7,161 matches
-
list englez, o ex ponentă a realismului simbolic, o reprezentantă a roma nului psihologic post-proustian sau a existențialismului postbelic? Sau (cum) altfel? I.M. Într-adevăr, ezit în fața etichetărilor în critica literară. Eu sunt o romancieră de tradiție engleză și europeană. Strămoșii mei sunt Jane Austen, Dostoievski, Tolstoi, Henry James, Proust și alții. Nu sunt o realistă simbolică și nici o existențialistă. Folosesc simboluri pentru că în relațiile dintre noi și ceilalți, în raporturile noastre cu lumea, toți operăm cu simboluri. A.R. Credeți
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pentru generațiile viitoare. Prestigiul său în lume, ca om politic și teoretician al conviețuirii pașnice în demnitate și drepturi egale pentru toți, este demult recunoscut. Tezele sale sunt pe cât de simple, pe atât de profunde, derivate din morala bunului-simț al strămoșilor și părinților săi țărani.“ („Pentru prezent și viitor“, Scînteia, 28 martie 1984) „În cele aproape două decenii de la Congresul al IX-lea, de când în fruntea partidului se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, România a cunoscut o neîntreruptă și fără precedent dezvoltare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
viață și cu propriul lor destin lacrima de bucurie să le-o vezi și să le-o asculți impecabil om de geniu într-un veac de chiparoși toată roua zilei tale strălucește militant cât să fulgere n urmași fulgerarea din strămoși cu aceleași epitete din același diamant.“ („Odă“, Luceafărul, 28 ianuarie 1984) „Ca astrul zilei este un om adevărat și ca lumina zilei ni-e dragostea curată istoria întreagă pe nume l-a chemat și trebuia să vină, îl aștepta suflarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
omenesc La mulți ani și soare. [...] Celui care e garant Pentru libertate, Întru sfântul drept la ea, La mulți ani și toate.“ („Trăiască-n sănătate Cârmaciul Țării noastre“, Flacăra, 26 ianuarie 1984) „Noi, Neamul Românesc, prin voia noastră, Venind dinspre strămoși ca un ecou Și cu copiii bucălați pe umeri Ca-ntr-un străvechi renascentist tablou, Noi hotărâm prin toți aleșii noștri Să învestim în rang suprem din nou Pe cel ce ne-a redat independența Și să-l alegem iarăși
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
generații din câte apăruseră până atunci în toată istoria românilor s-a împlinit tocmai fiindcă la 26 ianuarie 1918 s-a născut Nicolae Ceaușescu, în personalitatea, fapta și gândul căruia aveau să culmineze eforturile tuturor generațiilor de români care, de la strămoșul Miron Costin încoace, s-au străduit să demonstreze virtuțile poporului și limbii române.“ („Pentru un mare viitor“, în Un om pentru istorie, Editura Eminescu, București, 1985) ZAMFIRESCU Ion „Problemele de edificare și atitudine spirituală la care s-a referit președintele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în lupte destinul libertății, Cine-a repus în demnități firești poporul, E hărăzit să fie lumina dreapt-a vieții.“ („Primului fiu al țării“, Tribuna, 19 ianuarie 1978) ARGEȘEANU Ion Popa „Pământ de Cântec, lut al unui neam viteaz, Eroi îți sunt strămoși din veacuri legendare. Dorința lor mai mândră-i în brațul nostru treaz Ce se-nveșmântă astăzi în socialismul-Soare!“ („Poem de aniversare“, Argeș, ianuarie 1973) „Rai peste plai și-n suflete visare Grâul e pâinea care-n noi răsare Cu rostul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Fiul superb al unei generații Veni pe lume iarna - ca bărbații Acestei țări ca un inel, o țară, La care înnimbând Carpații Destinul lor e piatră rară. Veni pe lume iarna, ca bărbații, Să nfăptuiască-un gând, ca o poruncă De la strămoși. În bătălii se-aruncă Precum Bălcescu nemurindu-și visul Sufletul nostru să-i cunoască slova, scrisul, Inima noastră să-i urmeze fapta.“ („Inima noastră să-i urmeze fapta“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 452) „Pământu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lui mare și gândul lui mănos, Cu noi este partidul luminii, glorios Și-n noi de pază șade Carpat lângă Carpat. Nu-s vânturi să mai poată opri din cale râul, El curge peste timpul atâtor calendare, Să împlinim zidirea strămoșilor «cea Mare» Pe dacicele mese să stea de pază grâul!“ („Unirea românilor“, Luceafărul, 24 septembrie 1984) VÂLCU Teofil, Directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ „În perspectiva istoriei, a celor 160 de ani de teatru în limba patriei, cultura și etica socialismului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
limba pe care au vorbit-o și o vorbesc încă în zilele noastre O demonstrație în acest sens a făcut-o după circa două milenii un localnic, care în mod providențial și semnificativ purta numele de familie chiar al acelui strămoș de legendă Cârțan. E vorba de prea bine cunoscutul Badea Cârțan care în urma unei prime obositoare și aventuroase peregrinări la Roma, ajungând la baza Columnei Traiane, monument ridicat de împăratul romanilor în semn de vădită satisfacție pentru victoriile sale asupra
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
el la piciorele columnei, în hainele lui de dac, Badea Cârțan al nostru ar fi răspuns : «Sunt dac din Dacia, dela Dunăre și dela Carpați, iar vitejii de pe columna la rădăcina căreia mi-am petrecut această noapte sunt moșii și strămoșii mei» - «Quod erat demonstrandum», ar fi spus cuceritorii Daciei de altă dată. Ceea ce era de demonstrat fusese demonstrat atunci în 1896 de acest curajos dac. Oamenii satului nostru sunt neîndoielnic, nemijlociți urmași ai învinșilor de pe columna Traiană. Prea puținele inscripții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mult mai la vale, mai bogat în ape, mai învolburat, dar la fel de limpede. Așa și cu locuitorii satului nostru. După o tăcere de multe sute de ani încep să apară primele informații istorice din care putem deduce că moșii și strămoși noștri se aflau pe locurile lor, că niciodată, nicio clipă nu lipsiseră de aici. Aflăm din cronici, mai întâi că așezarea Cârța de care Cârțișoara este olimbical legată în istoria lor comună, a fost colonizată de regele ungur Geza (1141-1161
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
implicit dela plata birurilor cu care erau împovărați. Că așa stăteau lucrurile constatăm din evoluția flagrantă a cifrelor dela o conscripție la alta. Și totuși aceste conscripții ne sunt astăzi folositoare, din ele căpătând multe informații despre starea moșilor și strămoșilor noștri de-a lungul secolelor. Aflăm astfel că în 1721 în districtul Făgăraș existau 174 preoți români, 646 boieri, 66 văduve ale boierilor, 52 zileri boierești, 1906 iobagi, 206 văduve ale iobagilor, 370 zileri, 114 scutiți de dare, 53 vagabonzi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
construi locașurile de cult atunci în vremea iobăgiei și cum se mai întâlnesc chiar și în zilele noastre în multe sate ale Ardealului, în munții Apuseni sau în Maramureș...Piatra de temelie a acestui sfânt locaș a fost pusă de strămoșii noștri iobagi, uniți în credința ortodoxă, în anul Domnului 1818, an în care a început de fapt construcția ajungându-se până sub acoperiș. În anul 1821 s-a construit în continuare turnul bisericii pe care s-a montat o cruce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Grovu. Am ținut să fac acest pomelnic pentru a arăta că aproape toate familiile satului a dat bărbați, slujitori ai bisericii noastre ca membrii în consiliile parohiale. Iubiți creștini! Această sfântă biserică a fost ridicată acum 150 de ani de strămoșii noștri și îngrijită de-a lungul unui secol și jumătate de urmașii lor ca să le fie loc de rugăciune și slujire a lui Dumnezeu, loc sfânt de întâlnire cu Mântuitorul Iisus Hristos în sfânta Taină a Împărtășaniei, loc de mulțumită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sânul bisericii în care am fost botezați, în care am primit sfânta Împărtășanie, în care ne-au adus părinții de mână, în care prin sfânta Taină a cununiei ne-a fost binecuvântată de Dumnezeu legătura căsătoriei , în jurul căreia odihnesc osemintele strămoșilor răposați în dreapta credință a ortodoxiei, și unde la vremea rânduită se vor întoarce spre veșnică odihnă și rămășițele noastre pământești. Să cercetăm cu credință și cu dragoste Sfânta noastră Biserică, pentru că așa după cum spune David, psalmistul «în Biserica măririi tale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
domnului învățător despre fauna, animalele sălbatice care trăiesc în rezervațiile din zona comunei noastre Cârțișoara, luând-o tot așa sistematic, pentru ca copiii să înțeleagă și să rețină ceeace aprecia dumnealui ce era mai interesant, mai iportant. Mistrețul (Mixticius, Sus scrofa), strămoș al porcului domestic, cel din care tot gospodarul cărțoroșan crește în ograda lui două, trei exemplare din care cel puțin unu e sacrificat cu ocazia sfintelor sărbători de iarnă cam cu o săptămână înainte de Crăciun. Mistrețul, mamifer artiodactil, are la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să scoată totuși din cele 0,2 ha. pe care le cultivă fiecare locuitor, atât, ba poate chiar ceva mai mult decât le trebuie, ca să trăiască demn, să fie curați, să se fie sănătoși, să păstreze memoria ce se cuvine strămoșilor și să convingă viitorimea că are de ce să fie mândră de înaintașii lor de azi. Pentru că în aceste condiții atât de vitrege pe care le oferă legea, administrația, puterea, din resursele de pe fânaț, pășuni și acel minim arabil sătenii dispuneau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
multiple conotații. Mihail Sadoveanu evocă cu măiestrie această însușire a personalității învățătorului său: ...Uite, și acum mi se pare că Domnu’ nostru a fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor. Când făcea un semn cu mâna, așa într-o parte, parcă ridica o perdea de pe trecut, și eu vedeam tot ce spunea glasul lui...<footnote Mihail Sadoveanu, Domnu’ Trandafir, în volumul Prietenul de la catedră, Editura Tineretului, București, 1962, p. 7
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
memorie cuvintele lui M. Sadoveanu cu care evocă personalitatea învățătorului său, Mihai Busuioc: Uite, și acum mi se pare că domnul nostru a fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor. Când făcea un semn cu mâna, așa într-o parte, parcă ridica o perdea de pe trecut, și eu vedeam tot ce spunea glasul lui. În aceste cuvinte meșteșugite sunt dezvăluite câteva dintre mijloacele folosite de Domnu’ Trandafir cu care el
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Sommerfrische erau amplasate statui de diferite dimensiuni și subiecte ale secolul al XVIIIlea. Colonia Cehă Vedere din anul 1900 și 1984 - în preajma demolării Am pomenit de foarte multe ori cuvântul ”Colonia Cehă”. În acest loc s-au așezat și strămoșii mei veniți din Boemia. Pentru primi coloniști sosiți a fost construită o clădire mare cu apartamente, care a supraviețuit și în copilăria mea, cunoscută sub numele de cazarmă. Zic că a supraviețuit deoarece celelalte case au fost construite din lemn
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
violență pe pâine, violență în loc de pâine, iar noi ne bucurăm că organele vitale ale unor semeni deai noștri se chircesc sub lovituri. Oare când vom primi și o porție de tortură? Și, dacă se poate, și ceva decapitări. Ce, numai strămoșii noștri, trăitori în Evul Mediu, să se bucure de asemenea delicatese? (2009) Mâna care introduce votul în urnă Mâna care votează este coordonată de creier, după cum știm. Depinde însă dacă respectivul creier comandă numai mișcarea propriuzisă, trimițând impulsuri nervoase către
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Însă neapărat o vină? Important e că marea mă constrînge să mă gîndesc la destinul meu Înainte de a mi-o evoca pe zeița frumuseții și, chiar atunci, nu pot despărți frumusețea de datoria unui răspuns... Marsyas este, cum scrie Hocke, strămoșul mitic al manierismului (În sensul În care a folosit și Curtius termenul „manierism”, de emblemă a omului problematic, nelimitat la perioada dintre Renaștere și baroc, cum se Întîmplă În istoriile curente ale artei). Dar nu e și strămoșul lui Socrate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
scrie Hocke, strămoșul mitic al manierismului (În sensul În care a folosit și Curtius termenul „manierism”, de emblemă a omului problematic, nelimitat la perioada dintre Renaștere și baroc, cum se Întîmplă În istoriile curente ale artei). Dar nu e și strămoșul lui Socrate? Alcibiade n-are deloc sentimentul că ar aduce vreo injurie filosofului, comparîndu-l În Banchetul lui Platon cu Marsyas. Masca silenică, adaugă el, acoperă la Socrate o inimă divină; Însă de reținut e faptul că filosoful producea asupra celor
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu doar în mișcare, ci istoria însăși, cu oamenii care au făcut-o prezenți acolo, în fața ochilor noștri ! Am avea acces, printr-un click, la un tezaur uman inestimabil : felul cum se mișcau, se-mbrăcau, apoi vorbeau etc. moșii și strămoșii noștri. Un întreg univers antropologic ce n-ar mai trebui reconstituit, pentru că el s-ar constitui, din umbre mișcătoare înregistrate pe peliculă, în orice moment al prezentului vizionării lui... Nu este vorba despre nici o utopie ; dacă spectatorul de azi nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de băieți (promoția 1918-1926), anume: Cartea de onoare închinata Hușului (1979) sau „drag, oraș al copilăriei mele, a cărui amintire și nostalgie o port mereu în suflet, de când l-am părăsit” și Oameni de seamă din ținutul Hușului, album închinat strămoșilor săi și ai soției sale Alexandrina Cireș Harnagea, „care se trag din familii de răzeși, plecați din satele Grumezoaia și Hurdugi”. Petru P. Harnagea cinstește astfel memoria personalităților „care trebuie să fie un exemplu pentru generațiile viitoare de tineret și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]