6,333 matches
-
dat niciodată seama de cât rău îmi provoacă mie serviciul meu. Și totuși, încă nu îmi pot închipui cum de am putut lucra tot timpul acolo, timp în care am dus o viață cu totul sterpă, fără ca lupta înflăcărată cu rutina și cu stagnarea să nu răbufnească-n mine. Ce prostie din partea mea, parcă n-am fost eu! Ah, ba da, eu am fost, doar că am fost oarbă - păcat! -, însă cred că oricine altcineva, în fața temniței crunte a unui astfel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Ah, ba da, eu am fost, doar că am fost oarbă - păcat! -, însă cred că oricine altcineva, în fața temniței crunte a unui astfel de loc de muncă, ar păli imediat și s-ar teme; s-ar teme de încătușarea în rutina seacă și infructuoasă, ce dă pe loc neputința pășirii în voie pe calea noului și a progresului. Este o rutină apăsător de grea, mută și care pare că n-are de gând să te cruțe vreun dram, cel puțin așa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a unui astfel de loc de muncă, ar păli imediat și s-ar teme; s-ar teme de încătușarea în rutina seacă și infructuoasă, ce dă pe loc neputința pășirii în voie pe calea noului și a progresului. Este o rutină apăsător de grea, mută și care pare că n-are de gând să te cruțe vreun dram, cel puțin așa o percep eu. Ea este călăul tău, tu îi ești victima. De câte ori, oare, o astfel de victimă s-a găsit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
condamne pentru ceva ce până la un punct părea normal pe acele meleaguri. Patrule care dispăreau pentru veșnicie erau multe, căci era de-ajuns o greșeală a călăuzei, o pană de motor sau un ax rupt pentru ca o simplă expediție de rutină să devină o tragedie, fără șanse de supraviețuire. De fapt, pe asta se miza, când erau trimise la Adoras toate scursorile din cazărmile și pușcăriile din țară. în mod logic, nici unul din oamenii lui nu trebuia să se întoarcă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
se întoarcă în viață la civilizație, pentru că societatea nu îi voia în sânul ei și îi respinsese pentru totdeauna. Așa că nimănui nu-i păsa că se înjunghiau de moarte, că mureau de friguri, că se pierdeau în timpul unei patrulări de rutină ori dispăreau în căutarea unei comori legendare. „Marea Caravană“ era acolo, undeva spre sud, și toți erau de acord cu asta, căci nu se putuse volatiliza, iar încărcătura ei cea mai prețioasă suporta trecerea anilor și chiar a secolelor fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de mucuri să arunce sclipiri argintii, dar, în ciuda orei înaintate, nu auzi nici cel mai vag zgomot în curte și era sigur că nici nu sunase deșteptarea, ca în fiecare dimineață. îl neliniști acea tăcere. Anii îl obișnuiseră cu o rutină militară și rigidă, după care toate acțiunile sale se desfășurau potrivit unui orar spartan, și, dându-și seama dintr-o dată că acest orar se schimbase și că nu-l făcuse să sară din pat la șase fix, ca să aibă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
da, poftim bacșișul. Trecu prin fața geamurilor luminate ale vagonului-restaurant, unde lămpi mici, cu muchiile mov, ardeau pe fețele de masă puse deja pentru cină. „Ostende - Köln - Viena - Belgrad - Istanbul“. Trecu pe lângă șirul de nume fără să-i arunce vreo privire. Rutina Îi era cunoscută. Numele treceau În urmă, la nivelul ochiului, ca niște minarete, cupole sau domuri ale orașelor În cauză, fără să ofere găzduire permanentă unuia din rasa lui. Conductorul, după cum se și așteptase, era un individ posac. Trenul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
opt ani. Atunci, treaba se schimbă. Cum? În mod legal. și legea a fost, în fine, aplicată. Acolo. Pe loc. Prin reținerea tuturor actelor, coborârea infractorului de la volan și trimis în judecată penală. S-a întâmplat ca acel control de rutină să i se fi făcut în seara de înviere, când, împreună cu doamna patroană, tocmai trecuse granița, în țara de baștină, pentru a sărbători paștele. Când a auzit, soția-patroană, despre ce este vorba, a sărit, de pe locul ei, ca de pe cărbuni
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
el, dar vă asigur că nu vreau decât să fiu sincer. Mă interesează să rezolv această problemă repede și pe tăcute, pentru că a izbucnit în zona mea și îmi poate afecta viitorul în companie. În plus, îmi place... Iese din rutină... — Nu e un joc... Nu, bineînțeles. N-am vrut să spun asta... arătă spre tot ce îl înconjura: selva și râul. Dar veți admite că nu e normal să tratezi afaceri într-un mediu ca acesta și cu un trib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
în față, la televizor, urmărind umbra stâlpului de telegraf cum străbate distanța dintre grădini, m-am gândit mult la sensul vieții mele. Nu cu mâhnire, ci pur și simplu cu mult calm, ca într-o rătăcire zadarnică a gândurilor. Elementele rutinei mele, ale rutinei mele antidepresive... După o vreme, nu mi-a mai păsat de însănătoșire sau de Primul Eric Sanderson sau dacă Randle îmi voia binele sau nu. Pur și simplu nu m-am mai gândit deloc la lucrurile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
televizor, urmărind umbra stâlpului de telegraf cum străbate distanța dintre grădini, m-am gândit mult la sensul vieții mele. Nu cu mâhnire, ci pur și simplu cu mult calm, ca într-o rătăcire zadarnică a gândurilor. Elementele rutinei mele, ale rutinei mele antidepresive... După o vreme, nu mi-a mai păsat de însănătoșire sau de Primul Eric Sanderson sau dacă Randle îmi voia binele sau nu. Pur și simplu nu m-am mai gândit deloc la lucrurile astea. Sufletul meu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
punând aparatul jos. — Nu știu, am răspuns. În afară de Arcada Ariadnei, nu mai reușiserăm să ducem la bun sfârșit nici una dintre aventurile arheologice pe care le plănuiserăm. Nu fuseserăm nici măcar să vedem colosul de piatră din carieră. În schimb, ne păstraserăm rutina aculturală a micului dejun, plajei, tavernei și barului vreme de aproape trei săptămâni - Dacă mai văd vreo oală de lut veche, o să omor pe cineva - și peste șase zile aveam să străbatem apele spre continent pentru a lua avionul către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
la ușa din fața mea. În ultimele, cât?, zece minute, umblasem ca în vis, cu mințile aiurea, în vreme ce corpul meu se mișca pe pilot automat. Acel pilot automat mă adusese acolo. Corpul meu acționând din... Ce? Instinct? Nu, acționând dintr-o rutină învățată pe care mintea mea o uitase. Corpul meu găsise singur drumul într-acolo, spre acea ușă. Spre ușa aceea de pin cu mâner de alamă și o yala mică dedesubt. M-am uitat din nou la mâna mea, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
bordul navei. Noi trebuie să-l găsim, și trebuie să-l obosim. Avem unelte la bord pentru a face asta. Odată ce-l vom fi sleit de puteri, poți folosi sulița. Așa cum descrise doctorul situația, părea mai mult o operațiune de rutină, să vânezi un animal care nu prea avea șanse de scăpare. Nu știu ce mi se citea pe față, dar probabil că expresia mă trădă. — Ai dreptate, zise Fidorous, ca și când eu aș fi gândit cu voce tare. Ludovicianul este foarte periculos, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cele trei trepte de pe punte în cabină. Când am intrat, Fidorous închidea o trapă de lemn din podea. — E o insulă la orizont, am spus. — Hmmm? — La orizont, e o insulă. Apoi, uitându-mă la trapă: — Ce faci? Întreținerea de rutină. E-un model vechi, știi, nu mai e ca atunci când era nou... Insulă, da, am văzut-o. — Ai vreo idee cum a ajuns acolo? — Nici una. Ai coborât ancora așa cum trebuie? Da, am verificat-o amândoi. — Atunci poate că a nimerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fără geniu, care citește Le Nouvel Observateur și care visează să plece În concediu În Groenlanda. Cercetarea În biologia moleculară nu cere spirit creator, nici spirit inventiv; În fapt, În proporție de aproape sută la sută, este o activitate de rutină, ce nu pretinde decât aptitudini intelectuale de mâna a doua. Cercetătorii susțin doctorate, teze, deși un bac plus doi ani de postliceală le-ar fi prea destul pentru a putea manevra aparatele. „Ca să Înțelegi codul genetic, obișnuia să spună Desplechin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
s‑ar vrea a fi de categorie mijlocie ridicată, pe care el o dă însă drept categorie superioară coborâtă. Croiala costumului trădează faptul că e un nene din provincie, deși el crede că trădează cu totul altceva, și anume o rutină mondenă în materie de lux. Dar lui îi lipsește această rutină, pentru că se lasă acum păcălit de Anna. Anna iese împleticindu‑se pe poarta clădirii de alături, oh, Doamne, nu îndrăznesc să mă duc acasă, pentru că sigur o să mă bată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
el o dă însă drept categorie superioară coborâtă. Croiala costumului trădează faptul că e un nene din provincie, deși el crede că trădează cu totul altceva, și anume o rutină mondenă în materie de lux. Dar lui îi lipsește această rutină, pentru că se lasă acum păcălit de Anna. Anna iese împleticindu‑se pe poarta clădirii de alături, oh, Doamne, nu îndrăznesc să mă duc acasă, pentru că sigur o să mă bată mami sau tati că vin așa târziu. Ajutați‑mă, vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Noaptea, în picioare, în focul încrucișat a patru reflectoare ? Scufundarea cu capul într-un vas cu apă și săpun ? Imaginație rudimentară, de sălbatici. Două zile carceră într-o celulă cât un dulap închis ? Beznă perfectă ? — Bineînțeles, se adăugau bătăile de rutină. Batjocura, șicanele, mâncarea ca pentru porci. Nici o plăcere să recapitulăm, nu ? Observase, oare, deși ținea de câtva timp ochii închiși, că femeia pălise treptat, tot mai albă la față, cu ochii mici ? — Și pentru ce, în definitiv ? Mereu aceleași întrebări
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pe frunte și, În timp ce Înainta pășind Încet și indiferent pe pardoseala de ciment, Își vîrÎse deja În urechi capetele stetoscopului și ținea În mînă pîlnia aparatului. Cei doi Însoțitori veneau În urma lui. Aproape toate mișcările doctorului aveau un aer de rutină, plictiseală, poate chiar istovire, ca și cum participase de prea multe ori la momente asemănătoare, ca să mai simtă vreo emoție. CÎnd se apropie de polițiști, aceștia Îi făcură loc. Fără să le vorbească, doctorul Înaintă spre cel de pe bancă, Îi descheie cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
notară și-și puseră carnețelele În buzunare, polițiștii se Întoarseră și se apropiară de mulțime Împingînd și Îmbrîncind, țipînd la oameni, așa cum făcuseră mai devreme. — Haide, haide! Circulați! Circulați! Dar În Însuși felul cum o făceau se simțea nuanța de rutină și obișnuință, un sentiment de oboseală și indiferență, și atunci cînd oamenii și-au reluat locurile de dinainte cu elasticitatea obsedantă a mercurului, polițiștii n-au dat semne de furie sau nerăbdare. S-au postat din nou În jurul mortului, așteptînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
uneori pentru utilizatori. Cei peste 300 de milioane de utilizatori Facebook reprezintă o adevărată mină de aur pentru cei care caută să obțină informații personale, mai ales de când pentru mulți dintre noi, socializarea pe Facebook a ajuns o activitate de rutină, la fel ca băutul cafelei de dimineață ori spălatul pe dinți. Facebook a trecut de 300 de milioane de utilizatori - ceea ce îl transformă în cel mai puternic site de socializare din lume. „Este un număr mare, dar suntem abia la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
este întotdeauna o femeie închisă, captivă în propria existență, a cărei poziție în lume este cea a spectatorului unor vieți străine. Scrisul devine pentru autoarea Femeii in fata oglinzii un refugiu, un exercițiu eliberator a cărui repetare ritualică o sustrage rutinei unei vieți anoste. În același timp, Katherine Mansfield se mută deseori dintr-un apartament într-altul, călătorește mult, cultivă prietenii literare Ăcu D.H. Lawrence și Virginia Woolf, aceasta din urmă susținând că scriitura lui Katherine Mansfield este singura pe care
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
inițial, nu mi-a fost frică. Am stat acasă douăzeci și patru de ore după infarct, agitîndu-mă și traversând o noapte albă. E adevărat că bănuiam altceva: o criză de colon sau de bilă. Nu primisem nici un avertisment de la inimă. Electrocardiogramele de rutină arătau perfect. Când m-am hotărât să mă duc la spital (era Duminica Floriilor), n-am luat cu mine nici pijama, nici schimburi. Eram sigur că, peste un ceas, două, mă voi întoarce acasă. Nici auzind că făcusem infarct, n-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
le-am pus întrebări și chiar au început să manifeste o modestie care nu prea li se potrivea când i-am rugat să vorbească despre detaliile strălucitelor lor cariere. Apoi, întreruperea discuțiilor cu scene cel puțin neplăcute a devenit o rutină. Thomas Winshaw m-a azvârlit în stradă când i-am cerut să dezvăluie natura exactă a implicării lui în incidentul Westland Helicopters, care a avut drept consecință demisia a doi miniștri în 1986. Henry Winshaw a încercat să-mi arunce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]