KorAP: Find »[drukola/base=sociologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...224 225 226 ...276 >

6,897 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

formeaz? �n s�nul echipei r?spund celor dou? exigen?e: una explicit?: s? se termine cu �generalit??ile� despre social ?i s? se fac? sociologia unor domenii particulare, care vor deveni tot at�tea categorii de clasificare a materiei sociologice. Astfel, Bougl� se dedic? sociologiei generale, Mauss ?i Hubert, sociologiei religiei, Simiand ?i fra?îi Bourgin, sociologiei economice, Halbwachs, morfologiei sociale (�ncep�nd cu 1905), Durkheim, asistat de Fauconnet, rezerv�ndu-?i sociologia moral? ?i juridic?. S�nt �ns? pu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
în, �nt�rzierea cu care ?i-au �mplinit formarea majoritatea durkheimienilor, se l?mure?te �n lumină acestei supuneri fă?? de un scop comun. Dar ea nu ar putea oculta formidabilă reu?it? a echipei, care impune legitimitatea abord?rîi sociologice ansamblului fenomenelor umane [Karady, 1974]. Imperialismul de care a fost acuzat? sociologia a r?spuns �n oarecare m?sur? acestui remarcabil av�nt al unei echipe pe care adversarii ei francezi au identificat-o cu sociologia �ns??i. O institu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
dovede?te capabil? s? produc? opere care �i fac deja autoritatea. Numai �n anul 1895, de exemplu, ?i limit�ndu-ne doar la Fran?a, Tarde a publicat Logică social?, Le Bon, Psihologia mul?imilor, Izoulet, Cetatea modern?, Durkheim, Regulile metodei sociologice. La aceast? dat?, �n Germania, Ț�nnies ?i Simmel produseser? deja opere importante. Fiecare dintre aceste c?r?i, cu stiluri bine conturate, constituie repere ce indic? locul pe care sociologia voia s?-l de?în?. �ntr-un cuv�nt, unei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ulterior. Periodice precum Revue philosophique a lui Th�odule Ribot sau foarte ț�n?ra Revue de m�taphysique et de morale, pe care tocmai o fondaser? Xavier L�on ?i Elie Hal�vy �n 1893, dau seama de actualitatea sociologic?, cu tot caracterul apreciat că nesigur al rezultatelor ei. Că dovad?, severele critici care au urmat public?rîi tezei lui Durkheim (Despre diviziunea muncii sociale) din partea unor filosofi, precum Hal�vy, care, apriori, nu-i erau ostili. Era inevitabil că

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cunoscute dincolo de frontiere ?i s�nt traduse n lunile imediat urm?toare public?rîi lor �n limba original?. n cazul lui Tarde ?i Simmel, dar ?i �n cazul altora care nu se bucurau de prea mare renume. �nv???m�ntul sociologic �n Facult??ile de litere din Fran?a (1887-1918) La Bordeaux Curs de pedagogie ?i ?tiin?? social?: Durkheim, profesor delegat (1887-1896). Cursul este transformat �n Catedră de ?tiin?e sociale: Durkheim, profesor (1896-1902). Richard, suplinitor (1902-1906). Richard, profesor (din 1906

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
numeroase institu?îi de �nv???m�nt superior, dar �n majoritatea cazurilor e vorba de situa?îi precare. Disciplină dispune cu adev?raț de patru catedre �n facult??ile de litere ?i nu are nici una �n facult??ile de drept. Sociologicul r?m�ne �n �ntregime confundat cu socialul, orice discu?ie despre faptele sociale trec�nd drept un discurs metodic asupra acelora?i fapte. Cei care nu f?ceau aceast? confuzie, aveau mai cur�nd tendin?a de a g

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
confundat cu socialul, orice discu?ie despre faptele sociale trec�nd drept un discurs metodic asupra acelora?i fapte. Cei care nu f?ceau aceast? confuzie, aveau mai cur�nd tendin?a de a g�ndi c? nu exist? legi sociologice care s? fie anterioare legilor psihologice. Pentru imensă majoritate a intelectualilor epocii, s? nu uit?m acest lucru, orice act uman trebuia mai �nt�i s? fie �nf??i?at sub aspectul s?u individual; fiind �nscris �n profunzimea omului

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
1904) WUNDT Wilhelm (1832-1920): Elemente de psihologie fiziologic? (1874); Elemente de psihologia popoarelor (1905-1920) BOUGLE Celestin (1870-1940): Ideile egalitare (1899); Ce este sociologia? (1907); Solidarismul (1907); Eseuri despre regimul castelor (1908) DURKHEIM Emile (1858-1917): Diviziunea muncii sociale (1893); Regulile metodei sociologice (1895); Sinuciderea (1897); Formele elementare ale vie?îi religioase (1912); Educa?ie ?i sociologie (1922); Educa?ia moral? (1925); Socialismul (1928); Evolu?ia pedagogic? �n Fran?a (1938); Lec?îi de sociologie (1950) HALBWACHS Maurice (1877-1945): Clasa muncitoare ?i nivelurile

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
mai �nt�i la ra?iuni politice ?i se l?mure?te mai bine atunci c�nd anumi?i intelectuali se rup de mediul lor de origine, c�teodat? de ?ara lor, pentru a c?uta s? fondeze un demers sociologic personal. Un exemplu edificator, la sf�r?ițul secolului al XIX-lea, �l reprezint? Maxim Kovalewsky. Via?a cosmopolit? a acestui ț�n?r jurist nu poate fi disociat? de voca?ia să sociologic?. Dup? o c?l?torie �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
c?uta s? fondeze un demers sociologic personal. Un exemplu edificator, la sf�r?ițul secolului al XIX-lea, �l reprezint? Maxim Kovalewsky. Via?a cosmopolit? a acestui ț�n?r jurist nu poate fi disociat? de voca?ia să sociologic?. Dup? o c?l?torie �n Europa occidental?, la �ntoarcerea �n Moscova se pasioneaz? de antropologia dreptului, lucr�nd mai cu seam? �n domeniul dreptului arian primitiv. Judecat că prea liberal de c?tre dasc?lii s?i de la Universitate

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
poate mai pu?în din cauza evolu?ionismului s?u afi?at, c�ț din cauza dispre?ului fă?? de orice reformism social. A?a se face c? ei s-au �ntors c?tre Le Play care p?rea s? ofere teoria sociologic? a reformelor sociale care le lipsea at�ț de mult [Kalaora & Savoye, 1989]. Trebuie s? spunem c? la �nceputul anilor 1880 mi?carea leplaysian? era la apogeu: indiferent de criteriul folosit (num?r de adep?i, calitatea lucr?rilor, difuzarea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
spre terminarea celui de-al doilea r?zboi mondial, s? se �profesionalizeze�. P??aniile asocia?iei Sociological Society Pe parcursul verii anului 1903, la ini?iativa lui Branford ?i a filosofilor comti?ți, s-a format Sociological Society, prima asocia?ie sociologic? na?ional? ?i singura care a existat vreodat?. Disciplină a adunat atunci oameni veni?i din toate orizonturile, �n majoritatea lor amatori lumina?i, f?r? notorietate universitar?, dar aproape to?i boga?i ?i v�rstnici. Constituirea acelei societ

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
pe at�ț de izolate. F?r? �ndoial?, contribu?iile disciplinei la cunoa?terea pozitiv? a realit??îi sociale s�nt deja considerabile. Dar atunci c�nd ele nu s�nt pur descriptive, apar că str?lucitoare puneri �n perspectiv? sociologic? a unor domenii deja de mult studiate (dreptul, religia, morală, politica, economia) mai mult dec�ț a faptelor noi, cucerite ?i construite dup? principii noi ?i investigate cu metode noi. Sociologia este bogat? �n elabor?ri teoretice, �n bun? parte

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
succes, de c?tre alte discipline, numeroase studii care i-au fost atribuite ei. Este cazul ?colii franceze de �geografie uman?�, ai c?rei reprezentan?i, cu toate c? au fost formă?i că geografi, au f?cut o oper? sociologic?, �n general sub forma monografiilor consacrate aspectelor umane ?i ecologice ale unei regiuni sau unei ??ri� [�] Universalismul sociologiei franceze i-a permis acesteia s? contribuie la re�nvierea mai multor ?tiin?e umane. Vorbim [�] despre contribu?ia lui Simiand �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
lui Marcel Granet, ale c?rui c?r?i s�nt emană?ia direct? a ?colii durkheimiene [�] A?adar nu numai lingvistică ?i geografia, ci ?i arheologia european? ?i istoria veche a Extremului Orient au fost fecundate de influen?a sociologic?. Aceast? influen?? a atins chiar �avangardă�. �n timpul anilor care au precedat al doilea r?zboi mondial, Colegiul de sociologie sub conducerea lui Rober Caillois, a devenit un loc de �nt�lnire pentru sociologi, pictori ?i poe?i suprareali?ți

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ale sociologiei ?i ?tiin?elor sociale, l-au f?cut s? joace un rol decisiv �n �nv???m�ntul, organizarea ?i evolu?ia sociologiei franceze (Bougl�, 1935, 1937). Activitatea să �n cadrul Centrului de documentare social? a permis crearea Analelor sociologice (1935-1942) care, prin recrutarea colaboratorilor veni?i din orizonturi diverse, au contribuit la deschiderea disciplinei c?tre curente distincte de durkheimism, chiar opuse acestuia. Dar aceast? activitate de promovare a cercet?rîi �?i afl?, f?r? �ndoial?, rezultatul cel mai

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
realizat? publicarea, �ntrerupt? pe timpul r?zboiului, a primelor trei volume a Inventarelor (Bougl�, 1936, 1937, 1939). Nu numai ?coală durkheimian? a �ncetat fizic s? mai vie?uiasc?, ci �ns??i paradigmă fondatorului a c?zut �n izolare. Din dou? ?coli sociologice care au coexistat cu cea a lui Durkheim la cump?na dintre secole � ?coală fondat? de Le Play ?i cea animat? de R. Worms � doar prima ?i-a p?strat un loc notabil. De fapt, o dat? cu dispari?ia

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
o minoritate a sociologilor, din care durkheimienii lipsesc. Eclectismul teoretic al lui Worms, pe de o parte, ?i institu?ionalizarea cresc�nd? a disciplinei �n numeroase alte ??ri, pe de alt? parte, s�nt factorii principali ai dezafect?rîi mediului sociologic internă?ional pentru I.I.S. ?i revista să, ale c?ror activit??i ?i-au pierdut ra?iunea de a fi �n absen?a unui cadru unificator pe care Worms (1921) nu va ajunge niciodat? s?-l elaboreze. Doar c�?iva

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
nnodaser? �n anii patruzeci ai regimului de la Vichy � ?i care �i vor afecta mai ț�rziu imaginea. Totu?i, pe plan teoretic, o recunoa?tere pe c�ț de simbolic? pe at�ț de tardiv?, �i vine din partea establishment-ului sociologic francez: Bougl� preconiza, �n 1937, s? �c?s?toreasc? tradi?ia lui Le Play cu cea a lui Durkheim� (citat �n [40:270]). �ns?, f?r? �ndoial? c? influen?ei pe care a avut-o asupra a numeroase ?coli str

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
prin a-i decep?iona crunt at�ta vreme c�ț nouă ordine p?rea s? concretizeze victoria mediocrit??îi burgheze ?i a unui socialism ?i mai dispre?uit dec�ț un capitalism care le provoca team? [9: 175]. Arhipelagul sociologic �ntr-o ?ar? �n care principalilor �ghizi c?l?uzitori� ai disciplinei le repugna s? se denumeasc? sociologi ?i �n care Societatea german? de sociologie (DGS) se desemna că un �grup esoteric de savan?i�, nu este surprinz?tor c? sociologia

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ie internă?ional? larg deschise, �n special cea de-a doua, sociologiei americane. La Berlin, teologul protestant K. Dunkmann editeaz? Archiv f�r angewandte Soziologie (1928) consacrat? ac?iunii sociale. �n afară acestora, numeroase periodice ?tiin?ifice primesc lucr?ri sociologice: Jahrbuch f�r Soziologie (1925-1927), Zeitschrift f�r Sozialforschung (1932-1933), Archiv f�r Sozialwissenschaft und Sozialpolitik sau Schmollers Jahrbuch. �n acela?i timp, DGS ?ine regulat congrese �n diferite capitale germanofone. O disciplin? a marginalilor �Republică de la Weimar era o

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
partide ?i a numeroaselor sociologii. Existau noduri de concentra?ie regionale � printre care Heidelberg, Frankfurt ?i K�ln � dar nu un centru; este frapant c? Berlinul nu a fost niciodat? o capital? a �nv???m�ntului sau a cercet?rîi sociologice. Ca domeniu universitar, sociologia nu avea dec�ț o identitate slab conturat?; nu existau multe catedre rezervate doar sociologiei. Cu tot progresul �nregistrat �n anii dou?zeci, care au permis dep??irea concuren?ei r?ut?cioase a sociologilor izola

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
incapabili s?-?i organizeze rela?iile lor sociale. W. Lepenies (�n Leș Trois cultures. Entre science et litterature l�av�nement de la sociologie, Ed. de la Maison des sciences de l�homme, 1990). Cu alte cuvinte, o vitalitate a activit??îi sociologice, dar �n acela?i timp o disparitate �n toate privin?ele (M�hlmann, �n [3]). �n absen?a paradigmelor ?i a conceptualiz?rilor �mp?rt??ițe, majoritatea teoreticienilor germani ai acestei perioade n-au �n comun dec�ț concep?ia

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i societatea că extremele unui continuum de-a lungul c?ruia se distribuie societ??i concrete (1922). Opera sa are meritul c? p?streaz?, �n formă Dic?ionarului (1931) c?ruia i-a dirijat publicarea, numeroase aspecte ale g�ndirii sociologice dominante sub Weimar ?i, mai ales, un important curent fenomenologic pe care �l ilustreaz? deopotriv? lucr?rile lui Max Scheler (1923a), ale lui Theodor Litt (1923) sau cele ale lui Siegfried Kracauer (1922). Leopold von Wiese este considerat �ns? adev

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
mare num?r de lucr?ri, pe nedrept neglijate (din cauza empirismului lor ?i a autonomiei lor �n raport cu specula?iile teoretice ale epocii) privind, �n principal, fenomenele claselor ?i ale stratific?rîi, relev? influen?a curentului socialist asupra analizei sociologice a capitalismului ?i a societ??îi industriale � ini?iate mai devreme de c?tre Weber dar, mai ales, de c?tre Sombart [12]. Recens?m�ntul din 1925 a furnizat material de baz? pentru importante cercet?ri asupra clasei muncitoare

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]