5,987 matches
-
regim parlamentar bireprezentativ”. Puterea legislativă îi aparține parlamentului, format din două camere, și . Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului era, în 2011, formată din 577 de deputați, aleși pe cinci ani prin vot universal, direct, uninominal, în două tururi de scrutin pe împărțite în cadrul departamentelor. Adunarea Națională are ultimul cuvânt în caz de dezacord prelungit cu Senatul pe baza adoptării unei legi. Acesta din urmă era format, în 2011, din 348 de senatori aleși pentru șase ani de către de (corp format
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
format, în principal, din aleșii locali). și, prin urmare, este considerat mai puțin reprezentativ decât în Adunarea Națională. Puterea executivă aparține, în primul rând, , ales pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal direct, majoritar, în două tururi de scrutin. Președintele este șeful statului și conducătorul suprem al armatei, el promulgă legi și poate . El numește și, la propunerea acestuia, pe membrii . Guvernul poate fi demis prin moțiune de cenzură adoptată de Adunarea Națională. Atunci când președintele și majoritatea parlamentară nu
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
celor mai mici. Peisajul politic francez a cunoscut trei evoluții majore din anii 1980: căderea electoratului , scăderea treptată a electoratului de centru și creșterea voturilor pentru partidele de extremă dreapta. Aceste ultime două evoluții au fost însă parțial contrazise de scrutinele mai recente. Pe de altă parte, absenteismul este și el în creștere. Începând cu anii 1990, cele două partide politice principale din Franța sunt (UMP) — înainte de 2002 se intitula (RPR) — și (PS). Uniunea pentru o Mișcare Populară este un partid
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Revoluție (dar în care FSN rămânea însă majoritar), preluând "de facto" interimatul la Președinția României. La alegerile prezidențiale din 20 mai 1990, primele alegeri de după înlăturarea de la putere a PCR, și singurele de până acum cu un singur tur de scrutin, este ales președinte al României, pe durata unui mandat de 2 ani. După instalarea în funcție și victoria FSN în alegerile legislative, l-a numit prim-ministru pe Petre Roman, la început considerat un acolit politic al noului președinte. În urma
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
care 50% sunt finanțări publice. Reclamele televizate sunt interzise, dar fiecare candidat are un interval de timp alocat la televiziunea publică. Finanțarea campaniilor și a partidelor este supervizată de o agenție independentă. Metoda de alegere este în două tururi de scrutin, președintele ales având nevoie obținerea majorității din numărul de voturi exprimate. În cazul în care din primul tur nici un candidat nu a obținut majoritatea, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați. După ce președintele este ales
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
Metoda de alegere este în două tururi de scrutin, președintele ales având nevoie obținerea majorității din numărul de voturi exprimate. În cazul în care din primul tur nici un candidat nu a obținut majoritatea, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați. După ce președintele este ales, acesta urmează o procedură solemnă de investitură. În caz de deces, demisie sau de imposibilitate a exersării funcției constatată de către Consiliul Constituțional, Președintele Senatului asigură interimatul, adică asigură funcțiile președintelui, dar nu
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
nu trebuie să părăsească postul de Președinte al Senatului. Noi alegeri pentru funcția supremă trebuie oganizate, nu mai repede de 20 de zile, dar nu mai târziu de 35 de zile. Datorită faptului că durata între cele două tururi de scrutin este de 15 zile, Președintele Senatului nu poate exersa funcția de Președinte al statului mai mult de 50 de zile, perioadă în care nu are dreptul să dizolve Adunarea Națională, să inițieze schimbări constituționale sau să ceară un referendum. Până în
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
patra republici. Textul din 1958 a modificat și modul de alegere a președintelui republicii, care era ales până la acel moment de către Adunarea Națională și Senat reunite, modalitate care, în 1954, a dus la nu mai puțin de 13 tururi de scrutin. Prin noua constituție președintele era ales de un colegiu electoral, cu aproximativ 80.000 membri, format din deputați, senatori, primari, consilieri departamentali și reprezentanți ai consilierilor municipali. Acest sistem a fost utilizat doar o dată, în 10 decembrie 1958, ulterior, o
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
care au întrunit peste 30 de mii de persoane contestând victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. La acest mare protest, liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și au incendiat documente în fața lor. La Parlament, forțele ordinii, numeric inferioare au lăsat manifestanții să pătrundă în clădire unde au forțat ușile cabinetelor de lucru, accedînd la
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
adică 47,34%) și reprezentantul Convenției Democrate Române, clasat al doilea candidat după primul tur, Emil Constantinescu (care primise în primul tur 3.717.006 voturi, adică 31,24%). "Și deși statistic prezența la vot a înregistrat o scădere, la scrutinul decisiv din 11 octombrie mergând la urne 12.153.810 români (73,22%), diferența de voturi între câștigător și învins a fost detașată."
Candidați la președinția României () [Corola-website/Science/317598_a_318927]
-
cu Bryan Kelly. În timp ce luptă în mod regulat, el nu a fost parte din orice certuri dar a luptat cu un numar de echipe pe termen scurt alături de Hâde Vansen și Jake Hagere. EL a avansat trecând primul tur de scrutin după ce a învins Lions britanic ("Te Superstar" Christopher Gray și "Rascal" Tommy Taylor). Până în septembrie, O'Shaunessy- și-a concentrat atenția asupra concurenței și drumului sau spre partea de sus a cardului, învingând cu succes fost partener Hager pentru Campionatul
Sheamus () [Corola-website/Science/317856_a_319185]
-
universitar, jurist, instrumentist și compozitor. A fost membru al Parlamentului Croației din partea Partidului Social Democrat. La 27 decembrie 2009 Josipović a câștigat mai multe voturi decât cei 11 rivali ai săi (32,4%), calificându-se în turul al doilea de scrutin, desfășurat la 10 ianuarie 2010, împotriva candidatului independent Milan Bandić. era, înaintea campaniei electorale, relativ necunoscut publicului larg din Croația, dar a ajuns să câștige alegerile. Ideea esențială a campaniei sale a fost "Nova Pravednost" („O Nouă Dreptate”), cerând un
Ivo Josipović () [Corola-website/Science/318072_a_319401]
-
Primul tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina din 2010 s-a desfășurat în ziua de 17 ianuarie 2010. Acestea reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial al țării de la declararea independenței față de URSS în 1991. Președintele Ucrainei este ales de cetățenii acestei țări pentru un mandat de cinci ani, pe baza votului universal, egal, direct și secret, durata mandatului este de cinci ani și o
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
s-a încheiat la 6 noiembrie 2009. Au fost înregistrați în total optusprezece candidați. În ziua de 17 ianuarie 2010 secțiile de vot s-au deschis la ora 8 și s-au închis la ora 22. După primul tur de scrutin, în al doilea tur s-au calificat Viktor Ianukovîci și Iulia Tîmoșenko, iar turul al doilea a fost câștigat de Ianukovîci. Următorii candidați au depus documentele de înregistrare pentru alegerile prezidențiale (în ordinea de pe buletinele de vot) Primul tur de
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
în al doilea tur s-au calificat Viktor Ianukovîci și Iulia Tîmoșenko, iar turul al doilea a fost câștigat de Ianukovîci. Următorii candidați au depus documentele de înregistrare pentru alegerile prezidențiale (în ordinea de pe buletinele de vot) Primul tur de scrutin a avut loc pe data de 17 ianuarie 2010 și prezența la vot a fost de 66,7%. Numărătoarea voturilor a arătat că în turul al doilea s-au calificat Viktor Ianukovîci și Iulia Tîmoșenko cu 35,32%, respectiv 25
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
Iușcenko, a obținut un scor foarte scăzut, 5,45% din voturi, clasându-se pe locul 5. Rezultatele alegerilor prezidențiale din 17 ianuarie și 7 februarie 2010 din Ucraina ! align=left valign=top | Candidați ! align=right | Voturi în primul tur de scrutin 17 ianuarie 2010 ! align=right | % ! align=right | Voturi în al doilea tur de scrutin 7 februarie 2010 ! align=right | % Aceste hărți prezintă gradul de susținere a primilor cinci candidați în primul tur de scrutin pe regiuni În ziua de 2
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
locul 5. Rezultatele alegerilor prezidențiale din 17 ianuarie și 7 februarie 2010 din Ucraina ! align=left valign=top | Candidați ! align=right | Voturi în primul tur de scrutin 17 ianuarie 2010 ! align=right | % ! align=right | Voturi în al doilea tur de scrutin 7 februarie 2010 ! align=right | % Aceste hărți prezintă gradul de susținere a primilor cinci candidați în primul tur de scrutin pe regiuni În ziua de 2 ianuarie 2010 a început o perioadă de 15 zile în care în mass media
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
right | Voturi în primul tur de scrutin 17 ianuarie 2010 ! align=right | % ! align=right | Voturi în al doilea tur de scrutin 7 februarie 2010 ! align=right | % Aceste hărți prezintă gradul de susținere a primilor cinci candidați în primul tur de scrutin pe regiuni În ziua de 2 ianuarie 2010 a început o perioadă de 15 zile în care în mass media nu se mai pot prezenta rezultatele sondajelor de opinie înaintea zilei primului tur de scrutin. Un sondaj publicat la 15
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
candidați în primul tur de scrutin pe regiuni În ziua de 2 ianuarie 2010 a început o perioadă de 15 zile în care în mass media nu se mai pot prezenta rezultatele sondajelor de opinie înaintea zilei primului tur de scrutin. Un sondaj publicat la 15 decembrie 2009 de International Foundation for Electoral Systems arată că Viktor Ianukovici (31%) are cele mai mari șanse să câștige alegerile, calificându-se în turul al doilea alături de Iulia Tîmoșeko (19%). Toți ceilalți candidați au
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
2,0% - 3,8%), în urma declinului popularității sale, se află la mare distanță pe locul șase, în urma liderului Partidului Comunist Petro Sîmonenko (3,4% - 4,5%) și a președintelui parlamentului Volodîmîr Lîtvîn (1,4% - 5,8%). Al doilea tur de scrutin al alegerilor din Ucraina din anul 2010 a avut loc pe data de 7 februarie 2010. Rezultatele parțiale au fost anunțate la ora 23, iar cele finale pe 17 februarie. Rezultatele parțiale cele mai recente au fost anunțate în după-amiaza
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
În comparație cu anii anteriori, alegerile din 1991 presupuneau alegerea președintelui concomitent cu cea a vicepreședintelui RSFSR. Sistemul este asemănător alegerilor electorale din Statele Unite ale Americii,unde candidatura vicepreședintelui a fost expusă împreună cu cea a președintelui și au loc într-un singur scrutin de alegeri. În plus, președintele era ales pe termen de 5 ani, ca ulterior în 1993 să se reducă la 4 ani datorită modificării din Constituția Federației Ruse. Alegerile prezidențiale au avut loc pe data de 12 iunie, exact la
Alegeri prezidențiale în Rusia, 1991 () [Corola-website/Science/319506_a_320835]
-
dar de regulă Revoluționarii Socialiști de Stînga erau mai puțini iar în liste ultimii. Acea parte a țărănimii care au susținut partidul Revoluționarilor Socialiști de Stînga prin vot pe lista generală asigura celor de la Partidul Socialist Revoluționar mandatul. Turul de scrutin care nu reflectă proporția grupurilor politice de dupa Revoluția din Octombrie nu ar fi putut afecta compoziția membrilor Adunării Constituante. Există puncte de vedere diferite cu privire la repartizarea voturilor, dar se crede că Partidul Comunist al Uniunii Sovietice cîștiga majoritatea voturilor în
Alegeri pentru Adunarea Constituantă Rusă, 1917 () [Corola-website/Science/319515_a_320844]
-
Alegerile prezidențiale din Finlanda din 2006 au avut ca rezultat realegerea doamnei Tarja Halonen drept președinte a Finlandei pentru un al doilea mandat de 6 ani. Primul scrutin în alegerile prezidențiale finlandeze se derulează întotdeauna în a treia duminică din ianuarie, în acest caz 15 ianuarie 2006. Cum nici un candidat nu a primit mai mult de 50% din voturi, s-a realizat un al doilea tur de alegeri
Alegeri prezidențiale în Finlanda, 2006 () [Corola-website/Science/319531_a_320860]
-
prevenirea ambiguității între numerele 1 și 7 sau prevenirea ca voturile să fie declarate nule datorită because of a resemblance to a tickmark. Electorat: 4 272 537 . Primul tur: 3 025 606 voturi, 70.8% din electorat. Un al doilea scrutin s-a derulat pe 29 ianuarie 2006,între Tarja Halonen (Partidul Social Democrat) și Sauli Niinistö (Partidul Coaliția Națională). Sondajele au prevăzut un scor strâns.O statistică realizată pe 19 ianuarie (de HS Gallup) a oferit lui Halonen 53% și
Alegeri prezidențiale în Finlanda, 2006 () [Corola-website/Science/319531_a_320860]
-
fi avut de ales între aceasta și Niinistö. Patru din cei șase candidați care nu au ajuns în turul doi: Matti Vanhanen, Bjarne Kallis, Henrik Lax and Arto Lahti și-au exprimat public suportul către Sauli Niinistö pentru al doilea scrutin. Aceasta denotă o alianță slabă denumită porvariyhteistyö în mass-media finlandeză (tradus aproximativ “alianță burgheză”). Potrivit lui Niinistö și lui Vanhanen, principalele partide de dreapta (Partidul Coaliția Națională și Partidul Central) au stabilit cu aproximativ un an în urmă un acord pentru
Alegeri prezidențiale în Finlanda, 2006 () [Corola-website/Science/319531_a_320860]