6,870 matches
-
obtuzi unul în fața noastră, celălalt încheind plutonul. Pășeau cu cizmele lustruite, mâncați și bine băuți, pe zăpada scârțâitoare pârâind sub greutatea acestor plăvani mătăhăloși, câini de pază ai regimului comunist. Plecaserăm cam de multișor de-acasă. Mi se făcuse foame. Reflexul meu condiționat a intrat imediat în funcțiune trimițându-mă fără greș la sursa de alimentare: sufertașul. Oare ce ne va aduce astăzi mama? N-am mai fost atent pe unde călcam. Subjugat total de mirosurile și aromele îmbietoare pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de pe masă. Mâncam, așa, aiurea, fără poftă, fără convingere, cu anevoie. Luam câte o boabă încet, nehotărâți, fără grabă; o mestecam, apoi o înghițeam fără voia noastră, fără participarea noastră conștientă și activă, ci doar ca o reminiscență a unui reflex necondiționat care se deteriorase grav, pierzându-și din virtuțile inițiale energia și forța caracteristice, tinzând spre anulare și dispariție. Stixul era la doi pași de noi, iar vestitul barcagiu Charon ne făcea semne îmbietoare și ceremonioase să urcăm în luntrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de week-end. Un îndemn naiv: feriți-vă de "feministele" feminine, conștiente de frumusețea și puterea lor de seducție! Cele care își folosesc nu doar trupul și inteligența ca armă, ci și teama de a nu greși a masculilor "intelectuali". Sau reflexul adânc înrădăcinat acum al occidentalilor de a nu fi politic-corecți față de condiția feminină. Lumea academică occidentală este plină de ele. Cu ochi galeși și inteligență ascuțită, sunt cam singurele dintre reprezentatele Estului sălbatic care reușesc să-și aranjeze o situație
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cunoștea bine pe Clara Haskil și avea o colecție impresionantă de discuri ale acesteia), căsătorită cu un celebru medic genevez, se trăgea dintr-una din cele mai respectate familii burgheze din Elveția romandă. Cum majoritatea medicilor bogați au și bune reflexe imobiliare, soțul doamnei a cumpărat prin anii 1940, în plină criză de după război, o magnifică proprietate de circa două hectare și jumătate într-unul din cele mai bune cartiere ale orașului. Vecinii acesteia erau tumultuosul râu Arve, care izvorăște din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
care par curg în avanpremieră un text unde intervențiile mai că nu-și au rostul. Adică un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfârșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din invidie, fiecare generație simte nevoia să-și demitizeze predecesorii și să umble cu târnăcopul pe lângă statuile în viață sau din ceruri. Nu cred că facem excepție și sunt convins că, dincolo de ritualul în sine, efortul ca atare înlătură
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
războaie mondiale, mulți morți, multe lucruri și auzise câteva basme. La 84 de ani avea o mașină și mergea cu ea pe șosea. Cu viteză redusă. Într-o zi, rulând cu viteză redusă, calcă - probabil că nu-i mai funcționau reflexele - un tânăr de 15 ani căzut de pe bicicletă, îl rănește grav, vine o ambulanță; ambulanța ridică victima și pornește spre spital. Un nou accident, al ambulanței, și zvon în tot satul că puștiul a murit în acest accident. Bătrânul se
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și sare cu ea pe un alt acoperiș, la 23 de metri distanță. Pernă electrică avertizoare plasată în pat, sub rinichii copiilor enuretici, în timpul somnului; la cea mai mică intenție de a urina se declanșează o sonerie care creează un reflex inhibator. Intervenție chirurgicală la Nantes pentru a extrage din urechea unui marinar o compresă uitată de doctor din ianuarie 1963, cu prilejul unei operații. Lino Zuin, fotbalist amator la Vincenza, s-a bucurat atât de tare de un gol, că
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
1988) CRIȘAN Constantin „Maturizându-se - proces care trebuie văzut în toată complexitatea lui, într-o permanentă luptă a contrariilor -, literatura noastră și-a regăsit vocea specifică și, prin aceasta, a refăcut liantul cu universalitatea. Maturizarea artei, literaturii a fost însă reflexul maturizării politice a societății socialiste românești. În acest sens înțelegem vorbele tovarășului Nicolae Ceaușescu la întâlnirea cu oamenii de artă și cultură din februarie 1971.“ (Era socialistă, martie 1973) CRIȘAN Nicolae „Cei ce nu văd, sau se fac că nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
literatură română din perioada dintre cele două războaie corespunde, fără doar și poate, prin tot ceea ce are mai de preț, celei mai înaintate mișcări de gândire social politică a vremii, gândire reprezentată de Partidul Comunist Român. Fără a fi un reflex direct al acesteia, ea nu este pentru el nici un simplu epifenomen, ci un factor activ de confluență, prin însumarea căruia s-a obținut o bază solidă de plecare în construirea literaturii noi, literatura societății socialiste.“ (România literară, 6 mai 1971
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ei înșiși, față de arta lor, de a vedea, de a gândi și de a exprima artistic cu mai multă maturitate și răspundere decât până acum. De altfel, tot ceea ce am propus aici ca teme de meditație și de discuție constituie reflexul teoretic al îndemnurilor ce reies cu evidență din mereu actualele documente elaborate de partid cu privire la dezvoltarea artei și culturii noastre socialiste.“ (Scînteia, 25 ianuarie 1972) „Impulsul constructiv, creator, dat întregii noastre vieți naționale de Programul partidului, de Sinteza programului de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
adevărat șoc. Erau incredibil de mulți și practic nu exista nici un loc inaccesibil lor. Nici măcar propria-mi persoană. Într-o noapte m-am trezit cu unul care-mi mergea pe buză. Într-alta am simțit ceva în ureche și din reflex, prin somn, am dat să mă scarpin ; mai întîi am crezut că-mi curgea sînge, dar apoi m-am trezit și mi-am dat seama că treaba aia vîscoasă nu-mi aparținea mie, ci lui - pur și simplu, îl storcisem
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
foc și nu înțelegea ce se întîmplă. Gata ! Hai să ne culcăm ! /îmi dau seama de-abia acum că nu am spus nimic despre cum arăta Ioana. Ar fi trebuit s-o descriu în detaliu, să întîrzii asupra părului, asupra reflexelor aurii ale pielii sau asupra pufului de pe picioare (nu se epila, că nu era nevoie de așa ceva). și, oricum, înainte de toate, să spun dacă era grasă/ slabă/înaltă/scundă/blondă/brunetă etc. Pînă la urmă, ce rost are să fac eu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
emoționându-l ca pe un adolescent. Din starea de beatitudine în care se scufudase l-a trezit Mărioara printr-o ușoară strângere de braț. Surprins în flagrant, Dumitru Dascălu a încercat să-i explice consoartei că gestul său a fost reflex, că privirea i-a fost atrasă cu forță magnetică de acea operă de artă a naturii umane. Înțeleaptă și iubitoare, Mărioara i-a iertat acea escapadă vizuală. Știa că bărbații la orice vârstă sunt captivați irezistibil de eternul fumos feminin
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Reșița), nr. 12, 2001 - Karl Brunner Europa Haus (Austria), 2001 - Munca (București), 1988 - Neue Banater Zeitung (Timișoara), 1985 - Neuer Weg (București), 1973, 1988 - Noi Tinerii (Reșița), 1990 - Noul Val (Reșița), 25 octombrie 2004 - Orizont (Timișoara), 1988 - Prima Oră (Timișoara), 2002 - Reflex (Reșița), 2000 - Renaștera bănățeană (Timișoara), 1993, 1994 - Revista noastră (Reșița), 1993 - Revista Artei Naive (Reșița), 1993, 2002 - Scânteia (București), 1972, 1981 - Sud Vestul (Reșița), 2005, 2006 - Timpul (Reșița),1991-1993, 1995, 1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006 - Tinerii (Reșița
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
felul în care va veni răspunsul. Iar „textul” răspunsului dumnezeiesc, constituit de eventualele mișcări lăuntrice trezite în inima exercitantului, poate fi primit sau nu de acesta din urmă. Întreaga desfășurare a Exercițiilor spirituale este astfel dramatică, iar acest dramatism este reflexul deschiderii textului ignațian în direcția libertății ce i se recunoaște și în același timp i se cere exercitantului. Însă Ignațiu știe prea bine că nu se poate vorbi despre libertatea omului înainte de eliberarea acestuia de ceea ce-l înlănțuie. Iată de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mai întâlnise o privire așa de amară și de cenușie. Era ceva neobișnuit care nu-i făcea deloc bine. Nimic din toate acestea nu-l trăda că ar fi interesat de ea. Pur și simplu era mai bine zis un reflex bărbătesc. Carlina devenise curioasă și hotărâse de la început că era absolut necesar să-i cunoască secretele pe care le ascundea cu atâta grijă chipul său și totuși se afla între simțăminte potrivnice. Dacă ar fi putut să-și dea singură
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
din viață, cu atât publicul se înghesuie mai puțin să le vadă ! Așa că revin cu întrebarea, formulând-o altfel : ți se pare că ceea ce ”merge” pe piața artelor vizuale, unde publicul este mai sofisticat poate, se împiedică, în cinema, de reflexele unui consumator care, chiar avizat fiind, nu reușește să vadă rafinamentul acestui tip de cinematograf ? Mă gândesc că există la noi o sumedenie de cinefili cu ștate vechi care strâmbă din nas la filmele ”noului val”, găsindu-le în cel
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sale și nici nu poate aprecia modificările ce au loc la nivel cognitiv și aptitudinal. Acest lucru este foarte periculos dacă consumatorul conduce mașina, pentru că nu este capabil să aprecieze și să evalueze corect viteza proprie și a celorlalți, distanța, reflexele îi sunt diminuate, câmpul de vizualizare se restrânge etc. Din punct de vedere fizic, efectele pe care le produce alcoolul pe termen scurt (sau la simplii băutori sau la cei moderați) sunt următoarele: * Gastrita; * Tulburări de vedere; * Lipsa coordonării mișcărilor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
amîndoi, în aceeași noapte, același vis cu daruri aduse de Moș Crăciun și cu multă zăpadă... Surîde înseninîndu-se, coboară cele două trepte care ne despart, întoarce capul spre mine, și-l scutură din nou, deschide încet buzele, lăsînd să zboare reflexele albe ale danturii și-mi șoptește: Mulțumesc, Mihai... Mulțumesc! Pornește repede pe scări, strîngînd mai bine sub braț dosarele, și eu înțeleg în fuga ei teama de-a nu se întoarce să-mi spună că-i pare rău. Urc cîteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
jumătate de oră inginerul-șef al Zonei Întîi! Dacă e așa, îi spun, casca asta se asortează la fel de bine și cu ochii dumneavoastră, doamnă. Doamna Teona așază țigara pe marginea scrumierei, se ridică de pe scaun, face un gest scurt, devenit reflex, de trecere a palmelor peste coapse, să-și aranjeze fusta, apoi întinde mîna spre mine: Îmi dai puțin casca? Ia casca din mîna mea, merge la fereastră și se uită spre porțiunea de perete dintre un dulap metalic și rama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
afle vești ample de la tine, cu lectură din scrisori, cere ea. A venit Dimitrie cu trei crisanteme ruginii superbe, cu frunze verzi grase ca de smalț; am reînnoit florile din fața fotografiei tale, iar pe cele galbene, în vasul Rosenthal cu reflexe roz-aurii, le-am așezat pe biuroul tău; odaia ta e înflorită ca și când te-ar aștepta. Am vorbit despre tine. Toată lumea de la Budești s’a interesat de tine și te socoate fericită că ești la Paris; nu uita să le scrii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lut cu grâu verde, des ca peria, înalt de vreo zece centimetri, și între fire două crengi de primavere, iar printre firele de grâu, fire de beteală. De ar da Dumnezeu să-ți împodobească anul acesta frumosul tău păr cu reflexe arămii; să știi, Mou etta mea iubită, că dacă va fi scris ca noi două să fim despăr țite, tu să-ți faci viața ta cinstit și frumos. Ce liniștită aș fi să nu te mai știu singură, prin camere
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de la voi, lucruri alese. [...] O geană de bucurie pricinuită de telegrama ta: „Passé examen Carré“. Cred că și aceasta mă turbura, incertitudinea că-ți vor ajunge documentele esențiale. Făcusem pentru procurarea lor o sforțare atât de mare, încât își merita reflexul în bucuria ta. Acum e 12; stau la biurou și îți scriu. Voi dejuna mai devreme și voi merge la gară să văd plecând trenul care mi te-a luat. Și, dacă nu mi-ar fi frică de un început
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Leon Volovici <endnote id="(279)"/>. Un discurs care suferă de evreo-centrism sau de româno-centrism și care folosește formule globalizante, fie foarte vituperante, cu efecte incitatoare, fie foarte măgulitoare, cu efecte anestezice. Dintre acestea din urmă, „proverbiala toleranță a românului” este reflexul mental cel mai răspândit. Mai ales după mijlocul secolului al XIX-lea, intelectualii și politicienii români au preferat mai mult să discute despre toleranță decât să o practice. S-a vorbit deci, insistent și pe diferite tonuri, despre o „proverbială
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(159 ; 148, p. 69)"/>. 5. Jidan murdar, jidan Împuțit Explicația rasistă O altă prejudecată foarte puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id="(765, p. 248)"/>, „[Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote id="3, p. 63"/>), „Pute ca un jidan” (zicală maghiară, cehă, poloneză
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]