7,229 matches
-
pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la particularitățile diferitelor categorii de public-țintă vs. aceeași variație, dar în scop estetic, în stilul beletristic scris; * valorificarea, cu precădere în stilul beletristic scris și, contextual, în cel publicistic (vezi, de exemplu, în titluri), a unor creații de cuvinte, sinonime stilistice, structuri antonimice, jocuri de cuvinte construite pe baze paronimice, respectiv pe omonimii, polisemii etc.; (c) la nivel morfologic: * folosirea cu predilecție a persoanei a treia în stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. folosirea tuturor formelor subsumate categoriei gramaticale a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1975). Stilistica limbii române. Ediție definitivă. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Guțu-Romalo, V. (1967). Structura morfologică a limbii române contemporane. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Robu, V. (1978). Limba română contemporană. București: Editura Didactică și Pedagogică. Irimia, D. (1984). Structura stilistică a limbii române contemporane. Iași: Editura Universității ,,Al. I. Cuza". Irimia, D. (1999). Introducere în stilistică. Iași: Polirom. Irimia, D. (2008). Gramatica limbii române. Ediția a III-a revăzută. Iași: Polirom. Nagy, R. (2002). Sintaxa limbii române I. Editura Universității
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din București. Zugun, P. (2000). Lexicologia limbii române: Prelegeri. Iași: Tehnopress. Izvoare Agârbiceanu, Ion (1954). Schițe și povestiri. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Agârbiceanu Ion (1957). Din munți și din câmpii. București: Editura
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1984. 142 Preponderent, după Irimia, 1984. -----------------------------------------------------------------------6 1 LIMBA ROMÂNĂ. REPERE TEORETICE ȘI APLICAȚII Contextualizări necesare 262 261 Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Nivelul lexical-semantic al limbii române Nivelul morfologic al limbii române Nivelul sintactic al limbii române Nivelul stilistic al limbii române Teste de limba română Bibliografie selectivă Izvoare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
plus, scrisul, îndeosebi cel beletristic, redă adesea vorbirea (de exemplu în dramaturgie, în dialogurile incluse în proză sau chiar în versuri), ceea ce înseamnă că poate întrebuința scurtările și omisiunile specifice comunicării orale. Mai mult decât atât, pentru a obține efecte stilistice, adică "din dorința de a obține un plus de expresivitate"9, scriitorii, ca și vorbitorii obișnuiți, pot recurge la eludarea până și a unor părți principale de propoziție. Posibilitatea omiterii unor secvențe ale propoziției sau frazei și a construirii unor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sunt un tip foarte comun de elipsă. Afereza este elipsa care duce la căderea uneia sau a mai multor silabe de la inițiala cuvîntului ('Most all the time)". La fel sunt considerate apocopa și sincopa. "Cu cât mai jos e nivelul (stilistic n.n.), cu atât mai probabile sunt variatele tipuri de elipsă: Are you going to sneeze? se aude adesea, în uzul cotidian, Gonna sneeze". Gideon Barton, Silva Rhetoricae. The Forest of Rhetoric, pe pagina http://rhetoric.byu.edu/Figures a Universității
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
poate indica, grafic, oricare dintre fenomenele de mai sus). Este astfel ușor de constatat că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, semantică, stilistică, ortografie (în sens larg) etc. Sensul său lingvistic se reduce, așadar, la cel etimologic, extrem de general: "absență, lipsă, omisiune, omitere, suprimare". Pentru a evita, în măsura posibilului, polisemia termenului în discuție și, în consecință, ambiguitatea sa, unii lingviști au recurs
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ale tipurilor de elipse, cărora li s-au atribuit fie denumiri speciale 18, fie calificative exprimate prin determinanți adjectivali atașați termenului elipsă. Astfel, cercetătorii, în funcție de orientarea și specializarea lor, au identificat subspecii dihotomice de felul următor: elipsa gramaticală vs elipsa stilistică; elipsa textuală vs elipsa gramaticală; elipsa sintactică vs elipsa semantică; elipsa paradigmatică vs elipsa discursivă; elipsa situațională vs elipsa gramaticală; elipsa lexicală vs elipsa gramaticală etc. Din păcate, puțini sunt cei care nu încurcă și aici lucrurile: chiar și lingviștii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
succintă", ceea ce se reduce, pe plan mai general, la înțelesul figurat "scurtarea, rezumarea, comprimarea expunerii", înregistrat în dicționare (v. DEX, s.v. condensa), și este sinonim cu sintetizarea informațiilor. Termenul fr. condensation sau condensation lexicale mai este utilizat, la același nivel stilistic, pentru a denumi generic abrevierile și semnele grafice care înlocuiesc ocazional cuvinte și expresii atunci când elevii, studenții, jurnaliștii etc. iau notițe, înregistrând rezumativ spusele unui profesor sau ale altei personalități, de exemplu univ. pt. université, proc. pentru procédure, ψ pentru
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fi citite și prin pronunțarea integrală a termenilor de la care provin, ele pot ține locul formelor întregi, ca imagini evocatoare, dar sunt capabile și să ia locul acestora; preferința pentru rostirea formei întregi sau a celei scurtate ține de registrul stilistic în care se formulează mesajul, de contextul de comunicare și de voința vorbitorilor de a-și transmite mesajul mai mult sau mai puțin concis 46. În acest fel, din punctul de vedere al pronunțării și al statutului lor lexical, siglele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
acestuia. Pentru realizarea acestui obiectiv, elementele care pot fi subînțelese, deci superflue, ale propoziției sau frazei, deși ar fi corecte gramatical, sunt lăsate deoparte, iar enunțul câștigă în claritate și expresivitate; de aceea, elipsa lor poate fi considerată un procedeu stilistic, un trop, o figură de stil. "Elipsa este suprimarea din propoziție sau din frază a unei părți a cărei lipsă poate fi ușor suplinită mulțumită contextului. Prin aceasta se realizează o economie de energie, la vorbitor și la ascultător, dar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dintre elementele menținute ale propoziției sau frazei nu își însușește un alt sens decât cel cu care ar fi fost folosit dacă nu ar fi intervenit elipsa, ci însăși propoziția sau fraza eliptică sugerează conținutul semantic neexprimat, dobândind astfel valențe stilistice de natură expresivă. Exemplele din a doua categorie nu poartă amprente stilistice propriu-zise. Singurul scop al creării lor este exprimarea mai concisă a aceleiași noțiuni pe care o conține termenul complex de bază, din care nu sunt însă omise elemente
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sens decât cel cu care ar fi fost folosit dacă nu ar fi intervenit elipsa, ci însăși propoziția sau fraza eliptică sugerează conținutul semantic neexprimat, dobândind astfel valențe stilistice de natură expresivă. Exemplele din a doua categorie nu poartă amprente stilistice propriu-zise. Singurul scop al creării lor este exprimarea mai concisă a aceleiași noțiuni pe care o conține termenul complex de bază, din care nu sunt însă omise elemente superflue sau subînțelese, ci, în multe cazuri, chiar elemente esențiale, purtătoare ale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
neesențial în configurația semantică a substantivului roșie. Interlocutorul nu este chemat să identifice elementele omise, întrucât cel menținut poartă în sine conținutul semantic al celor înlăturate. Nu avem aici, așadar, o exprimare de tip tropic, nu se urmărește un efect stilistic (în sens clasic 77), iar noua formație nu este mai expresivă decât termenul complex originar sau decât elementul component menținut din acest termen. Rezultatul cel mai pregnant de fapt definitoriu al condensării este formarea a noi cuvinte, și nu întrebuințarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
înghețată nu este un descendent al adjectivului; în afară de un corp fonetic identic, ele nu au, nici diacronic, nici sincronic, aproape nimic în comun, deoarece nu decurg unul din celălalt și nu se află în relație metonimică sau de altă natură stilistică, deci nu trebuie comparate semantic sau puse în raport de filiație. În consecință, această direcție de cercetare nu poate duce la relevarea adevăratului mecanism al condensării și credem că trebuie abandonată sau reformulată, tot așa cum trebuie retușată și ideea exclusivistă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
notorietate în rândul vorbitorilor cu sensul întregii formații din care provine. Unele cuvinte condensate pot intra însă direct în această etapă, mai ales în cazul sintagmelor care nu au concurență sau care au puține sintagme concurente, cel puțin în registrul stilistic în care are loc condensarea: cu cât sunt mai puține combinațiile stabile în care intră un cuvânt, cu atât mai mare este șansa condensării durabile și generale a acestuia. Aprecierea generală potrivit căreia "cuvintele polisilabice și compusele au tendința să
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ca denominație cunoscută și recunoscută drept "corectă" în limbajul respectiv. Întrebuințarea cuvântului condensat, în detrimentul sintagmei originare, nu mai depinde, așadar, în această etapă, de uzul său deictic, de extragerea sensului dintr-un context extralingvistic sau tematic oarecare, ci de registrul stilistic în care se încadrează textul / discursul. Utilizatorii și receptorii săi nu îl mai percep ca pe o scurtare, nu recurg mental la formula sintagmatică și nu îi descifrează înțelesul pe baza cunoștințelor lor despre subiect, ci, chiar dacă sunt conștienți de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unor astfel de expresii. Nu se datorează condensării frazeologice exprimările conjuncturale eliptice (de obicei de verb, îndeosebi de verbul a fi sau sinonimele sale a exista, a se găsi, a se afla), formulate spontan în scopul economiei verbale ca marcă stilistică (expresivă sau afectivă), cum sunt În frigider, nimic; Bine că a plecat!; Bucuroși de oaspeți?; La noi, liniște și pace; ele pot fi oricând completate cu elementele absente (În frigider nu există nimic; Ce bine-i că a plecat!; Sunteți
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
La noi, liniște și pace; ele pot fi oricând completate cu elementele absente (În frigider nu există nimic; Ce bine-i că a plecat!; Sunteți bucuroși de oaspeți?; La noi e liniște și pace). Spre deosebire de aceste exprimări comprimate cu valoare stilistică, există mai multe categorii de formații frazeologice stabile reduse din enunțuri mai lungi, din care au fost omise cuvinte de relație, predicate, complemente, alte părți de propoziție sau chiar propoziții întregi, care rămân neexprimate deoarece secvențele menținute și consacrate în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
latinească întreagă (cu determinantul antepus sau postpus), iar în altele, din determinantul menținut în urma condensării, prin care elementul determinat dies "zi" a fost suprimat; cele două sau trei forme erau, probabil, în circulație concomitent, la nivelul diferitelor variante teritoriale sau stilistice ale limbii latine: lat. *lunis (< *Lunis [dies], alterare prin analogie a lui Lunae [dies]) a fost moștenit în formele sp. lunes, rom. luni, cal., sd. luni, prov. lun, înv. luns, iar sintagma *Lunis dies, Lunae dies sau dies Lunae, die
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omonimic din structura sintagmei sau a compusului, ci însuși acest termen complex; altfel nu s-ar putea explica identitatea semantică cu acesta, respectiv deosebirea semantică foarte mare, lipsită de cauzalitate, față de omonim. f) Condensarea poate avea loc în oricare variantă stilistică a limbii, dar s-a remarcat că frecvența sa este mai mare în limbajele profesionale, tehnico-științifice, precum și în stilurile colocvial, familiar și argotic ale limbajului popular, neliterar. Ceea ce trebuie remarcat este că niciuna dintre abordările posibile ale cuvântului nu are
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Ceea ce trebuie remarcat este că niciuna dintre abordările posibile ale cuvântului nu are condensarea lexico-semantică printre caracteristicile sale principale de realizare. Scurtarea cuvintelor și sintagmelor, modificarea funcțiilor sintactice, a valorilor morfologice și a semantismului, ca și formarea cuvintelor, uneori marcată stilistic, implică modalități mai importante, mai relevante, mai eficiente decât condensarea. Acest procedeu special se definește însă prin toate trăsăturile menționate, însumând mai multe fenomene evolutive petrecute concomitent, în diferite domenii ale limbii, în scopul creării unui nou cuvânt. Iar locul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pentru societatea românească, pentru toți românii care se pot înțelege unii cu alții într-o limbă română “colorată”. Chiar atunci când ne certăm înțelegem exact ce vrea să spună celălalt. Metafora sau ironia sunt frecvent folosite de români, nu ca procedee stilistice, ci în mod curent în limba uzuală. Și aceasta este o mărturie a interesului manifestat de român față de propria-i exprimare. Nu este o exprimare clișeizată. De cele mai multe ori, românul vorbește “colorat”, vorbește în structuri personalizate. Iată un argument în favoarea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de consumat cu parcimonie, nu fiindcă ar fi limitată cantitativ, ci fiindcă face rău la o anumită vârstă. Dacă la începuturi, ca la orice trupă de rock, influențele tradiționale se recunosc foarte lejer, cu trecerea anilor și adăugarea titlurilor amprenta stilistică Rush devine pregnantă, se impune, câștigă loc singular - și nu de restrânsă arie. Să fie meritul vocii - da, singulară! - a lui Geddy Lee? E vorba, mai degrabă, de simbioza între seriozitate, știință muzicală, inspirație și lucru necontenit. N-am urmărit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]