6,450 matches
-
mai ales că mereu a afirmat că lasă loc oricând venirii unui prinț străin. Pe la ora 1130 primesc vizita d-lui dr. N. Botezatu care îmi aduce decorația din război pe care o destinasem muzeului, dar familia mea și-a revendicat dreptul, ca o amintire a faptului că mi-am făcut datoria de ostaș aflat sub drapel. Discuții elevate mai mult de o oră. I-am oferit un exemplar cu autograf (puțin cam târziu) și mi-a mulțumit pentru gest. În
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
o informație documentară privind denumirea codrului de la Fundeanu - vecin apropiat Căueștilor - drept „Codrul Ghenghea cum îi spun documentele arhivistice de la anul 7184 (1676) dintr-un catalog cu astfel de acte păstrat la Arhivele Statului. Dl. Oprea adaugă această informație proprie, nerevendicându-și-o, ca eu să apar într-o postură și de cercetător nu numai de memorialist. Cinste domniei sale, dar și eu îmi exprim părerea nevrând să mi se atribuie un merit pe care nu îl am. Un fapt „și mai
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
descompun natural, în timp, în elementele chimice componente (au dovedit-o săpăturile arheologice). Într-o zonă a orașului meu, s-au făcut săpături în vederea amplasării unor construcții. Săpăturile au scos la iveală oseminte omenești. Au venit imediat unii și au revendicat proprietatea asupra cadavrelor și asupra terenului, în care s-au descoperit oasele. Deși nu au demonstrat proprietatea asupra oaselor, ei au devenit proprietarii terenului, cu o suprafață destul de mare. Multe lupte și războaie s-au desfășurat pe pământ. În urma lor
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
scris de Oesterheld și desenat de Breccia, este una dintre cele mai puternice experiențe pe care banda desenată mi le-a furnizat. În egală măsură, tradiția argentiniană a prozei grafice este cu atât mai redutabilă cu cât de la ea se revendică și câteva dintre textele cele mai interesante ale lui Hugo Pratt însuși (seria Sergentului Kirk). Cartea de față cartografiază, parțial și nostalgic, câteva dintre insulele ce locuiesc pe întinderea unui ocean al imaginației. Ea este, în cele din urmă, o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ignora. Vestul sălbatic devine locul în care sunt plasate dilemele eroilor sau cavalcadele la capătul cărora se află, invariabil, sfârșitul personajelor negative. Pif este parte a momentului în care westernul este apropriat de cultura populară europeană. Tradiția de la care se revendică aventurile de bandă desenată este ilustră și orice arheologie a paraliteraturii americane (în formă narativă clasică sau în formă grafică) revelă postura de mit fondator a „frontierei” și oamenilor ei. Odată cu John Ford sau Fred Zinnemann, westernul încetează a mai
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
atunci când un întreg edificiu al Occidentului este sub asaltul mesianismului sovie tic, Jacobs pune în pagină această opoziție dintre rezistență și complicitatea cu răul contagios și ubicuu. De aici, poate, ambiguitatea științei pe care Philip Mortimer nu încetează să o revendice pentru umanitate. Invenția tehnologică nu mai este, în anii de după exploziile atomice, acel avanpost al progresului venerat de predecesorii lui Jacobs. În fiecare gest al savantului ce deschide o ușă către necunoscut se află și promisiunea pactului faustic ratat de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
decât de complexitatea altor personaje ale prozei grafice. Alături de Lora, asistenta lui Hugo Kala, el ipostaziază o variantă ideală, epurată de păcate a eroului salvator. Logica simplificării este parte din regula jocului ficțional. Și ca în orice înfruntare ce se revendică de la mit, Binelui îi răspunde, în oglindă, Răul ce trece prin istorie, cu trena sa sângeroasă. Doctorul Julius Argos este, ca Septimus al lui Edgar P. Jacobs, o figură luciferică și damnată. El dă chip părții întunecate a lumii care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
la Battaglia, locul ce facilitează intâlnirea cu eul adânc ascuns sub epiderma civilizației. Din deșert se ivesc demonii și aici înfruntă moartea cei care nu mai au altă speranță decât zidirea în acest mausoleu de nisip. Textul lui Dino Battaglia revendică pentru banda desenată unul dintre obictele culturale mitologice ale modernității. „Legiunea Străină” nu este doar un corp de elită - ea devine, odată cu literatura de consum și cu nașterea cinematografului, prezența din care iradiază misterul existenței neîmblânzite și al aventurii. Întâlnirea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
terifiante. Ca și în Blake et Mortimer, succesul textelor depinde de identificarea acelui gen de personaj susceptibil de a fi prezența infernală ce nu încetează să renască după înfrângere. Bob Morane se fondează imagistic pe o formulă hibridă, ce se revendică atât de la tiparul James Bond, cât și de la moștenirea unei pulp fiction ce aliază fantasticul cu intriga polițistă, în maniera lui Sax Rohmer. Din versantul clasic al aventurii cu alură de James Bond, Bob Morane preia sugestia unei organizații criminale
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Căutarea tainelor poate începe. Sfârșitul, mitul și revoluția (Marcianeros, Eternautul, Mort Cinder, Che) Exploratorii lui Marte (Marcianeros), desenat de Solano López și creat de Hector Oesterheld în 1962, cucerește pentru banda desenată teritoriile vaste și vizionare ale lui H.G. Wells. Revendicându-se de la o tradiție care este una literară și cinematografică în egală măsură, textul lui Oesterheld capătă, odată cu decorurile tulburătoare ale lui Solano López, concretețea neliniștitoare a unui coșmar modern. Scris în contextul unui război rece care face să fie
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în turnul cenușiu al lipsei de imaginație, refuzând invitația la călătorie și evaziune. Banda desenată deține un potențial de semnificație care se cere decodat cu instrumente ce sunt prin excelență interdisciplinare. Asemenea literaturii pentru copii sau literaturii polițiste, banda desenată revendică pentru sine o poziție centrală în canonul de sensibilitate contemporan. Ea este, în ceea ce are mai profund și vital, o tentativă de interpretare a lumii în raport cu care se definește. De aici, logica vaselor comunicante ce permite circulația atâtor teme și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
expuneri colțuroase, în condițiile în care-ți lipsește talentul rezumatului și al sintetizării, reprezintă o greșeală mult mai mare decât a avea curajul să preiei prezentările unor colegi care se bucură de claritatea exprimării și geniul formulărilor (evident, fără a revendica paternitatea sau maternitatea dintr-o perspectivă feministă celor preluate). Acestea sunt propunerile pe care ți le fac de a vedea lucrurile altfel! Dacă totul ți se pare cunoscut, dacă nu trăiești un sentiment de stranietate atunci "tu ești eu"! Un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Gosseyn Trei zâmbi la un gând de-al său care-i veni ca o replică la obiecția ridicată de celălalt. "Ai prins răspunsul?" întrebă el. "Ei bine" - impresie de zâmbet și de cealaltă parte - "presupun că indivizii Gosseyn ar putea revendica o proprietate, ar putea pretinde să fie serviți, ar putea să facă plângere la Institutul de Semantică Generală, pe motiv că "X" era un Gosseyn secret. Dar nu-mi amintesc de un loc unde mâncarea să-ți fie pusă imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
poezia Arghezi, așezare mozaicală după o foarte primitivă preocupare de culoare, niciodată ridicată la vibrarea și incandescența modului interior. Gloria ei, pregătită în redacțiile foilor israelite, agitată de îngerul fierbinte Cocea, îmbrățișată din două părți de suprarealiștii și tradiționaliștii bucureșteni, revendicată de Viața românească, e cel mai indicat astru pentru peisagiul nostru literar: mahalagiu, agricol sau haiducesc. Domnul Arghezi face poezii cu inocenta aplicațiune spre migală a unui ceasornicar. Câteodată trece și la bardă. O poartă țărănească în vopseli târgovețe ia
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nu-și dă, în cele din urmă, dificultăți altele decât își îngăduiește modista, creatoare de flori de sârmă. Totuși, ideile plein-air ale d-lui Arghezi au izbutit să facă din d-sa pe alocurea un semănătoristo-poporanist reușit. Viața românească îl revendică cu drept cuvânt. Majoritatea Cuvintelor potrivite, când nu sunt ortodoxe (în felul d-lui Nichifor Crainic), sunt sigur semănătoriste. Iată: "Plugule, cin' te-a născocit Ca să frămânți a șesurilor coaje Și să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
stânga primului birou. Puține hârtii. Un tablouaș cu portret strâmb, zice autorul, al lui Stoica, fost ministru de Justiție. Cruce în miniatură gen cruce de pe Omu. Biroul e postat sub o „Cină de taină“. Ultimul birou, al nimănui. Nu-l revendică nimeni. Deasupra, o Maica Domnului cu pruncul. Camera rece, umbroasă. Biroul și toaleta, celule cu gratii, cu alt inventar. Cosmescu și Bonațiu aveau un inventar mult mai bogat de prieteni. Fostul psiholog al viețașilor, transferat mai târziu în Direcție, apelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la început trece să te salute, înnoptează la tine o zi, două, pe motiv că îi este frig în lume, apoi, pe motiv de prietenie, de chiriaș cu acte în regulă, de stăpân; moartea nu vrea să mai plece. Își revendică dreptul la proprietate atunci când melcul nu se mai încape pe sine în sine, când pleacă și crede că-i va crește o altă casă pe umeri; melcul, uscat sub o frunză de brusture, visează solzi de nisip. Moartea nu vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a fi unu. Tulburările psihice, afaziile, ciclotimiile, demențele, narcisismele, paranoile, schizofreniile se trezesc în oglindă. Terapeutul deschide ușa, terapeutul împarte icoana în trei părți simetrice: cel ce este, cel ce se simte a fi, cel ce se vrea; fiecare segment revendică iluzia celuilalt, terapeutul leagă noduri între două sau mai multe absențe; terapeutul aliniază borduri. Coborâtul în oglindă este o radiografiere a sufletului, privitul, un instantaneu alb-negru al memoriei. Insiști în fața ușii închise, fiecare clipă o multiplicare a e ceea ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe lumea cealaltă. Iau de la unul lumină și duc la celălalt, copii nu se supără când își împrumută unii altora jucăriile. Petru în fiecare seară își rostea incertitudinea: Tatăl nostru... De ce al nostru și nu al lor? Pentru a-l putea revendica când ni se face de oameni singuri cu titlu de proprietate? Tatăl nostru, om de zăpadă, ne ascundem după tine ca după o redută, rupem bulgări, aruncăm cu bucăți de sfințenie în cei care nu au după cine să se adăpostească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
prin burlane, apoi pe șanț în păstrăvăria lui domn Enache; domn Enache era obligat să aducă mulțumire: în fiecare sâmbătă 5 păstrăvi mari, 3 și-i cocea starețul direct pe jar. Părintele Visarion tăia chitanțe pe Dumnezeu. Ava Ioan îl revendica doar la proscomidie. Era prea smerit să oprească și pentru sine un litru de Dumnezeu roșu. Riguros părinte era ava, nu se abătea nicio litera de la canoanele anthonite. Pregătea Sfintele Taine meticulos, cu grijă, cu băgare de seamă, precum un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o să fie mortal, atunci poate vorbim din nou cu dumneavoastră, dar prețul se va dubla, și nu veți avea altă soluție decât să plătiți ceea ce vă vom cere, nu vă imaginați cât de neîndurătoare sunt aceste asociații de cetățeni care revendică eternitatea, Foarte bine, plătesc, Patru săptămâni În avans, vă rugăm, Patru săptămâni, Cazul dumneavoastră e din cele urgente, și, așa cum v-am spus mai Înainte, costă bani să montăm dispozitivele de protecție, În numerar, cu cec, Numerar, cecuri numai pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
să privim realitatea în față, fetelor. Nu mai întinerim, iar eu cred că sunteți de acord cu mine că există un număr limitat de bărbați de succes, bogați și frumoși, între treizeci și patruzeci de ani. Dacă nu ni-i revendicăm acum — își cuprise cu palmele sânii ei fermi și-i împinse în sus — atunci putem să ne luăm gândul. — Slavă domnului că ți-ai dat și tu seama, zise Emmy amuzată. O să arăt cu degetul spre unul dintre zecile — pardon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
calitățile pe care ți le-ai dorit la un bărbat. Ba chiar mai mult. Înseamnă că nu ești normală la cap dacă nu bați în cuie o dată cât mai curând posibil. Cel puțin ar trebui să te muți la el. Revendică-ți dreptul. — Emmy, nu fi ridicolă. Să-mi revendic dreptul? Tu glumești? Știi care e părerea mea despre a ne muta împreună înainte de căsătorie. Emmy începu să țipe, dar, amintindu-și unde se afla, își dădu o palmă peste gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
bărbat. Ba chiar mai mult. Înseamnă că nu ești normală la cap dacă nu bați în cuie o dată cât mai curând posibil. Cel puțin ar trebui să te muți la el. Revendică-ți dreptul. — Emmy, nu fi ridicolă. Să-mi revendic dreptul? Tu glumești? Știi care e părerea mea despre a ne muta împreună înainte de căsătorie. Emmy începu să țipe, dar, amintindu-și unde se afla, își dădu o palmă peste gură. — Nu-mi spune că ai de gând să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
generale, era tot derizoriu. El se plânsese lui Rieux, dar nimeni nu părea să-l ia în seamă. Tocmai aici își face loc originalitatea lui Grand, sau cel puțin unul din semnele ei. El ar fi putut într-adevăr să revendice, dacă nu drepturi de care nu era sigur, cel puțin asigurările care i-au fost date. Dar, mai întâi, șeful de birou care îl angajase murise de mult și apoi Grand nu-și amintea termenii exacți ai promisiunii care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]