsura în care metodologia constructivistă poate arunca lumină asupra funcționării politicii internaționale, atât un constructivism idealist
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
celui care interpretează continuă să conteze. Scopul constructivismului realist este deci de a examina, în mod sceptic și dintr-o perspectivă morală, legăturile dintre putere și normele internaționale (vezi Loriaux, 1992). Scepticismul moral reprezintă o diferență esențială dintre idealism și realism. Idealismul recunoaște un singur ideal, o morală politică universală spre care ar trebui să aspirăm cu toții. Realismul argumentează că nu există așa ceva și, în consecință, dacă vrem să reușim, trebuie să folosim puterea. Însă realismul clasic, mai ales Carr, ne
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și dintr-o perspectivă morală, legăturile dintre putere și normele internaționale (vezi Loriaux, 1992). Scepticismul moral reprezintă o diferență esențială dintre idealism și realism. Idealismul recunoaște un singur ideal, o morală politică universală spre care ar trebui să aspirăm cu toții. Realismul argumentează că nu există așa ceva și, în consecință, dacă vrem să reușim, trebuie să folosim puterea. Însă realismul clasic, mai ales Carr, ne avertizează că relația funcționează în două sensuri: morala poate fi folosită ca instrument al puterii. Astfel, atunci când
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
diferență esențială dintre idealism și realism. Idealismul recunoaște un singur ideal, o morală politică universală spre care ar trebui să aspirăm cu toții. Realismul argumentează că nu există așa ceva și, în consecință, dacă vrem să reușim, trebuie să folosim puterea. Însă realismul clasic, mai ales Carr, ne avertizează că relația funcționează în două sensuri: morala poate fi folosită ca instrument al puterii. Astfel, atunci când folosim puterea pentru a promova morala politică favorită, alții ar putea considera că ne urmărim numai interesele. Psihologia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
justificăm folosirea puterii în termeni morali, am putea să ne păcălim singuri și să justificăm în mod rațional o acțiune, când de fapt o preferăm din alte motive. Ca atare, chiar dacă puterea nu are sens fără o moralitate politică, argumentul realismului clasic este că trebuie s-o privim totuși cu scepticism, fie că este vorba despre noi, fie despre alții, atunci când este folosită pentru a justifica puterea. Prezentat astfel, realismul clasic începe să semene cu unele variante ale teoriei critice aplicate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atare, chiar dacă puterea nu are sens fără o moralitate politică, argumentul realismului clasic este că trebuie s-o privim totuși cu scepticism, fie că este vorba despre noi, fie despre alții, atunci când este folosită pentru a justifica puterea. Prezentat astfel, realismul clasic începe să semene cu unele variante ale teoriei critice aplicate în relațiile internaționale (vezi Ashley, 1984). Unele fragmente din The Twenty Years’ Crisis (Carr, 1964) sună de fapt ca o critică stil Foucault a idealismului wilsonian (Foucault, 1980; vezi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
structurile normative, adepții moralității politice și folosirea puterii. În consecință, ar fi capabil să se ocupe de problema schimbării din relațiile internaționale într-un mod pe care nici constructivismul idealist (cu viziunea sa în esență statică asupra moralității politice), nici realismul materialist-pozitivist (care o respinge) nu-l pot stăpâni. Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice 12. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere de majoritatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
consecințe are acest raționament asupra cercetării și discursului din domeniul relațiilor internaționale? Constructiviștilor le sugerează că teoria lor - indiferent dacă este înțeleasă ca metodologie, epistemologie sau ontologie - nu ar trebui înțeleasă ca o paradigmă, în sensul în care sunt interpretate realismul, liberalismul și marxismul. Prin paradigmă înțelegem aici un set de ipoteze despre modul cum funcționează politica. Constructivismul este o colecție de presupuneri despre felul cum ar trebui studiată politica. Ca atare, este compatibil (la fel ca alte grupuri de premise
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Constructivismul este o colecție de presupuneri despre felul cum ar trebui studiată politica. Ca atare, este compatibil (la fel ca alte grupuri de premise privind modul de studiere a politicii, cum e raționalismul) cu o varietate de paradigme, inclusiv cu realismul. Constructiviștilor idealiști (idealism referindu-se mai curând la idealuri decât la idei) această argumentare le sugerează că un constructivism realist ar trebui privit ca o oportunitate. Distingând între întrebările referitoare la rolul idealurilor și cele privind rolul ideilor, idealiștii pot
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
științei obiective. Realiștilor le spune nu numai că teoria constructivistă ar putea fi o metodologie utilă de cercetare, ci și că, răspunzând premiselor epistemologice și ontologice, pot corecta ipotezele raționalismului individualist și ale materialismului care au produs confuzie în definițiile realismului din ultimele decenii. Bibliografie Adler, Emanuel, Barnett, Michael (eds.), Security Communities, 1998, Cambridge University Press, Cambridge. Archer, Margaret, 1998, Critical Realism: Essential Readings, Routledge, Londra. Ashley, Richard K., 1984, „The Poverty of Neorealism”, International Organization, vol. 38, nr. 2 (primăvara
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
răspunzând premiselor epistemologice și ontologice, pot corecta ipotezele raționalismului individualist și ale materialismului care au produs confuzie în definițiile realismului din ultimele decenii. Bibliografie Adler, Emanuel, Barnett, Michael (eds.), Security Communities, 1998, Cambridge University Press, Cambridge. Archer, Margaret, 1998, Critical Realism: Essential Readings, Routledge, Londra. Ashley, Richard K., 1984, „The Poverty of Neorealism”, International Organization, vol. 38, nr. 2 (primăvara). Ashley, Richard K., Walker, R.B.J., 1990a, „Reading Dissidence/Writing the Discipline: Crisis and the Question of Sovereignty in International Studies”, International
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Jules (eds.), 1959, Logical Positivism, Free Press, Glencoe, IL. Bachrach, Peter, Baratz, Morton S., 1962, „Two Faces of Power”, The American Political Science Review, vol. 56, pp. 947-952. Baldwin, David, 1989, Paradoxes of Power, Blackwell, New York. Bhaskar, Roy, 1986, Scientific Realism and Human Emancipation, Verso, Londra. Bull, Hedley, 1972, „The Theory of International Politics: 1919-1969”, în Brian Porter (ed.), The Aberystwyth Papers: International Politics, 1919-1969, Oxford University Press, Londra. Burgerman, Susan, 2001, Moral Victories: How Activists Provoke Multilateral Action, Cornell University
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
New York. Der Derlan, James, 1990, „The (S)pace of International Relations: Simulation, Surveillance, and Speed”, International Studies Quarterly, 34, pp. 295-310. Dessler, David, „What’s at Stake in the Agent Structure Debate?”, International Organization, 43, pp. 441-473. Donnelly, Jack, 2000, Realism and International Relations, Cambridge University Press, Cambridge, UK. Doyle, Michael, 1983a, „Kant, Liberal Legacies, and Foreign Affairs: Part 1”, Philosophy and Public Affairs, 12, pp. 205-235. Doyle, Michael, 1983b, „Kant, Liberal Legacies, and Foreign Affairs: Part 2”, Philosophy and Public
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
and Unwin, Boston. Hughes, Barry, 2000, Continuity and Change in World Politics: Competing Perspective, ediția a IV-a, Prentice-Hall, Upper Saddle River, NJ. Jervis, Robert, 1976, Perceptions and Misperceptions in International Politics, Princeton University Press, Princeton, NJ. Jervis, Robert, 1998, „Realism in the Study of World Politics”, International Organization, 52, pp. 971-991. Johnson Bagby, Laurie, 1994, „The Use and Abuse of Thucydides in International Relations”, International Organization, 48, pp. 131-153. Kahler, Miles, 1998, „Rationality in International Relations”, International Organization, 52, pp.
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Yale University Press, New Haven, CT. Lebow, Richard Ned, 2001, „Thucydides the Constructivist”, American Political Science Review, 95, pp. 547-560. Legro, Jeffrey, Moravcsik, Andrew, 1995, „Is Anybody Still a Realist?”, International Security, 23, pp. 5-55. Leplin, Jarrett (ed.), 1984, Scientific Realism, University of California Press, Berkeley. Lieber, Robert, 2001, No Common Power: Understanding International Relations, ediția a IV-a, Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Linklater, Andrew, 1990, Beyond Realism and Marxism: Critical Theory and International Relations, Macmillan, Londra. Linklater, Andrew
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Realist?”, International Security, 23, pp. 5-55. Leplin, Jarrett (ed.), 1984, Scientific Realism, University of California Press, Berkeley. Lieber, Robert, 2001, No Common Power: Understanding International Relations, ediția a IV-a, Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Linklater, Andrew, 1990, Beyond Realism and Marxism: Critical Theory and International Relations, Macmillan, Londra. Linklater, Andrew, 1998, The Transformation of Political Community: Ethical Foundations of the Post-Westphalian Era, University of South Carolina Press, Columbia, SC. Locher, Birgit, Prügl, Elisabeth, 2001, „Feminism and Constructivism: Worlds Apart
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pp. 149-174. Oren, Ido, 2000, „Is Culture Independent of National Security? How America’s National Security Concerns Shaped «Political Culture» Research”, European Journal of International Relations, 6, pp. 543-573. Patomäki, Heikki, Wight, Colin, 2000, „After Postpositivism? The Promises of Critical Realism”, International Studies Quarterly, 44, pp. 213-237. Pettman, Ralph, 2000, Commonsense Constructivism: Or the Making of World Affairs, M.E. Sharpe, Armonk, NY. Posen, Barry, 1984, The Sources of Military Doctrine: France, Britain, and Germany Between the World Wars, Cornell University Press
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
2000, „«Let’s Argue!» Communicative Action in World Politics”, International Organization, 54, pp. 1-39. Risse, Thomas, Ropp, Stephen, Sikkink, Kathryn (eds.), 1999, The Power of Human Rights: International Norms and Domestic Change, Cambridge University Press, Cambridge, UK. Rommen, Hans, 1994, „Realism and Utopianism in World Affairs”, Review of Politics, 6, pp. 193-215. Rosati, Jerel, 2000, „The Power of Human Cognition in the Study of World Politics”, International Studies Review, 2, pp. 45-75. Ruggie, John Gerard, 1983, „Continuity and Transformation in the
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1983, „Continuity and Transformation in the World Polity”, World Politics, 35, pp. 261-285. Ruggie, John Gerard (ed.), 1993, Multilateralism Matters: The Theory and Praxis of an Institutional Form, Columbia University Press, New York. Ruggie, John Gerard, 1995, „The False Premise of Realism”, International Security, 20, pp. 62-70. Ruggie, John Gerard, 1998, „What Makes the World Hang Together? Neo-Utilitarianism and the Social Constructivist Challenge”, International Organization, 52, pp. 855-885. Schmidt, Brian, 1998, The Political Discourse of Anarchy: A Disciplinary History of International Relations
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]