5,752 matches
-
plină de indicibilă răzvrătire: pictorii sînt muți? Da. Or fi. Așa li s-a spus întotdeauna. Or fi muți pictorii, dar cîțiva din ei s-au născut să vorbească și au vorbit exact atunci cînd... n-a trebuit. Scandalos deci. Sublim deci. L-am auzit pe Boușcă, într-un îndepărtat an din cei rușinoși, oprind lumea ce ieșea din cinematograful Victoria și adresîndu-i-se mesianic: Treziți-vă! Era, probabil, o reacție fulgerătoare la vreo dulce mincinoasă mîrșăvie consumată pe ecran. Pironiți locului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maestru", criticul actual e un simplu oficiant de rutină al vernisajelor în serie. Și totuși mai există o șansă (oricum, nu în "bilanțul pe națiuni"), de altfel cea de totdeauna a artei românești: din cînd în cînd, cîte un nebun sublim, gen Brâncuși, să ia drumul Parisului sau New York-ului și... să rămînă acolo. Să rămînă și, după ce și-a închegat opera, să strige, dar nu de pe ambasada noastră, ci de undeva, din Place Pigalle sau de pe podul Brooklyn, să strige
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la cine dracu'? Pe sub fereastră trece unul cu joben flendurit și scandează: Ceaușescu... Ceaușescu... Cea... 7 ianuarie Momentul cel mai al picturii românești, coitul ei astral a fost atunci cînd Sabin Bălașa, Bășin Sălașa, pardon, în anagrama cam groasă a sublimului gușter Ion Frunzetti, concepea imensa compoziție în care Nicolae și Elena Ceaușescu, ținîndu- se de mînă, coborau, ca Făt-Frumos și Ileana Cosînzeana, drumul potopit de flori de la eden pînă la iadul nostru. Fără să știu că din buricele stelare ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zîmbitor dar neînduplecat. La urma urmei, comunicatul final traduce nespus de clar acest dialog mut al mîinilor, buzelor, ochilor. Comunicat care pe noi ne aduce cu picioarele pe pămînt. Dar pe un pămînt, de data aceasta, mai sigur ca oricînd. Sublimul accesibil. Te desprinzi din dezordinea străzii, treci doar un prag și-ntîlnești capodopera. Ce avantaj e să trăiești în orașul primei pinacoteci a țării, Muzeul de Artă! Azi, ce? Un tablou de Pallady. Care? Oricare. Ochii-mi cad pe crudul peisaj
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
terasa de la Cumpătu fascinat de fabulosul șoltic, el însuși ambalat în jocul propriilor vorbe. Dintr-odată, ca la un semnal doar de el auzit, își privea ceasul: era ora 19, se scuza și o ștergea cu pași mari, de căpcăun sublim. Era 19, era Europa liberă! Într-o după-amiază, ne-am urcat în Rosinanta lui pe care o șofa magistral și ne-am trezit sus, la Babele. Fulguia rar. Timpul stătuse în frumusețe. Uitase de Europa liberă? Nu. Și-a lovit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a căror veselă demență mă bag iscoditor, nu-mi pot anula plăcerea de a revedea, cînd intru la Galeria Națională, pînza lui Aman, "Petrecere cu lăutari". Pecete indelebilă a României cu care nu ne vom mai întîlni. E în această sublimă compoziție o defel didactică contrapunere a lumii vechi celei incipient-moderne. Societatea din somptuoasa casă a maestrului, sincronizată (și vestimentar) Vestului preferă încă, duios, taraful aproape turcesc, meterhaneaua. Cea pe care, am mai spus-o, minunatul Craiu ținea să mi-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Mulenrujul recent al superbei Nicole Kidman, frenetic-americănesc! Iluzie! Pînă în secunda în care se opri lîngă nasu-mi adulmecător una din frumoasele nopții, lăsînd să aterizeze pe carnet o pană smulsă din parfumatul panaș roșu. Fusese chiar La Goulue? Îmbătat de sublimul clipei, am părăsit localul, Parisul, Franța și m-am întors în iadul ca atare din țară. Care, iată, nu a reușit să-mi fure nici pana roșie (păstrată la atelier, în pliantul faimoasei locante), nici pînza pictată atunci, la întoarcere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe bătutele preșuri ceaușiste mărșăluiesc aceleași fantome late-n funduri, care au deturnat pentru totdeauna efigia nobilă a Iașului; așa-mi trebuie! mi-am zis spăsit în fața refuzului perfid-grobian al apartcicilor de modă nouă; - magnolia din curtea Primăriei, altădată explodînd sublim în invoaltele corole, s-a asfixiat subit, înainte de termen, în momentul în care s-a deschis o fereastră; - la Cultură, nimic nou pe frontul ideologic; - Valeriu Gherghel continuă. (Nu sînt singur!!!); - am încercat să reiau imensa pînză părăsită în ianuarie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imaginația, ne anula memoria. Doi metri (cel puțin), efilat ca dansatorul lui Lautrec, partenerul tuciuriu al roșcatei La Goulue de la Moulin Rouge, sau, poate mai degrabă un posedat Paganini, de ce nu chiar Liszt, prezent, de altfel, în programul serii cu sublimul lui Concert nr. 1 pentru pian, sau, mai apropiat de noi, Bernstein, și și mai apropiatul Celibidache... Cîte ceva din toți aceștia, nimic din ei. Mîinile uimitor de mici, raportate la amploarea trupului ieșite din manșetele albe erau ale unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
designerul homo-pedant unei ordini maniacale, întîmpinat hipnotic de șarmanta midinetă, sînt rugat, fără umbră de umor, să-mi șterg tălpile pantofilor de prosopul parfumat cu Gianni Versace. Chiar atunci aruncat pe gresie. Ca provocatoare batistă. Cînd poetul stătea dincolo, în Sublima Pantă, odăile lui, cuvios monahale, intimidau prin ordine strictă. Dincoace, la bloc, într-o răzbunată replică (răzbunată pe nesimțirea uzurpatorului cu galonați ochi albaștri) toate par aduse, fără întrerupere cu bicicleta, cu schiurile și depozitate de-a valma. E devălmășia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
civile), acesta își etalează capodoperele în clădire specifică, ideală ireproșabilei panotări. Parcurgînd palierele, parcurgi traseul de la Velázquez la Léger cu naturalețea ireversibilei deveniri. Spre ce? Nișă luminată selenar și, probabil, alarmată hipersensibil, cu un Picasso mic, extras parcă din debaraua sublimului monstru, nișă semănînd cu cea, la fel de mică, din mai puțin pretențiosul muzeu din Tours, un Rembrandt modest (totuși, un Rembrandt).Iată spre ce. O singură obsesie, majoră, după ieșirea din clădire, după trecerea zilelor, acută și acum: culoarea lui Velázquez
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înclini să crezi că partidul unic a avut în vedere, cum altfel, prestigiul unei Românii care cîndva, înaintea lui, a beneficiat cu adevărat de minți diplomatice stînd, cu profesionalism și demnitate, în preajma unui autentic Titulescu. Inocența celor două personaje atinge sublimul în momentul cînd moderatorul avansează ideea că, la urma urmelor, orice nouă administrație își arogă necesitatea activării unei echipe diplomatice în stare a-i servi, cu abnegație, programul. care, de data asta, adăugăm noi, are, în sfîrșit, și îndrituita dorință
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și neputîndu-și stăpîni rîsul la schima serioasă a magistrului. (Căruia nu-i dispăruse hazul zeflemitor nici cînd hahalerele activiste vizate în fel și chip de scriitor îl pedepsiseră cu înlăturarea de la catedră.) Între două personaje... antagonice mi s-au consumat sublim primele ieșiri în larg: Catargi și Comarnescu. Embleme ale unei Românii dispărînd, dar care, minunat, prin ele, rezista totuși în dăinuire. Dacă primul, viță boierească, părea să nu știe ce-i gluma, zeflemeaua (de unde și nevoia compensatorie de a-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ochii tăi două lacrimi târzii în noapte. Privirea ta blândă, chipul tău duios sunt pentru mine zorii dimineții răsărinde. Zână bună ce-ai vegheat leagănul copilăriei mele, mamă frumoasă, mamă drăgăstoasă, tu ești îngerul meu păzitor, rațiunea existenței mele, ființa sublimă fără de care existența mea n-ar avea sens și nici n-ar cugeta să existe.Tu și eu o inimă, un gând, o singură existență și astăzi, și mâine, mereu.... CAP. VI. LUMEA POVEȘTILOR PE TĂRÂMUL CELĂLALT Este încă întuneric
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
să se bucure de armonia naturii și să depășească momentele când aceasta îi încearcă, trăindu-și întreaga viață într-o permanentă sărbătoare. Cristina-Elena Ciuntuc LACRIMA PLOII Lumea-o lacrimă din univers. Cerul-o lacrimă a noastră, a tuturor, cea mai sublimă și mai cristalină. Țaralacrima unui creion căzută în univers. Natura-lacrima cerului dăruită nouă cu atâta talent și măiestrie. Floarea-o lacrimă surâzătoare a pământului. Ploaia-lacrima lacrimilor. Omul-picătura cea mai mică și mai neînsemnată,dar totodată lacrima existenței, esența vieții. Viața
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
infirmitatea de a se crede cineva sau vreo tendință de acceptare a laudelor ce-i puteau adumbri ființa reală, tot așa ca și searbădul lucru de a fi încovoiat de onoruri inutile. Tadeusz Pirozynski a parcurs o specialitate dificilă, dar sublimă și plină de grandoare și a reușit o deschidere permanentă a ei către sporul de sensibilitate necesar de adus lumii actuale. A slujit cu o vocație antropologică această specialitate a sufletului, în care a protejat pe cei rătăciți și printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
importanță. În linii mari, putem să spunem că muzica lui Palestrina se impune, în primul rând, prin distanțarea sa, prin impersonalitatea sa și, într-un anumit sens, prin atemporalitatea sa; surprinde nu atât prin ceea ce spune, cât prin naturalul și sublimul control cu care spune. Limbajul polifonic al lui G.P. da Palestrina nu este deosebit de tradiția franco-flamandă, dar se dezvoltă în direcția inteligibilității textului, în baza directivelor sugerate de Conciliul din Trento. Figura acestui compozitor a fost recunoscută de următoarele generații
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
artă adevărată, altfel nefiind posibile eficacitatea și impactul asupra celui care ascultă, acesta fiind și motivul pentru care Biserica acceptă în cadrul liturgiei arta sunetelor. Când în spatele unei compoziții nu există o competență și o pregătire muzicală adecvate, se cade de la sublim la banal; or, liturgia nu este locul improvizației și al diletantismului, din respect față de misterul care se celebrează. Alături de celelalte trăsături, ea trebuie să fie și universală, adică să aibă acele trăsături generale ale muzicii sacre, „astfel încât nimeni dintr-o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în cazul unei nereușite imediate, diplomații ruși erau preocupați de formularea unui nou statut internațional al Basarabiei, ca și cum ar fi fost o provincie separată a Moldovei. Aceasta se observă și din art. XVI al tratatului de la Kuciuk-Kainargi: „Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți întreaga Basarabie cu Akkerman, Chilia, Ismail și celelalte slobozii, sate și cu tot ceea ce cuprinde această provincie, după cum îi restituie și fortăreața Bender. Tot astfel, Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți cele două principate, ale Valahiei și Moldovei, cu toate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din art. XVI al tratatului de la Kuciuk-Kainargi: „Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți întreaga Basarabie cu Akkerman, Chilia, Ismail și celelalte slobozii, sate și cu tot ceea ce cuprinde această provincie, după cum îi restituie și fortăreața Bender. Tot astfel, Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți cele două principate, ale Valahiei și Moldovei, cu toate fortărețele, orașele, târgurile, satele și cu tot ce cuprind ele și Sublima Poartă le primește în condițiile următoare, cu promisiunea solemnă de a le respecta cu sfințenie [...]”. Așa cum foarte bine s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Cele două părți contractante au căzut amândouă de acord și stipulează prin prezentul tratat că Nistrul va forma linia de demarcație între Sublima Poartă și Imperiul Rusiei, astfel încât întregul teritoriu care se află pe malul drept al Nistrului va fi restituit Sublimei Porți și va rămâne pe veci sub stăpânirea sa absolută și incontestabilă; dimpotrivă, tot teritoriul care se află pe malul stâng al aceluiași fluviu va rămâne sub stăpânirea absolută și incontestabilă a Imperiului Rus”. Articolul următor prevedea că celelalte frontiere
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sub stăpânirea absolută și incontestabilă a Imperiului Rus”. Articolul următor prevedea că celelalte frontiere dintre cele două imperii vor rămâne așa cum au fost la începutul războiului, urmând ca trupele rusești să se retragă din acele teritorii care vor fi restituite Sublimei Porți; Maiestatea Sa Imperială restituie Sublimei Porți Basarabia, cucerită de armatele rusești, cu orașele fortificate Bender, Akkerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie”. Termenul Basarabia era folosit cu sensul de atunci, adică partea de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Imperiului Rus”. Articolul următor prevedea că celelalte frontiere dintre cele două imperii vor rămâne așa cum au fost la începutul războiului, urmând ca trupele rusești să se retragă din acele teritorii care vor fi restituite Sublimei Porți; Maiestatea Sa Imperială restituie Sublimei Porți Basarabia, cucerită de armatele rusești, cu orașele fortificate Bender, Akkerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie”. Termenul Basarabia era folosit cu sensul de atunci, adică partea de sud a teritoriului dintre Prut și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
termina la Katamari [Cotu Morii] pe Prut. În amonte de acest punct, vechea frontieră dintre cele două imperii nu va suferi nici o modificare”. Se preciza în articolul următor că „teritoriul cedat de Rusia va fi anexat Principatului Moldova, sub suzeranitatea Sublimei Porți”, după cum art. 22 se referea la statutul celor două principate române, care rămâneau sub suzeranitatea Porții, dar protectoratul rusesc era înlocuit cu garanția colectivă a Marilor Puteri. Europa, prin cele trei mari puteri aliate învingătoare și cu asentimentul celorlalte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
diferitele brațe ale Dunării, la gura sa, formând Delta acestui fluviu, așa cum o indică planul nr. 2 anexat și parafat, în loc de a fi anexate Principatului Moldovei, așa cum stipula art. 21 din Tratatul de la Paris, vor intra sub suzeranitatea imediată a Sublimei Porți, de care țineau în trecut (până la tratatul de la Adrianopole - n.ns., I. A.). Plenipotențiarii recunosc, în plus, că Tratatul de la Paris care, ca și tratatele încheiate anterior între Rusia și Turcia nu se pronunțaseră asupra sorții Insulei Șerpilor, e
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]