725,910 matches
-
el sînt, oarecum, de categorie B... Corecte, muncite atent, cu porțiuni de har, dar, în majoritate, filme cum "am mai văzut" sau cum tot vedem... (apropo de "tot vedem", în trei din filmele competiției - japonez, coreean, norvegian - am văzut aceeași situație: femeie muribundă, pe pat de spital, primind vizita unui bărbat pe care l-a iubit cîndva și pe care nu l-a mai văzut de ani de zile; în toate trei filmele bărbatul respectiv arată necorespunzător și trebuie echipat cu
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
moștenire, pe lîngă bunurile materiale, o rețea de încurcături sentimentale: două foste amante (Ota și Chikako) își revendică fiul fostului iubit, fiecare în stil propriu (Chikako intră în rolul unei mame cicălitoare, posesive; Ota îi devine amantă). Complexitatea psihologică a situației este redată perfect prin intermediul unor "analize" asemănătoare cu cele din proza occidentală. Așadar, un bărbat și cîteva femei care gravitează în jurul său; fantoma tatălui ambiguizează și mai mult acest ciudat tablou de familie. Kawabata este în primul rînd un mare
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
perfect prin intermediul unor "analize" asemănătoare cu cele din proza occidentală. Așadar, un bărbat și cîteva femei care gravitează în jurul său; fantoma tatălui ambiguizează și mai mult acest ciudat tablou de familie. Kawabata este în primul rînd un mare creator de "situații" inedite. Deși omniprezent ca personaj, o perspectivă corespunzătoare lui Kikuji este foarte greu de găsit. El este manipulat și în planul acțiunii, și în plan narativ de intriganta Chikako sau de suava Ota. Cînd aceasta din urmă moare, fiica sa
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
dublu feminin al lui Kikuji. Exotismul devine un artificiu chiar în arta unui autor "exotic". Poate că e momentul să ne amintim de experimentul lui Italo Calvino din Dacă într-o noapte de iarnă, un călător. Autorul italian inventează o situație perfect "orientală", cu un erotism rafinat și șocant în același timp, demonstrînd că "exotismul" este o metodă de scriitură și nu o marcă geografico-literară. Romanul lui Kawabata este încă un exemplu în sprijinul acestei idei. Calitatea scrisului său anulează multe
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
D. Sârbu. De aceea au și selectat, din vasta dramaturgie a autorului, o singură dramă, Pragul albastru, comediile-eseu fiind considerate drept principalele sale realizări în acest domeniu. Sârbu și-a propus și a și reușit, cred autorii, să exploreze scenic "situații nebizantine, antibalcanice", dând astfel o replică "ardelenească", mitteleuropeană, peste timp, lui Caragiale. Un fel de conte philosophique, o scriere tot "euphorionistă", așadar ar fi romanul Adio, Europa!, cea mai importantă operă din literatura noastră referitoare la anii de dictatură, o
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
BURSA pare să nu fi auzit de anunțul președintelui Constantinescu. * NAȚIONAL rezolvă problema paginii întâi cu o extraordinară fotografie din spate a președintelui care părea că își ia rămas bun. Dacă se va da un premiu de inventivitate pentru rezolvarea situațiilor de criză în presă din acest an, acest premiu ar trebui acordat celui care a conceput prima pagină a NAȚIONALULUI din 18 iulie. * CURIERUL NAȚIONAL prinde știrea zilei în pagina întâi, dar se pare că n-a mai avut timp
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
care rezulta că de fapt sondatorii n-au greșit și că rezultatele confirmă cifrele avansate de ei. Or, tocmai rezultatele au fost cele care au șubrezit serios credibilitatea sondajelor. Știu că se fac mari presiuni asupra autorilor și că o situație financiară precară îi obligă pe unii dintre ei să cedeze acestor presiuni, mai adăugînd sau mai scăzînd procente pe ici, pe colo. Nu cred că există motiv suficient de puternic pentru a justifica acest procedeu. După cum nu cred că un
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
național). Titlurile parodice cele mai originale sînt bazate pe jocuri de cuvinte și pe surpriză - "Săptămînal de moravuri grele" (Academia Cațavencu), "Săptămînal al românilor de aiurea" (Cațavencu Internațional), "Săptămînal de tranziție" (Dilema), "Supliment de post(tranziție)" (Vineri) etc. De fapt, situația actuală e manifestarea unei tradiții: subtitluri hazlii, bizare sau ridicole existau deja la noi, și întreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea; le regăsim în utilele dicționare de care dispunem acum (Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Dicționarul presei românești
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
ceea ce un cunoscut eseist francez numea "dezghețarea" gunoiului. De asemenea, se remarcă interferența realitate-ficțiune, practicată de autor cu virtuozitate (el ar putea fi un Woody Allen român). Dar mai mult decât orice impresionează capacitatea autorului de a se exprima prin situații, ca un regizor. Când o vede pe Milena pe șantier, oprindu-se în fața unei bălți pe care nu știe cum să o traverseze, Manu îngenunchează în noroi și îi construiește din cărămizi o punte; femeia înaintează odată cu puntea, angajată într-
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
în fața unei bălți pe care nu știe cum să o traverseze, Manu îngenunchează în noroi și îi construiește din cărămizi o punte; femeia înaintează odată cu puntea, angajată într-o minunată colaborare tacită cu bărbatul devotat ei. Sau iată o altă situație imaginată de autor: "în semiîntuneric, Nicolae apasă succesiv butonul unui diascop. Milena, nud, citește din carte în fața unui ecran, în timp ce Nicolae contemplă scena. Imagini din Paris, inclusiv Arcul de Triumf, se scurg pe trupul ei și pe ecran." Imaginile care
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
de un țăran, definiție colosală a realității... deși mizerabili nu prea sună țărănește, cine știe unde l-o fi auzit el, în orice caz, vorba a intrat în obișnuință, fiindcă dacă ceva progresează, nu progresează atît omul, cît limba, mai ales în situații cumplite care neapărat cer să fie numite, denumite... Stanciu Tănase, responsabilul cazanului de fabricat țuică, altul decît cel cu cada de prune puse la fermentație. Muncește ziua și noaptea. Îl întreb: - Cînd dormi? - Între timp, zice el, și mă face
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
posibilele limitări subiective. Este o formulă. Implicarea formațiilor muzicale ale Societății Române de Radiodifuziune a fost majoră. Unul dintre cele mai spectaculoase concerte a fost, desigur, cel susținut de Orchestra Națională condusă de dirijorul Corneliu Dumbrăveanu; este muzicianul salvator al situațiilor imposibile aduse, totuși, al limita posibilului, grație unei tenacități susținute cu râvnă, cu răbdare, cu profesionalism. Am audiat, astfel, unul dintre cele mai spectaculoase, mai dificile concerte de pian auzite vreodată, la noi, lucrare datorată compozitorului Nicolae Brânduș; este o
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
altele, indiscutabil - o stare de spirit cu totul aparte. Aceea a rezistenței prin cultură. În deceniul precedent un asemenea festival nu își putea găsi loc, la noi, din considerente de ordin ideologic și politic. Astăzi el se află într-o situație de precaritate ignorat de administrația unui stat ce nu poate ocroti cultura națională. Păcat. Mare păcat.
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
dotată de natură cu resurse naturale abundente, cu oameni inteligenți, cu o natură de cele mai multe ori clementă, ocupând constant locuri din urmă între națiunile Europei se cere asumată frontal, responsabil, de fiecare individ al societății civile. Căci responsabilitatea pentru această situație revine, în mai mică sau mai mare măsură, întregii societăți. Este vorba de o falsă enigmă, de o anormalitate flagrantă, eradicabilă cu condiția de a fi abordată lucid, matur, fără false pudori, de ansamblul societății civile și deopotrivă de instituțiile
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
de acum aduce nou faptul că adversarii se cunosc și în privința exercitării puterii. Dl Constantinescu afirmă că a avut timp să afle ce a făcut precedenta putere, ca președinte în exercițiu, iar d-nii Iliescu și Meleșcanu îl atacă pornind de la situația de fapt a economiei. Astfel că în timp ce dl Constantinescu promite continuarea acelui altceva început în '96, contracandidații săi pot oferi electoratului și promisiunea continuării, dar și speranța rupturii de situația actuală.
Startul prezidențiabililor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16958_a_18283]
-
exercițiu, iar d-nii Iliescu și Meleșcanu îl atacă pornind de la situația de fapt a economiei. Astfel că în timp ce dl Constantinescu promite continuarea acelui altceva început în '96, contracandidații săi pot oferi electoratului și promisiunea continuării, dar și speranța rupturii de situația actuală.
Startul prezidențiabililor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16958_a_18283]
-
și în demnitățile publice, literații sînt rara avis. E instructiv să constați că, din această cauză, sînt ratate ocazii excepționale de a se valorifica vorbe de spirit (dictonul latin nu mai are nici o căutare!), exprimări plastice, caracterizări memorabile, nume ori situații paradigmatice. Nu am în vedere exclusiv efectul artistic al intervențiilor publice, rostite ori scrise, evident diminuat de absența ori de sărăcia referințelor literare. Am în vedere un efect pedagogic și politic. Sloganele electorale le ignoră eficacitatea. Nu sînt convins că
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
Alex. Ștefănescu Lista de nemulțumiri Dan Petrescu este o promisiune a criticii noastre literare. Din nefericire se află în această situație - de promisiune - de peste douăzeci de ani, de pe vremea când colabora cu scurte însemnări la o revistă studențească din Iași. El făcea paradă, pe atunci, de cultură și de spirit critic, dar faptul că avea de ce să facă paradă, la o
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
primul rând prin inițiativa sa și apoi prin condițiile grafice de apariție a volumului; cu atât mai mult sunt regretabile scăpările din traducerea Tatianei Mochi, mare amatoare de calcuri după franceză (vulgarisation, exclavage, splendeur, nouvelle) și care face în câteva situații dovada unor scăpări de bună limbă românească. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, trad. Tatiana Mochi, Ed. Humanitas, București, 2000, 230 p., 69.000 lei.
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
exemplarități de conștiință, pe care poziția lor de nomenclaturiști culturali (și nu numai) o făceau imposibilă. Ambiguitatea lor e trecută în contul unei "demnități" și al unei "temerități" jenant exagerate, cînd nu de-a dreptul de fantezie. Și aceasta în situația în care un Radu Petrescu, un Leonid Dimov, un Alexandru George, un Iordan Chimet apar tratați cu grimasa unei subtile desconsiderări, ca niște nume ce ar strica jocurile deja făcute. Dar cazul cel mai izbitor al injustiției îl reprezintă probabil
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
în sensul legării de un topos nepotrivit, de unde, precum un veritabil iobag ideologic, n-a mai putut pleca pînă la sfîrșitul vieții. Protestul său împotriva prostiei și absurdului, a mistificărilor și a abuzului n-a fost făcut de pe pozițiile unor situații oficiale, ale unei caste de avantajați, ci de la "gradul zero" al mizeriei obștești. I.D. Sîrbu n-a condus nici o editură și nici o revistă, n-a fost nici membru în CC și nici deputat MAN, n-a avut nici rezidența în
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
sine, dar care, în esență, solicita o adeziune la condamnarea a tot ceea ce era injust, josnic, blamabil. Un umor-test: Nu e important să decidem dacă rîde diaristul de el sau vrea să-i facă pe cititori să rîdă de ridicolul situației în care se află el, autorul, și astfel să anuleze ceva din penibilul biografiei. Fapt e că o face cu gustul umorului, cu talent și cu subtilitate. Funcția de insolitare a acestui tip de umor depinde de ce parte a baricadei
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
istorice nu tocmai favorabile. Autorul este, hotărât, un împătimit al distincțiilor. În ceea ce privește libertatea, de pildă, el separă între versiunea ei negativă: libertatea față de - și cea pozitivă: libertatea să. Sensul creșterii personalității: prin tranziție de la prima la cea de-a doua situație; apropiindu-și-o pe ultima, individul devine - într-o accepțiune specifică pentru Fromm - productiv. Libertatea este totodată exterioară și interioară. În altă ordine de idei, mai putem distinge între puterea asupra cuiva și puterea de a face ceva, între un
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
le cităm doar pe cele mai frecvente) determină destinul eroului. Dacă ospitalitatea gazdei-zîne îngăduie eroului o reîmprospătare a puterilor, o nouă plecare, un elan pozitiv în parcursul inițiatic, căpcăunul este o figură nu mai puțin interesantă, trădînd ambivalența fundamentală a situației ospitaliere, marcată de tot felul de reguli de respectat și de transgresiuni, oscilînd între dorința de libertate și dorința de dependență. Ospitalitatea, în ambivalența sa, hospes/hostis, dezvăluie fantasma înghițirii, a devorării, a canibalismului. Să fii oaspete, înseamnă să te
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
despre imaginarul său. În acest sens, împărtășesc ideea că enunțiatarul este coautorul enuțului și că fiecare povestire comportă adresa sa, fiecare fantasmă - autorul-spectatorul său, ceea ce ar legitima oarecum demersul meu. Schema cea mai curentă care antrenează aventura ospitalității este o situație de disperare, cea a părăsirii de către părinți. Motivele sînt diverse: sărăcia, foametea și frigul sînt cele mai evidente. Nașterea copiilor face ca hrana să nu ajungă, să nu mai fie loc pentru ei. Chestiunea hranei este o chestiune de spațiu
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]