6,494 matches
-
tema maturizării. Criticul Henry Sheehan a descris filmul ca fiind un fel de Peter Pan din perspectiva unui Băiat Pierdut (Elliott): E.T. nu poate supraviețui fizic pe Pământ, așa cum Pan nu putea supraviețui din punct de vedere emoțional în Neverland; savanții guvernamentali iau locul piraților din Neverland. Vincent Canby de la "The New York Times" a observat în mod asemănător că filmul „reciclează gratuit elemente din [...] "Peter Pan" și "Vrăjitorul din Oz"”. Unii critici au sugerat faptul că imaginea suburbiei în filmul lui Spielberg este
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
în ciuda multor nișe ecologice eliberate, biodiversității îi va lua ceva timp pentru a deveni la fel de bogată ca înainte. Ideea că dispariția dinozaurilor a fost provocată de coliziunea cu un asteroid a fost enunțată în anul 1980, când un grup de savanți de la Universitatea Berkeley din California a emis două ipoteze îndrăznețe. Walter Alvarez a adunat o serie de mostre de lut care aveau concentrații neașteptat de mari de iridiu - un element care este mai abundent în asteroizi decât pe Pământ
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
pe Pământ, în asteroizi și în comete. planeta Jupiter are o neobișnuită abundență de xenon în atmosferă, adică aproximativ de 2,6 ori mai mult decât cantitatea existentă pe Soare. Abundența mare a xenonului rămâne un mit neexplicat, deși unii savanți susțin că ar putea fi cauzată de către (("an early and rapid buildup of planetesimals—small, subplanetary bodies—before the presolar disk began to heat up.(Otherwise, xenon would not have been trapped in the planetesimal ices.)"-de tradus!)) Problema abundenței
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
civil armean, cel al lui Mkhitar Goș (sec. XIII). Armenii transilvăneni au adus o contribuție majoră la dezvoltarea comerțului internațional. Dacă împăratul Franz Joseph II îi aprecia pe cei din Dumbrăveni ca fiind „foarte importanți pentru mine prin comerțul lor", savantul francez Frédéric Macler nota în Raport sur une mission scientifique en Roumanie (Paris, 1930): "Gherla a devenit un centru comercial și industrial dintre cele mai importante", iar Vlad Bănățeanu afirma: "Datorită comerțului cu Occidentul și cu Țările Române, Gherla a
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
antice, suluri din papirus, păstrând 250 000 volume colectate din întreagă lume. A fost distrus la finele antichității. Cărțile erau aduse de vasele comerciale pentru a fi copiate de scribi și returnate. În Alexandria erau cărturari invitați că poeți, gramaticieni, savanți, medici, astronomi, ramurile științifice dezvoltându-se în Alexandria. De asemenea, au fost testate invenții că motorul de aburi a lui Heron, care a scris "Pneumatica". Eratostene a estimat circumferința planetei cu o eroare de 500 de km, creând prima harta
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
(n. 27 noiembrie 1867, Botoșani - d. 9 martie 1944, București) a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Este savantul care a renovat total și instalat în 1906 Muzeul Național de Istorie Naturală, care acum care îi poartă numele, în actualul său lăcaș din București. Și-a petrecut copilăria la Botoșani, într-un cartier locuit de mulți armeni și evrei
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de Istorie Naturală există și numeroase diorame care înfățișază fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deșertul Sahara. Datorită acestei prezentări deosebite, numeroase muzee europene și americane au solicitat sprijinul savantului român pentru organizarea colecțiilor lor muzeistice. Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române și a mai multor academii din străinătate. A întemeiat școala românească de hidrobiologie și ihtiologie. L-a recomandat ca șef de secție pe oceanologul și biologul Mihai
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
Apărut inițial în format in-18 pe 25 noiembrie 1864, a fost reeditat în format "in octavo" pe 13 mai 1867. Textul din 1867 diferă de cel din 1864, având două capitole suplimentare. După descoperirea unui manuscris vechi cu rune, un savant, nepotul său și ghidul lor întreprind o călătorie spre centrul Pământului, folosind pentru asta un vulcan islandez. Așa cum obișnuiește Jules Verne, romanul constituie un amestec abil de fapte științifice, extrapolări și aventuri. Introducerea romanului reflectă preocuparea pentru o știință tânără
O călătorie spre centrul Pământului () [Corola-website/Science/303612_a_304941]
-
creat "Institutul de Endocrinologie București". Între anii 1945 - 46 a fost profesor de Neurochirurgie la Facultatea de Medicină din Capitală. Academia Româna îl declară, post-mortem, membru de onoare (1948), iar în anul 1956 Clinica de neurologie a Spitalului primește numele savantului. A condus clinica sa cu metodă și ordine, cu focul pasiunii sale profesionale; avea respect pentru valoarea oamenilor, era mândru și demn. Celor peste 50 de articole de specialitate li se adaugă teza de doctorat. Întreaga sa activitate operatorie și
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
Sala Mare, însă chiar și așa poate oferi 300 de locuri datorită amplasării balconului sălii care se desfășoară pe trei laturi ale sale. Pereții sunt lambrisați cu stejar negru lustruit, decorați cu motive florale. Vitraliul central denumit „Gabriel Bethlen între savanți” îl are ca subiect pe principele transilvan, iar celelalte două care-l încadrează prezintă aspecte ale vieții principelui Francisc Rákóczi al II-lea. Sala Oglinzilor aflând pe etajul întâi oferă un ambient plăcut datorită oglinzilor venețieni amplasați la capăt. Mobilierul
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
elaborată de chimistul francez E Grimaux încă din anul 1882. În ciuda evidențelor care demonstrau faptul că proteinele supuse acțiunii proteolitice se scindează în oligopeptide, ideea că lanțul proteic este liniar, au fost idei greu de "digerat". În perioada respectivă, numeroși savanți (William Astbury, Hermann Staudinger), punînd la îndoială acest lucru, prin argumentarea că legăturile amidice nu sunt îndeajuns de puternice pentru a susține o moleculă proteică lungă. Cu timpul au apărut diverse ipoteze: Alte ipoteze au fost lansate de cătreEmil Abderhalden
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
literatură apărute după 1989 se ocupă de opera sa. În opera sa literară a portretizat lumea interbelică, una din temele sale predilecte fiind caricaturizarea ortodoxiei ardelene. Romanul istoric "Bogdan infidelul" este o pledoarie pentru catolicism, credință admirată și îmbrățișată de savantul moldo-oltean stabilit în Transilvania.
Victor Papilian () [Corola-website/Science/304247_a_305576]
-
că ar putea fi chiar rămășițele Troiei, lucru confirmat și de alți câțiva cercetători. Nu au rămas însă dovezi clare că Troia lui Homer chiar a existat, sau că oricare din evenimentele prezentate în poemele eroice a avut loc. Mulți savanți au căzut de acord că mitul războiului troian ar putea avea și un miez istoric, epopeile homerice fiind astfel o fuziune de relatări despre asedii și expediții ale grecilor din Epoca Bronzului sau perioada miceniană. Cei care cred că legenda
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
probabil maximul și minimul. Aceste numere ar însemna o forță totală de 70 000 până la 130 000 de oameni. Un alt catalog de corăbii este dat de Apollodor, catalog care diferă într-o anumită măsură, numerele fiind însă aceleași. Unii savanți au susținut că relatarea lui Homer legată de organizarea flotei este un document original din Epoca Bronzului. Alții cred că totul este doar o invenție a poetului grec. Aliații troieni sunt de asemenea listați în a doua carte a epopeii
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
în general în Europa de Vest că războiul troian este o pură fantezie, iar Troia nu a existat niciodată. Dar Heinrich Schliemann a arătat că legenda are și un sâmbure de adevăr, descoperind ruinele Troiei și ale cetăților miceniene din Grecia. Mulți savanți vor fi de atunci de acord că războiul troian se bazează pe miezul istoric al unei expediții grecești contra Troiei, dar puțini cred că epopeile homerice prezintă evenimentele așa cum au fost. În secolul al XX-lea, oamenii de știință au
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Priam, purta numele Alexandru. De asemenea, scrisoarea Tawagalawa (cca. 1250 î.Hr.) adresată regelui din regatul Ahhiyawa chiar vorbește despre un război ce urmează să aibă loc contra cetății Wilusa. Destinatarul este regele Ataresiya (probabil Atreus), ceea ce a făcut pe unii savanți cum ar fi Karykas să concluzioneze că evenimentele nu sunt legate de războiul troian din Iliada, ci de un conflict mai timpuriu, reflectat în mitul prădării Troiei de către Heracles. a fost ecranizat într-un film în regia lui Wolfgang Petersen
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
especially stimulating for me to meet you because I hâd come over the years to recognize and appreciate your splendid professional work în chemistry.” (Professor H. Gilman, Iowa State University) "La împlinirea a o sută de ani de la nașterea acestui Savant și Profesor aș vrea să amintesc că el a dat un impuls nemaiîntâlnit până atunci cercetării și tehnicii românești, atât direct cât și prin cei pe care i-a format în cei 35 de ani de profesorat. A luat cu
Costin D. Nenițescu () [Corola-website/Science/303906_a_305235]
-
altare, stele funerare). Staționez mai mult timp în fața statuilor războinicilor regi asirieni: Tyglat Palasur, Asurbanipal II și a faraonului egiptean Ramses al II-lea. Celebra Piatră de la Rosetta, adusă din Egipt cu ocazia expediți-ei lui Napoleon I (1798), a permis savantului Champollion, după îndelungate studii, să descifreze vechile hieroglife, la începutul secolului al XIX-lea. Frizele și metopele de pe marele templu, Parthenon, de pe Acropola grecească, se află aici în toată măreția lor marmoreică spre delectarea turiștilor și satisfacția cercetătorilor. Statul grec
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
avea 13 ani, și cea a surorii vitrege cu doi ani mai tîrziu, au dus la primile crize nervoase ale Virginiei. Moartea tatălui în 1904 a provocat cel mai serios colaps al ei și ea fost în scurt timp internată. Savanții moderni (inclusiv nepotul ei și biograful Quentin Bell) cred că crizele nervoase ulterioare perioadei depresive repetate au fost de asemenea influențate de abuzurile sexuale pe care Virginia și Vanessa le suferiseră din partea fraților vitregi George și Gerald Duckworth (despre care
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
Metoda științifică sau procesul științific este fundamental pentru investigația științifică și pentru dobândirea de către comunitatea științifică de noi cunoștințe bazate pe dovezi fizice. Savanții folosesc observația și raționamentul pentru a propune explicații provizorii pentru fenomene, numite ipoteze. Sub presupunerea materialismului metodologic, evenimentele observabile din natură (inclusiv operele artificiale ale omenirii) se explică doar prin cauze naturale, fără a presupune existența sau nonexistența supranaturalului. Prognozele
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
printre ei, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Carol Davila, Ion Ghica, Dinicu Golescu, Spiru Haret, Ion Heliade-Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Magheru, Costache Negruzzi, C.A.Rosetti... Odinioară la București se spunea: „începi student, continui farmazon, devii savant sau ministru și termini călcat în picioare de mulțime sub formă de Bulevard” : multe din bulevardele din centrul orașelor românești au numiri de francmasoni celebri. Doritori de a stabili un stat de drept bazat pe principiile democrației parlamentare și ale
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
Borcea” din Constanța a fost inaugurat în data de 1 mai 1958 ca al doilea acvariu public din România (primul funcționând în subsolul Muzeului „Grigore Antipa” din București în anii 1930-40). Ideea înființării unui acvariu la Constanța le-a aparținut savantului Ion Borcea și amiralului Ioan Bălănescu, propunere pe care acesta a exprimat-o în cadrul Ligii Navale Române în 1938. Imediat după război existaseră proiecte de a îl amplasa în edificiul fostului Cazinou din Constanța, cu un mare bazin central și
Acvariul Constanța () [Corola-website/Science/312557_a_313886]
-
din lustruit, filmată în fața Bisericii Stavropoleos. Unii copii manifestă înclinații către lumea infracțională precum „Lordul”, care aduce sumele cele mai mari de bani și al cărui vis este să devină milionar. Alți copii nu agreează această lume; este vorba de „Savantul”, un copil bun la învățătură care trăiește din ajutoarele oferite de colegii de serviciu ai tatălui său, și de Iliuță, bolnav de TBC și al cărui tată fusese concentrat în armată. Pivnița în care locuiesc copiii nu este un adăpost
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
împușcat de oamenii lui Paraipan, această execuție fiind observată de hoțul de buzunare Limbă (Jean Constantin), informator al poliției. Familia profesorului Jugu îl va recunoaște și ea pe Paraipan ca fiind șeful echipei de legionari care l-a răpit pe savant de la vila sa din Sinaia. Prefectul Năvodeanu îl desemnează pe legionarul Tănăsescu (Mircea Pascu) ca ajutor al comisarului Moldovan, cu scopul de a-l ține sub urmărire. Muncitorul Pârvu îl informează pe comisar cum a decurs evadarea lor, anunțându-l
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
de comportament, și el nu va mai arăta din nou tendințe protestante. În schimb, el a devenit romano-catolic. Rapoarte care datează de pe timpul său arată că Henric s-a angajat în relații homosexuale cu favoriți de la curte, cunoscuți ca "mignons". Savantul Louis Crompton oferă dovezi contemporane substanțiale a homosexualității lui Henric al III-lea, și problemele care au rezultat la curte și în politică. Unii istorici moderni contestă acest lucru. Jean-Francois Solnon, Nicolas Le Roux, and Jacqueline Boucher au constatat că
Henric al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/312075_a_313404]