6,667 matches
-
ușor umoristică, "Sunt bolnav și aprins ca un caldarâm bucureștean -/ o să mor, asta e sigur - puțin îmi pasă!" Construcția simetrică e interesantă pentru că, deși spațiul cel mai mare este acordat, existenței posibil literare, incipitul și finalul subliniază adevărata obsesie, adevăratul regret al tânărului, nemărturisit, în general, de poeți: "Îmi pare rău că n-am iubit nicio fată/ (Dumnezeu mi-e martor că eu am avut toată bunăvoința)" - comentarea afirmației face ca textul să oscileze între tragic și comic, "pe acest pat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mirarea că, totuși, această amintire veselă a autorului (singura din copilăria sa) e legată de toamnă, de livezi, de vii. De ce? Pentru că, mă grăbesc să răspund, în copilăria sa exista o „vacanță a «culesului»”. De ea amintește - de asemenea, cu regret - un prozator la începutul deceniului trei: „Nu știu dacă nu este numai o părere, sau dacă e chiar realitatea, că astăzi nu se mai sărbătorește, ca odinioară, culesul viilor. Din anii vîrstei școlare îmi aduc aminte, că aveam pe atunci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai departe: „Cu toată modestia ce mi-aș impune-o, chiar forțat, trebuie să spun, că în județul Tecuci, am fost poate cel dintîi care a pomenit numele acestui poet, ajutînd moralmente la desfășuarea sărbătorii de mai tîrziu, la care regret că nu am putut lua parte (din cauza „îndatoririlor profesiei de avocat”, precizează altundeva - n. m.)”.3) Și Bacovia, se poate zice, a ajutat „moralmente”. Dovadă că se pregătise pentru eveniment, a compus poezia „Tu ai murit...”, publicată în „Versuri” (1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vieții sale. „Plînset mondial...” Reacție inevitabilă după un război cu cîteva milioane de jertfe, de pe toate continentele, chiar dacă principalul lui teatru a fost Europa. Mă întorc la versurile de la care am pornit: „Erau ziare, evenimente/ De vremuri grave, sau de regret -”. Pus la început, „erau” amintește de acel „fost-au”al cronicarilor. Ca și aceștia, Bacovia reține adesea din evenimente doar „ecourile” lor. Firește, cîndva ele au fost „înscrise în inima [sa]”, însă, prin distanțarea în timp, acum, adică atunci cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai stau, și plînge-n mine un vals provincial./ De la fereastra ninsă, cu finele perdele,/ Mă duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe străzi de gheață cu spuza lor de stele” 14). într-un poem tîrziu, amintirea unui „incident la bal” îl obsedează ca o ratare: „Ții minte?/ Orchestra frigea/ în bizare prevestiri,/ Balul.../ Cum am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pășește.../ E om... atît, și e destul -/ Și acum ne-om gîtui tovarăși:/ El - om flămînd, eu - om sătul”16). Fiorul e uneori, ca mai sus, trăit, resimțit ca un șoc, alteori e doar imaginat, sugerează, direct sau indirect, un regret („Parfumul rozelor ude,/ Tomnatic suspin,/ în zori, în tăcutele trude,/ Te cheamă pe tine, puțin.// O tristă poemă de foi/ îmi spune-o poveste de noi.../ Adio, pustiu, și fior./ Va fi poate odată, amor”)17), sau o dorință („Fereastra
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Vrea iubire...” 5) Așteptarea o face visătoare. într-una din Bucățile de noapte, personajul are alura de „doamnă distinsă”. O trădează însă felul exaltat, patetic în care povestește o dramă sentimentală citită într-un ziar, ce lasă să se vadă regretul că n-a fost eroina ei. Naratorul îi înțelege condiția și o compătimește: „O, sărmană prostituată... se face noapte în sus și în jos; pe cărările goale, ne-am plimbat destul, romanele au sfîrșitul lor”6). Prostituția era una dintre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
plopi/ Ce-mi stau și azi în cale -/ îmi place mult ca să-i privesc,/ Dar mă cuprinde-o jale...// Căci parcă-mi spuneun nu-știu-ce.../ Ca mîine poate am să mor -/ Și dînșii n-or mai fi priviți/ De nici un trecător...” („Regret”)13) în „Pastel”, chiar cu o nuanță în plus de compasiune: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri, singurei -/ Și cum mai ninge peste ei.../ Sărmanii plopi de lîngă moară!// Cum negre gînduri cad pe mine/ Cînd mă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
obsedant. Cert e, după confruntarea cîtorva ipoteze, că zbaterea sa este una de natură morală, legată de evenimentele tinereții sale boeme, ale anilor de libertinaj, dezordonați. îl chinuie, fără îndoială, și ceea ce i-au făcut alții, dar, cred, mai ales, regretele pentru propriile erori. în proză, o dată, lucrurile sînt spuse aproape direct 2). în poezie, în schimb, ele sînt abia sugerate, cauza nevoii de uitare fiind mai greu de dedus decît semnificația dată ei într-un caz sau altul. Uitarea e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vîrstă. în schimb, cei ai lui Bacovia - lucru demn de remarcat -erau tineri: Vitner, 43 de ani, Mihail Petroveanu - 34, Ion Brad - 28, Miron Radu Paraschivescu - 46. Dintre ei, unu singur, Mihail Petroveanu, îl cunoscuse mai îndeaproape. Se înțelege, așadar, regretele pentru dispariția omului nu erau aceleași în cazul celor doi scriitori. Pentru publicul larg, moartea lui Camil Petrescu însemna o frustrare; cea a lui Bacovia - nu. De la primul se aștepta volumul III din Un om între oameni; de la Bacovia, nimic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
regretă. L-am avut coleg la Lipsca. Ne întîlneam zilnic. - De ce nu am și eu fruntea ta! Ce bine se aseamănă cu a lui Eminescu! Așa, mă vezi ce mic sînt, prizărît și urît! Să fiu mai frumos... Femeile! Același regret. Cît mai multe mijloace pentru a atrage. - Mai fluieră-mi o dată «Doina», să-mi potolesc dorurile... Așa petreceam în Römische Haus. Acolo ne împrietenisem bine. Aveam răgazul să stăm de vorbă. Pe stradă nu era chip. Fugea ca mercurul în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu ele „împuțiciunea” din trup, ceilalți le exteriorizează, le lasă să curgă, le varsă în văzul lumii. Omul religios se plînge pe sine: poetul, cel mai adesea, îi plînge pe alții. Lacrima unuia e pentru autocompătimire; a celuilalt e de regret sau de compasiune. Așa cum în istoria vieții religioase a existat o perioadă de abundență lacrimală, la fel s-a întîmplat și în istoria vieții literare. De la romantism pînă la ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, lacrima a fost unul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pic de iritare, Bacovia ar evidenția cam aceleași stîngăcii ca și modelul său francez. Cine ar face-o s-ar alege însă cu calificativele de cîrcotaș și opac. în Dosarul Bacovia, I, am scris o frază pe care, parțial, o regret. Citam pe cîțiva dintre profesorii poetului de la Facultatea de Drept din Iași, după care spuneam: „A fi studentul acestora constituia un privilegiu”. (p. 145) între ei figura și A.P. Zeuleanu. De atunci, citind articolele lui Giorge Pascu despre „Oligarhia universitară
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
am făcut în ultimii zece-cincisprezece ani. M am gîndit la mine, însă nu în mod egoist, cu ambiții, nu cu fața spre viitor, ci, gol de patimi, întors spre trecut, pentru a-mi înțelege „condiția” și a mă împăca, fără regrete, cu ea. Recapitulez situații, cern amintiri, stărui asupra unor nume și chipuri, zîmbesc unor scene, îmi reproșez ignoranțe și inabilități, lipsa inițiativelor și a supleții în anumite cazuri, timpul pierdut cu lucrări derizorii și cu persoane neinteresante, îmi număr angajamentele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și Boris Elțîn s-au întâlnit pentru a examina intențiile de revizuire a Tratatului privind apărarea antirachetă, precum și tentativele de creare a unor sisteme defensive de rachete în Taiwan, în textul comunicatului de presă, ulterior convorbirilor bilaterale, aceștia exprimându-și regretul că SUA nu au ratificat Tratatul privind interzicerea totală a experiențelor nucleare și convenind asupra necesității întăririi parteneriatului strategic, în scopul stabilirii unei ordini internaționale multipolare echitabile, a democrației și legalității în afacerile internaționale 374. Ulterior, în 2000, în cadrul unei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nava aceea, ca să am un camarad, o altă ființă umană cu care să vorbesc și să pot discuta! Pe tot parcursul vieții mele singuratice, nu am simțit un dor mai sincer și mai puternic după compania semenilor mei, sau un regret mai mare față de această dorință (217). Gândurile lui Crusoe poate că nu reprezintă un monolog interior în forma cu care suntem familiarizați. În ciuda acestui lucru, sunt reflecții ale sentimentelor și gândurilor pe care le-a avut în acel moment chiar dacă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se teme să nu-i fie prea cald sau frig, ea uită ceva în fiecare han [Girardin, 1986, ț. I, pp.702-703]. 259 "Lorsque la mode leș força absolument de quitter Paris, ils allèrent aux bains de mer, mais à regret, pensant sur leș plages de l'océan aux trottoirs des boulevards. Leur amour lui-même s'y ennuya. C'était une fleur de serre qui avait besoin du grand lit gris et roșe, de la chair nue du cabinet, de l'aube
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
umilințele castratoare, îl reduce zilnic doar la episoadele eroice și fericite ale tinereții. Și s-ar întrista dacă l-ai apostrofa că e comunist. Vorba Emiliei, "baba" amintită: "Oi fi fost comunistă fără să știu!" Ce uită ei, dincolo de omeneștile regrete ale vremurilor apuse, este, totuși, ceea ce noi nu avem voie să uităm: coada la lapte de la 3 dimineața, șpaga umilitoare dată pentru un pachet de unt sau o pungă cu un pui de Gostat gestionarei de la Alimentara, o țoapă analfabetă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în calitate de forță de șoc, cele șapte triburi maghiare în derivă spre apusul Europei . Spre deosebire de kazari, daco-romanii și protoromânii au avut, în cursa lor pentru devenire istorică, câteva atuuri care sunt esențiale pentru individualizarea românilor: a) conștiința romanității, care include și regretul pentru Roma, o Romă tot mai îndepărtată; b) viața spirituală dominată de credința creștină, altoită pe un teren pregătit de spiritualitatea geto-dacă; c) organizarea socială bazată pe obștea gentilico-sătească. Este cât se poate de adevărat că societatea din nordul Dunării
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
suportă cu dificultate. Capcana Întinsă e mascată cu o extraordinară dibacie și e puțin probabil că Lăpușneanul nu cunoștea starea boierimii căreia i se adresa. Masa reacționează potrivit voinței domnitorului, pare convingător, promite că nu va mai ucide, Își exprimă regretul că a fost aspru, dar justifică gestul făcând din nou apel la divinitate: „Bunul Dumnezeu știe de nu mi-a părut rău și de nu mă căiesc de această.... ”, la precepte biblice: „Bate-voi Păstorul și se vor Împrăștia oile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cumpăra un caiet, a fost surprins să vadă cum pe spatele acestuia e trecut al 7-lea amendament din Declarația Drepturilor Copiilor, conform căruia fiecare are dreptul la educație; o nouă dovadă a importanței acordate de poporul finlandez procesului instructiv-educativ. Regretul autorului, manifestat în partea de început, este acela că nu va avea ocazia să cunoască și să viziteze Finlanda așa cum și-ar dori. Acesta este și motivul pentru care inserează în paginile jurnalului de călătorie considerente de natură geografică, istorică
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
permanent al hidroforului dezlănțuit, zgomotul sacadat al tramvaielor, surprizele acustice iscate de toboganul de tablă al gunoierului, răbufnirile industriale, apocaliptice, când crezi că totul s-a terminat... Și, uneori, romantic, țipătul dezamăgit al unei locomotive, amintindu-ți copilăria, înviindu-ți regretul că nu ai reușit niciodată să prelingi în versuri inefabilul feroviar. Și doar ai locuit în proaspete cantoane (la Merișani!), în hălți (la Belcești!), în gări paradisiace, în falnice pavilioane C.F.R... . BUCUREȘTI FAR WEST Moralități Daniel CRISTEA-ENACHE De când am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
niște simple sugestii. Am fost ferm pentru că, în primul rând, există motive serioase, practice, să-ți dau asemenea sfaturi și, în al doilea rând, aceste motive se bazează pe mii de studii de caz. în ce privește tentațiile din perioada de abstinență, regret, dar nu mai pot fi așa ferm. Fiecare fumător va trebui să decidă singur. Pot totuși să dau niște sugestii care-ți vor fi, sper, de folos. Repet, frica e cea care ne face să fumăm o viață întreagă, iar
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Excesul de trading..................................................................................................79 23 De ce câștigați mai puțin la Bursă de când dați comenzile pe Internet? Iluzia controlului pe Internet.................................................................................81 Capitolul 5 O obsesie: să nu regreți niciodată................................................................................85 Cum ne inhibă modul de comportare aversiunea față de pierderi și regret De ce încercați să vă vindeți casa la un preț nerealist când piața imobiliară scade? Aversiunea față de pierderi....................................................................................87 De ce păstrați mai mult timp titlurile de proprietate în pierdere decât pe cele câștigătoare? Efectul de dispoziție...............................................................................................90 De ce vă vindeți titlurile
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Încadrarea hedonistică..........................................................................................93 De ce reinvestiți în titlurile necâștigătoare? Efectul cheltuielii angajate....................................................................................96 De ce nu răscumpărați niciodată titlurile de pe urma cărora ați pierdut bani? Efectul „mușcătură de șarpe”...............................................................................98 De ce nu vă place să vindeți acțiuni care tocmai au scăzut? Aversiunea față de regret.....................................................................................100 30 De ce nu schimbați nimic din conținutul valorilor mobiliare pe care vi le-a lăsatbunica? Diversiunea statu quo..........................................................................................104 31 De ce păstrați acțini pe care nu le-ați cumpăra? Efectul de dotare..................................................................................................106 Capitolul 6 Când Marte și Venus
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]