6,992 matches
-
literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este ʺHronicul măscăriciului Vălătucʺ, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu ʺGargantua și Pantagru elʺ. Mihai Petrovici scria despre Păstorel: A fost unul din cei trei cavaleri ai spiritualității românești. A fost fiul celebrului avocat Oswald Teodore anu și frate al marelui romancier Ionel Teodoreanu. Singur el s-a spovedit: “Cântat-am vinul și-l băui pre el. Și-așa precum din flori slăvitul soare Cules-am toată roua
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
p.254). În unele concepții estetice, evaluarea se referă strict la genuri și specii artistice, în altele se exclud, limitările impuse de apartenență la acestea, sintetizând menirea artei: „Artă năzuiește să facă exteriorul asemănător lăuntricului, să readucă realitatea exterioară la spiritualitate, astfel încât să devină manifestarea ei” ( H. Delacroix, p.86, cît. în Elenă Macavei, 2002, p. 255). Pentru om există nu numai o artă a frumosului, dar și o artă de a trăi. Oricine poate utiliza această artă, în urma căreia viața
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Vaslui». Este menționat în anumite publicații din țară și străinătate: "Dicționarul personalităților "WHO ś WHO” în România din 2002; "Universul cultural și literar vasluian” de Ion Baban, Ed. Pim. Iași, 2008; "Istoria Hușilor” Ed. Porto Franco, Galați 1995; " Fragmente de spiritualitate românească” de Vasilica Grigoraș, Ed. Oscar Print, București, 2001. A colaborat la ziare și reviste din țară și străinătate: "Adevărul”, "Monitorul”, "Prutul” - revistă de cultură care apare la Huși. "Cuvântul adevărului” - revistă de spiritualitate ortodoxă și de cultură românească, editată
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Porto Franco, Galați 1995; " Fragmente de spiritualitate românească” de Vasilica Grigoraș, Ed. Oscar Print, București, 2001. A colaborat la ziare și reviste din țară și străinătate: "Adevărul”, "Monitorul”, "Prutul” - revistă de cultură care apare la Huși. "Cuvântul adevărului” - revistă de spiritualitate ortodoxă și de cultură românească, editată la Edmonton, Alberta, Canada. (nr. din 20022003). Prin tot ceea ce a scris, a readus în memoria colectivă fapte, evenimente și oameni din vremurile de odinioară. POSTFAȚĂ Prof. Mihai Ciobanu Monografia „De la Spitalul lui Drăghici
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
să le poată citi, Cartea reflectă ca o oglindă lungul șir de secole ale vieții omenirii, istoria luptei sale pentru existență, pentru un viitor luminos, suferințele, înfrângerile și biruințele sale toate. Omul și-a făcut cartea în toată materialitatea și spiritualitatea ei; el o gândește, el o scrie, el îi adună foile,i le coase, i le leagă, el o citește. Făcută să lumineze mintea omului și să-i încălzească sufletul, cartea este purtătoarea peste milenii a înțelepciunii și a cunoașterii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în scop de protecție. În Noul Testament, Fecioara Maria este descrisă ca purtând o mantie albastră. Mulți dintre înțelepții care au atins un nivel înalt al iluminării spirituale au interpretat aceasta ca pe o abundență a albastrului în aură, ceea ce înseamnă spiritualitate și devotament. Culoarea albastră produce o creștere a capacității de apărare imunitară a organismului și facilitează regenerarea celulară. Indicații: hipertensiune arterială, afecțiuni ala gâtului, dureri de cap, afte, insomnie, abcese gingivale, alergii, stări febrile, insolație, palpitații; Contraindicații: boli reumatice, răceală
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
ei valoare. CAPITOLUL 1 MELOTERAPIA-TERAPIA PRIN MUZICĂ Istoria comparată a muzici și medicinii este o deosebită bogăție, relevând o adevărată unitate a gândirii muzicale și medicale, originile lor sunt cele ale umanității înseși, iar evoluția acestora se rezumă la evoluția spiritualității umane. Ambele sunt situate în centrul oricărei civilizații și întotdeauna legate de activitatea omului. Descoperirile arheologice demonstrează că dansul și cântecul au precedat vorbirea, ceea ce înseamnă că muzica este un limbaj primordial, universal al omenirii. Influența binefăcătoare a muzicii asupra
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
dar încercările de a analiza lucid capătă și ele deseori o dimensiune afectivă. Erosul dă naștere la tensiuni spirituale de neimaginat și autorul creator în astfel de cazuri scrie, pictează, compune și redă în forma sa de artă întreaga sa spiritualitate: pentru fiecare limbă, câte un cuvânt și‑a luat sarcina să spună ce conținut rămâne din tot ce e realitate și chiar irealitate, când ai scos din ele orice conținut dat (...). Dar înainte de a explica, interpre‑ ta și compara, este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Ca urmare, simbolu‑ rile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură de‑ finitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului 20. Crești‑ nismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului 20. Crești‑ nismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea împărăției lui Dumnezeu. De aceea noua spiritualitate rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l‑a făcut 51. 5. Despre imagine, reprezentare, asemănare Interdicția vetero‑testamentară a folosirii ,,chipurilor cioplite” în cultul mozaic a exercitat o influență profundă asupra întregii tradiții biblice, în teo‑ logie și spiritualitate. Dumnezeu nu putea fi reprezentat într‑o formă vizuală 49 Col 1,15. 50 In 14,9. 51 Gen 1,27. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 31 care să fie demnă de venerare și închinare. Oricât de mult
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Cristos. În El, chipul lui Dumnezeu s‑a descoperit în mod desăvârșit. Dumnezeu, pentru a se revela în perioadele Vechiului și Noului Testament, s‑a folosit de un limbaj care nu era alcătuit numai din cuvinte. Limbajul teo‑ logiei și spiritualității trebuie să exprime ceea ce este dincolo de ordinea obiș‑ nuită a vieții și experienței umane și totuși să rămână legat de aceasta. Folo‑ sind cuvinte obișnuite, se face în același timp uz și de un voca bular bogat în simboluri, care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
din tradiția biblică alte tipuri de imagini. E foarte posibil ca interdicția referitoare la chipurile cioplite să fi fost un stimul în direcția dezvoltării unui material bogat în imagini verbale și poetice, con‑ cepte și idei în sânul teologiei și spiritualității biblice. O parte din imageria 52 verbală și din simbolismul biblic se regăsește în tradiția creștină sub formă de cuvinte și imagini verbale, redate uneori în arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler mai apropiată împăratului; în favoarea picturii religioase erau monahii, clerul minor, și marea parte a poporului. Iconoclaștii doreau să purifice cultul de fetișism,iar divinitatea să‑și con‑ serve spiritualitatea sa. Pictând pe Cristos spuneau: arătăm doar natura sa umană dat fiind că cea divină nu se poate reprezenta. Pentru Biserica orienta‑ lă în schimb, posibilitatea de a‑l reprezenta pe Cristos, arăta realitatea întru‑ pării sale: dacă Isus și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
celui reprezentat fix, ființă sau alt lucru; este un fenomen care se regăsește în omul care stă în rugăciune așa încât, între obiectivul devoțiunii și omul credincios, să fie o unire nedespărți‑ tă constituită printr‑o însumare de raze vizibile specifice spiritualității imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului 98. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
se regăsește în omul care stă în rugăciune așa încât, între obiectivul devoțiunii și omul credincios, să fie o unire nedespărți‑ tă constituită printr‑o însumare de raze vizibile specifice spiritualității imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului 98. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări contemplative, impasibile și lipsite de dinamism fizic după idealul meditației pasive
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul care în traducere înseamnă frumusețe, armonie. De la Confesiunile sfântului Augustin până la Itinerarium‑ul sfântului Bo‑ naventura, în spiritualitatea creștină se afirmă fără încetare că nici un lucru nu ar fi frumos dacă nu ar veni de la Dumnezeu. Frumusețea unei creaturi nu este altceva decât o asemănare cu frumuse‑ țea divină la care lucrurile devin părtașe 85. Lucrarea cea mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
scurt a sunetelor cu valoare mai lungă, din contextul configurației ritmice a discursului, va produce o amplificare acustică corespunzătoare viziunii conceptuale a acestei imagini. În același sens, Walter Gieseking îndemna la o interpretare liberă și clară a temei, argumentând cu spiritualitate faptul că peisajul din Anacapri nu ar cunoaște ceața. Noul materialul tematic (Avec la liberté d'une chanson populaire - cu libertatea unui cântec popular) care intervine odată cu debutul acestei secțiuni (B) va recurge la o modificare semnificativă de registru, realizând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dar încercările de a analiza lucid capătă și ele deseori o dimensiune afectivă. Erosul dă naștere la tensiuni spirituale de neimaginat și autorul creator în astfel de cazuri scrie, pictează, compune și redă în forma sa de artă întreaga sa spiritualitate: pentru fiecare limbă, câte un cuvânt și‑a luat sarcina să spună ce conținut rămâne din tot ce e realitate și chiar irealitate, când ai scos din ele orice conținut dat (...). Dar înainte de a explica, interpre‑ ta și compara, este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Ca urmare, simbolu‑ rile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură de‑ finitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului 20. Crești‑ nismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului 20. Crești‑ nismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea împărăției lui Dumnezeu. De aceea noua spiritualitate rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l‑a făcut 51. 5. Despre imagine, reprezentare, asemănare Interdicția vetero‑testamentară a folosirii ,,chipurilor cioplite” în cultul mozaic a exercitat o influență profundă asupra întregii tradiții biblice, în teo‑ logie și spiritualitate. Dumnezeu nu putea fi reprezentat într‑o formă vizuală 49 Col 1,15. 50 In 14,9. 51 Gen 1,27. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 31 care să fie demnă de venerare și închinare. Oricât de mult
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Cristos. În El, chipul lui Dumnezeu s‑a descoperit în mod desăvârșit. Dumnezeu, pentru a se revela în perioadele Vechiului și Noului Testament, s‑a folosit de un limbaj care nu era alcătuit numai din cuvinte. Limbajul teo‑ logiei și spiritualității trebuie să exprime ceea ce este dincolo de ordinea obiș‑ nuită a vieții și experienței umane și totuși să rămână legat de aceasta. Folo‑ sind cuvinte obișnuite, se face în același timp uz și de un voca bular bogat în simboluri, care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
din tradiția biblică alte tipuri de imagini. E foarte posibil ca interdicția referitoare la chipurile cioplite să fi fost un stimul în direcția dezvoltării unui material bogat în imagini verbale și poetice, con‑ cepte și idei în sânul teologiei și spiritualității biblice. O parte din imageria 52 verbală și din simbolismul biblic se regăsește în tradiția creștină sub formă de cuvinte și imagini verbale, redate uneori în arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]