5,810 matches
-
82104, 82106 70122110 Servicii de vânzare de teren viran 82104, 82106 70122200 Servicii de achiziționare de teren 82104, 82106 70122210 Servicii de achiziționare de teren viran 82103- 82106 70123000 Vânzare de bunuri imobiliare 82103, 82104 70123100 Vânzare de bunuri imobiliare rezidențiale 82105, 82106 70123200 Vânzare de bunuri imobiliare �� nerezidentiale 82101, 82102 70130000 Servicii de închiriere de bunuri imobiliare proprii 82101, 82102 70200000 Servicii de închiriere sau de leasing de bunuri imobiliare proprii 82101 70210000 Servicii de închiriere sau de leasing de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
82106 70123200 Vânzare de bunuri imobiliare �� nerezidentiale 82101, 82102 70130000 Servicii de închiriere de bunuri imobiliare proprii 82101, 82102 70200000 Servicii de închiriere sau de leasing de bunuri imobiliare proprii 82101 70210000 Servicii de închiriere sau de leasing de proprietăți rezidențiale proprii 82102 70220000 Servicii de închiriere sau de leasing de proprietăți nerezidentiale proprii 86301, 86302, 86309, 86303 74122000 Servicii fiscale 86301 74122100 Servicii de consultanță fiscală 86302, 86303 74122200 Servicii de pregătire a declarațiilor de impozit 91260 74321000 Servicii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
Sala de medicină legală 45215148-6 Sala de cateterism 45215200-9 Lucrări de construcție de clădiri pentru servicii sociale 45215210-2 Lucrări de construcție de adăposturi cu caracter social 45215211-9 Cămin de bătrâni 45215212-6 Azil de bătrâni 45215213-3 Centru de îngrijire 45215214-0 Case rezidențiale 45215215-7 Cămin de copii 45215220-5 Lucrări de construcții de clădiri sociale, altele decât adapostu- rile cu caracter social 45215221-2 Centru de asistență de zi 45215222-9 Centru civic 45215300-0 Crematoriu 45215400-1 Cimitir 45215500-2 Toalete publice 45215510-5 Reparare și întreținere a toaletelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
Între secolele XVIII-XXI, în apropierea Străzilor Stejar și Ion Creangă din cartierul Tatărași își avea sediul rezidențial o mare familie de latifundiari care vor da numele actualei Piețe Chirilă. Potrivit documentelor furnizate de familia Chirilă, vechimea locuirii acesteia în Tătărași ar putea fi plasată în secolul al XVIII-lea, cu o atestare certă într-un document inedit
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
de oameni sînt excluși din primele patru caste ereditare prescrise: aceștia sînt "oamenii fără castă", "cei de neatins", iar contactul cu ei este denigrator. Pe lîngă asta, totuși, orice castă este subîmpărțită în numeroase subcaste ereditare ale căror granițe sociale, rezidențiale și de multe ori și ocupaționale nu trebuie încălcate de membrii lor. India este una din cele mai sărace țări ale lumii. Din 1981 pînă în 1995, aproape jumătate din populație trăia dintr-un venit de mai puțin de un
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
economice; • siguranța: alimente, medicamente, transporturi aeriene, feroviare, străzi și autostrăzi; • sănătate publică, controlul bolilor infecțioase, vaccinarea obligatorie a copiilor cu vîrstă școlară; • asigurare de sănătate; • educație; • vînzarea de acțiuni, obligațiuni și alte hîrtii de valoare; • planificare urbană: zone de afaceri, rezidențiale și așa mai departe; • impunerea unor standarde de construcție pentru clădiri; • asigurarea concurenței pe piață, prevenirea monopolurilor și alte constrîngeri referitoare la comerț; • impunerea și reducerea tarifelor și a cotelor pe importuri; • licențierea medicilor, dentiștilor, avocaților, contabililor și a altor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu mine facem ceva mult mai cool decît yoga. De pildă, chestia aia despre care citeam zilele trecute. Qi-nu știu cum. GÎndurile Îmi sînt Întrerupte de huruitul unei motociclete, și, cînd ridic privirea, văd un Harley gonind pe strada liniștită, rezidențială. — Hei! Îmi flutur brațele. Aici! — Hei, Becky! Motocicleta se oprește zgomotos lîngă mine. Danny Își scoate casca și sare din șa, cu o cutie de pantofi În mînă. Poftim! — Mersi, Danny, spun, strîngîndu-l la piept fericită. Mi-ai salvat viața
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ai vizitat România. Publici poeți români în revistă. Cum ai ajuns la București, ce crezi despre literatura română? FS ...Ei, află că un critic britanic l-a situat într-o stațiune spaniolă. Trăiască lectura aplicată! Îmi place enorm Bucureștiul. Cartierele rezidențiale clădite în veacul al XIX-lea: rondurile și intersecțiile unde se joacă copii și sunt mulți pomi; izul de tei în centru; caldarâmul cu viața lui fetele la plimbare (cu aroganța lor), câinii vagabonzi, chioșcurile totul se petrece afară în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
asiriană, atestă de fapt prezența și activitatea unor negustori asirieni stabiliți În Anatolia Centrală (Garelli, 1963). Este vorba despre câteva mii de scrisori și contracte, descoperite În zona comercială, aflată la 3 km de cetatea Kaniș, sediu al unui palat rezidențial al principilor anatolieni. Deși textele reflectă În principal cultura paleoasiriană din Anatolia, sunt totuși frecvente, mai ales În onomastică, numele unor divinități non-asiriene, dintre care pentru unele dintre ele există atestate temple sau sărbători. Se poate stabili că panteonul din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din Londra, unde au fost distruse trei milioane și jumătate de case din regiunea metropolitană, le depășeau pe cele provocate de marele incendiu din 1666. La Varșovia, 90% din case erau distruse. În Budapesta anului 1945, numai 27% din clădirile rezidențiale puteau fi locuite. Germania pierduse 40% din locuințe, Marea Britanie - 30%, Franța - 20%. Italia a pierdut 1,2 milioane de case, majoritatea În orașe cu peste 50.000 de locuitori. Problema lipsei de adăpost era, cum am văzut, consecința cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
liderii și participanții să fie dintre persoanele care au pozițiile centrale în rețelele din vecinătate. Un indicator indirect al poziției în rețea poate fi durata apartenenței la rețea. Potrivit aceste logici, densitatea de rețea din scară este dependentă de mobilitatea rezidențială, astfel încât, mă aștept să-i întâlnesc printre locatarii cel mai puțin activi pe cei care au cea mai scurtă istorie comună cu a colectivității. Resurse și activism Încă din anii ’70 și ’80 s-a remarcat faptul că participarea politică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
față. O problemă metodologică este determinată de compoziția socială care se poate presupune a fi eterogenă a scărilor de bloc. Într-adevăr, unele blocuri sunt locuite de oameni săraci, iar altele de familii prospere. Situația actuală reflectă o oarecare segregare rezidențială, existând diferențe între blocuri în ceea ce privește venitul mediu, stilul de viață și statusul social. Totuși, blocurile sunt mult mai puțin segregate decât alte tipuri de locuințe. Potrivit unor măsurători recente (Chipea, Hatos, Bălțătescu, 2004), cele mai bogate familii locuiesc în casele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Român. Pozițiile administrative sau politice mai înalte erau determinate de alte criterii, printre care studiile superioare erau cele mai importante. Puțini dintre subiecții incluși în studiul nostru au studii superioare. Aceasta arată, pe de o parte, existența unei anumite segregări rezidențiale ce afectează locatarii din blocurile vechi și efectul limitat pe care l-a avut apartenența la organizațiile comuniste asupra statusului social final. Este legitim să ne întrebăm unde sunt reprezentanții generației de lideri și activi din eșantionul nostru care au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poziții socioocupaționale mai bine recompensate care le-au permis să achiziționeze locuințe de mai bună calitate. Pe de altă parte, pentru generațiile celor din studiul nostru, blocurile de apartamente reprezintă rezidențe stabile, pe termen lung. Astfel, acest model de segregare rezidențială constituie o premisă pentru apariția unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându-i pe cei cu status socioeconomic în alte locații, segregarea rezidențială a creat contextul de mobilizare pentru acțiune colectivă a unor actori care, în alte condiții, sunt percepuți ca fiind mai puțin activi. Se demonstrează, astfel, că dependența propensiunii pentru leadership și activism social de poziție socială este relativă. O legătură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
alcătuită din resurse, ambele fiind conectate la un al treilea factor: momentul din ciclul vieții persoanei la care ne referim. O parte din argumentația referitoare la efectul de rețea a fost deja expusă. Forțe structurale de la nivel macro - adică segregarea rezidențială care a legat compoziția socioeconomică a rezidenților din blocurile de apartamente de procesele de stratificare socială - au făcut din familiile de muncitori calificați din generațiile născute între 1945 și 1960 categoria cea mai stabilă de locatari din tipul de rezidență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
controlului individual. Microcontextul de mobilizare pentru acțiune colectivă este, în mod tipic, produsul unor forțe de la nivel macro. În cazul nostru, contextul de micromobilizare este constituit de rețeaua socială densă din cadrul scării, care este un produs al proceselor de segregare rezidențiale ce au afectat peisajul locativ din România ultimilor 15 ani. Oamenii care fac parte din rețelele dense aflate în miezul vieții sociale din scară nu numai că beneficiază de informații mai bune referitoare la problemele scării, ci se și mobilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acțiunile. Rețelele și normele importante pentru succesul acțiunilor colective constituie esența a ceea ce este denumit îndeobște capital social. Studiul meu permite înțelegerea modului de producere a acestui tip de capital, atât de important pentru dezvoltarea socială. Fenomenele macrosociologice precum segregarea rezidențială produc rețelele dense care sunt necesare pentru inducerea unor sentimente de obligație reciprocă ce determină decizia individuală de a participa. Contrar anumitor teorii, mai ales celor care se referă la participarea politică și la participarea voluntară, angajarea socială este dependentă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anumită linie minimă, serviciile de asistență socială propriu-zise au fost sever neglijate prin subfinanțare. Deși în ultimii ani se înregistrează un trend crescător în interesul pentru servicii sociale specializate, o mare parte a resurselor financiare au mers către susținerea instituțiilor rezidențiale de asistență socială: instituții pentru copii abandonați, pentru copii cu handicap și pentru adulți cu handicap sever. Susținerea unor servicii de asistență socială în familie și în comunitate a fost extrem de redusă. Variatele centre de asistență socială în comunitate, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
partea specializată cea mai importantă a sistemului a reprezentat componenta cel mai slab dezvoltată a acestuia, cu incompletitudini și distorsiuni grave. Unele dintre ele pot fi sintetizate astfel: • serviciile de asistență socială s-au concentrat în cadrul instituțiilor de asistență socială rezidențială (cămine pentru copii, pentru bătrâni sau persoane cu handicap); • lipsa cvasicompletă a sistemului public de servicii de asistență socială în familie și în comunitate a blocat funcția de prevenție și reinserție socială. Acest fapt susține explicația cea mai importantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
locale care au dezvoltat servicii de asistență socială este de 275, dintre care 139 în urban (50,4% din totalul orașelor) și 136 în rural (5,5% din comune). În mediul urban aproape 25% din totalul programelor sunt de tip rezidențial, iar 19% sunt cantine sociale și funcționează de dinainte de 1989. Cele mai frecvente servicii de tip nerezidențial altele decât cantinele sociale sunt serviciile de asistență socială la domiciliu pentru persoanele vârstnice sau persoanele cu handicap, centrele de zi pentru copii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
serviciile sociale se adresează cu precădere persoanelor vârstnice și celor cu handicap, însă ponderea serviciilor destinate celor două categorii din total este de aproape 2/3. Distribuția inegală a acestor tipuri de servicii se explică mai degrabă prin amplasarea instituțiilor rezidențiale de mare capacitate în mediul rural (sau în orașele mici), și nu prin răspunsul la unele nevoi specifice. Eventualul transfer va cuprinde numai servicii specializate distribuite inegal către un sector nonguvernamental caracterizat de o accentuată disparitate teritorială. Este de așteptat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
segregată de a urma un liceu sau o școală profesională este foarte scăzută, iar șansa de a avea o educație superioară este, practic, inexistentă. Școlile care, din punct de vedere etnic, sunt preponderent roma sunt, în cele mai multe cazuri, rezultatul segregării rezidențiale. Mai mult de jumătate dintre școlile în care elevii romi sunt majoritari (școli segregate de facto) se află la o distanță mai mică de trei kilometri de unități școlare similare. Cealaltă jumătate a școlilor cu o majoritate de elevi romi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a capacităților naționale și locale de colectare și diseminare a unor indicatori referitori la problemele dezvoltării urbane și programele de ameliorare a condițiilor de viață în mediul urban. Printre aspectele vizate de setul de indicatori se numără: utilizarea terenurilor, densitatea rezidențială, dinamica populației, dezvoltarea socioeconomică (rata sărăciei, ocuparea în sectorul informal, mortalitatea infantilă, participarea școlară etc.), dotarea locuințelor, securitatea locuirii, transportul urban, calitatea mediului și administrație locală (May R. et al, 2000). O problemă importantă este deficitul de date pe plan
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
situații de risc Copii din familii beneficiare de ajutor social, copii abandonați la naștere în unități sanitare copii instituționalizați, tineri postinstituționalizați care beneficiază de locuință și/sau loc de muncă, condamnări la copii Persoane cu handicap Beneficiari de servicii nonrezidențiale/rezidențiale, persoane cu handicap integrate pe piața muncii, clădiri, drumuri și mijloace de transport cu accesibilități Sursa: Briciu, Grigoraș (2004); Apostol et al. (2004). Comparația între indicatorii la nivel european, național și județean ilustrează câteva idei importante: setul de indicatori de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]