7,897 matches
-
pe altele, într-un proverb avem de-a face mai degrabă cu un autoreperaj al enunțului față de el însuși, consecință a valorii sale generice: "Mai binele e dușmanul binelui", "Boala lungă, moarte sigură" etc. 2.5. Mărci de subiectivitate și substantive de calitate Să luăm în considerare următoarele două fragmente, primul care ține de planul non-ambreiat și al doilea de planul ambreiat: Răposatul Minoret, nașul ei, îi apăru în vis și îi făcu semn să îl însoțească; ea se îmbrăcă, îl
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
centrat pe momentul enunțării și pe subiectivitatea locutorului. Întâlnim astfel fenomene dialogice (vocative, interogații, "nu", "n-o vei avea"...), enunțuri neterminate etc. Dintre aceste ele-mente subiective, putem evidenția două grupuri nominale cu statut remarcabil: "un prost", "fățarnicul". Este vorba despre substantive de calitate 98. Din punct de vedere sintactic, le identificăm datorită proprietății de a putea figura în două poziții speciale: acest sau -l + Substantiv de calitate + cum e + Substantiv (acest perfid cum e Contele), și în incident în diferite locuri
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ele-mente subiective, putem evidenția două grupuri nominale cu statut remarcabil: "un prost", "fățarnicul". Este vorba despre substantive de calitate 98. Din punct de vedere sintactic, le identificăm datorită proprietății de a putea figura în două poziții speciale: acest sau -l + Substantiv de calitate + cum e + Substantiv (acest perfid cum e Contele), și în incident în diferite locuri ale frazei (Citea, rîzând, perfidul!). Acestor particularități sintactice le sunt asociate particularități semantice care le separă de substantivele obișnuite. În timp ce acestea din urmă au
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
grupuri nominale cu statut remarcabil: "un prost", "fățarnicul". Este vorba despre substantive de calitate 98. Din punct de vedere sintactic, le identificăm datorită proprietății de a putea figura în două poziții speciale: acest sau -l + Substantiv de calitate + cum e + Substantiv (acest perfid cum e Contele), și în incident în diferite locuri ale frazei (Citea, rîzând, perfidul!). Acestor particularități sintactice le sunt asociate particularități semantice care le separă de substantivele obișnuite. În timp ce acestea din urmă au un semnificat relativ stabil, independent
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
două poziții speciale: acest sau -l + Substantiv de calitate + cum e + Substantiv (acest perfid cum e Contele), și în incident în diferite locuri ale frazei (Citea, rîzând, perfidul!). Acestor particularități sintactice le sunt asociate particularități semantice care le separă de substantivele obișnuite. În timp ce acestea din urmă au un semnificat relativ stabil, independent de cutare sau cutare enunțare specifică, care face să li se atribuie o clasă de referenți virtuali (va fi numit pré, de exemplu, un referent care posedă proprietăți ce
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
din urmă au un semnificat relativ stabil, independent de cutare sau cutare enunțare specifică, care face să li se atribuie o clasă de referenți virtuali (va fi numit pré, de exemplu, un referent care posedă proprietăți ce corespund semnificatului acestui substantiv), "substantivele de calitate" nu au un referent decât prin actele de enunțare ale subiecților. "Perfidul!" desemnează o persoană pe care o numesc "perfidă" și care nu este perfidă decât prin enunțarea mea. În afara unei enunțări anume, nu există o clasă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
urmă au un semnificat relativ stabil, independent de cutare sau cutare enunțare specifică, care face să li se atribuie o clasă de referenți virtuali (va fi numit pré, de exemplu, un referent care posedă proprietăți ce corespund semnificatului acestui substantiv), "substantivele de calitate" nu au un referent decât prin actele de enunțare ale subiecților. "Perfidul!" desemnează o persoană pe care o numesc "perfidă" și care nu este perfidă decât prin enunțarea mea. În afara unei enunțări anume, nu există o clasă de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o numesc "perfidă" și care nu este perfidă decât prin enunțarea mea. În afara unei enunțări anume, nu există o clasă de ființe perfide, imbecile, naive... pe care să o putem delimita a priori. În plus, prin folosirea în incidentă a substantivelor de calitate, atribuirea acestor substantive unui individ trebuie să fie justificată printr-o legătură semantică între acest individ și predicatul care îi este atribuit: în monologul lui Figaro, Contele nu este perfid decât asociat unui enunț în care "râdea citind
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu este perfidă decât prin enunțarea mea. În afara unei enunțări anume, nu există o clasă de ființe perfide, imbecile, naive... pe care să o putem delimita a priori. În plus, prin folosirea în incidentă a substantivelor de calitate, atribuirea acestor substantive unui individ trebuie să fie justificată printr-o legătură semantică între acest individ și predicatul care îi este atribuit: în monologul lui Figaro, Contele nu este perfid decât asociat unui enunț în care "râdea citind". Astfel, substantivul de calitate este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
calitate, atribuirea acestor substantive unui individ trebuie să fie justificată printr-o legătură semantică între acest individ și predicatul care îi este atribuit: în monologul lui Figaro, Contele nu este perfid decât asociat unui enunț în care "râdea citind". Astfel, substantivul de calitate este strâns legat de subiectivitatea enunțiativă și de actele de enunțare individuale. Este de ajuns să apară acest tip de substantive pentru a se impune restituirea respectivei subiectivități, ca sursă de apreciere. Este cazul următoarei fraze din Zola
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în monologul lui Figaro, Contele nu este perfid decât asociat unui enunț în care "râdea citind". Astfel, substantivul de calitate este strâns legat de subiectivitatea enunțiativă și de actele de enunțare individuale. Este de ajuns să apară acest tip de substantive pentru a se impune restituirea respectivei subiectivități, ca sursă de apreciere. Este cazul următoarei fraze din Zola: După părerea soților Boche, dimpotrivă, spălătoreasa se dusese din prima noapte să se culce cu fostul ei bărbat, de îndată ce gogomanul de Coupeau se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
respectivei subiectivități, ca sursă de apreciere. Este cazul următoarei fraze din Zola: După părerea soților Boche, dimpotrivă, spălătoreasa se dusese din prima noapte să se culce cu fostul ei bărbat, de îndată ce gogomanul de Coupeau se pusese pe sforăit 99. Prezența substantivului de calitate gogomanul în această frază aparent "neutră" indică cititorului faptul că evenimentul este povestit din perspectiva familiei Boche, printr-un fenomen de "contaminare lexicală". Ar fi eronat să se identifice pur și simplu "povestirea" cu textul din care lipsesc
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe tejghea; serii care țin de ceea ce lingviștii numesc câmpuri semantice conceptuale, obiecte privilegiate ale analizei semice structuraliste. Plecând de la un domeniu lexical decupat în univers extralingvistic (vocabularul locuinței, al transporturilor, etc.) comparăm unități: 1) are aparțin aceleiași categorii sintactice (substantive, adjective...); 2) ale căror semnificați se delimitează unii de ceilalți, își obțin "valoarea" (în sens saussurian) din opoziții. În textul nostru, avem cazul tripletului verdele-crud, auriul-stins și culoarea gingașă a rășinii care sunt cohiponime ale unui hiperonim, culorile lor vii
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
diferența clasică din logică între mențiunea unui termen și întrebuințarea sa. Un termen luat "în mențiune" (numită, de asemenea, folosire autonimică) se desemnează singur, în timp ce luat "în întrebuințare" (sau în folosire standard) vizează un referent dincolo de el: Libertate este un substantiv (mențiune). Mă bat pentru libertate (întrebuințare). A spune că ironia este o "mențiune", înseamnă a considera că ea nu este o antifrază în care s-ar afirma "contrariul" sensului literal, ci mențiunea opiniei unui locutor care ar spune ceva deplasat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de sus a copanului, strigând că, pentru numele lui Dumnezeu! dacă nu-i venea de hac, nu se mai putea zice că e femeie"215. În (b), fragmentul subliniat din discursul indirect trimite clar la discursul indirect liber. În (a), substantivul care califică plasat în incidentă ("copilul!") este atribuit locutorului citat; el marchează o abatere de la discursul indirect, conducând la discursul indirect liber care urmează. Vom nota că fraza "o ciudățenie (...) ca o capră" ar putea fi interpretată chiar ca o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi. În întuneric, pe dibuite. A fi pederast ca un fag e un fag.225 Cât privește enunțurile fără verb, ele servesc mai ales introducerii de noi referenți ("O casă.", "Noaptea.") sau prezicerii (" Imposibil de înțeles", "Tristețe pretutindeni"...). Foarte adesea, substantivele sunt nearticulate. Trebuie să amintim câte ceva despre opera lui Nathalie Sarraute despre care se spune că este construită pe monolog interior. Această afirmație este discutabilă, căci studiul textelor scoate la iveală o realitate mai subtilă. Ne dăm seama de acest
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un interes deosebit categoriei adjectivale 231. Mai întâi pentru că un mare număr de adjective, prin semnificația lor, constituie un loc în care subiectivitatea este marcată în mod privilegiat. Apoi pentru că, în limba franceză, plasarea unui adjectiv în fața sau în urma unui substantiv oferă posibilitatea de a obține efecte de sens interesante care alimentează, de altfel, de mult timp gândirea stilisticienilor. Studiind cele două fenomene, vom observa evidențierea unei proprietăți semantice importante, clasificarea 232. 6.1. Tipuri de adjective În general, gramaticienii împart
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
clase delimitabile, purtătoare de informație. Prin folosirea unui adjectiv non-clasificator se trimite la o evaluare. 6.3. "Biet" În materie de non-clasificare, grupul restrâns de adjective evaluative alcătuit din biet, nefericit, ghinionist reprezintă un caz interesant, care le apropie de "substantivele de calitate". Întrebuințările lor non-clasificatoare sunt legate de contexte bine determinate: după substantiv sau în incidentă, însoțite, în acest caz, de un determinant hotărât și eventual urmate de un substantiv. Pe de o parte, Bietul general este foarte surprins, pe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o evaluare. 6.3. "Biet" În materie de non-clasificare, grupul restrâns de adjective evaluative alcătuit din biet, nefericit, ghinionist reprezintă un caz interesant, care le apropie de "substantivele de calitate". Întrebuințările lor non-clasificatoare sunt legate de contexte bine determinate: după substantiv sau în incidentă, însoțite, în acest caz, de un determinant hotărât și eventual urmate de un substantiv. Pe de o parte, Bietul general este foarte surprins, pe de altă parte, Este ruinat, bietul (băiat)! Prin folosirea acestor adjective, locutorul nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nefericit, ghinionist reprezintă un caz interesant, care le apropie de "substantivele de calitate". Întrebuințările lor non-clasificatoare sunt legate de contexte bine determinate: după substantiv sau în incidentă, însoțite, în acest caz, de un determinant hotărât și eventual urmate de un substantiv. Pe de o parte, Bietul general este foarte surprins, pe de altă parte, Este ruinat, bietul (băiat)! Prin folosirea acestor adjective, locutorul nu aduce o informație care clasifică substantivul, ci formulează o apreciere "în detrimentul" lui, prezentându-l ca pe o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
acest caz, de un determinant hotărât și eventual urmate de un substantiv. Pe de o parte, Bietul general este foarte surprins, pe de altă parte, Este ruinat, bietul (băiat)! Prin folosirea acestor adjective, locutorul nu aduce o informație care clasifică substantivul, ci formulează o apreciere "în detrimentul" lui, prezentându-l ca pe o victimă a procesului. La fel ca substantivele de calitate, ele au un comportament aparte față de discursul raportat: în discursul indirect, ele depind obligatoriu de subiectivitatea raportorului. Astfel, în: Paul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este foarte surprins, pe de altă parte, Este ruinat, bietul (băiat)! Prin folosirea acestor adjective, locutorul nu aduce o informație care clasifică substantivul, ci formulează o apreciere "în detrimentul" lui, prezentându-l ca pe o victimă a procesului. La fel ca substantivele de calitate, ele au un comportament aparte față de discursul raportat: în discursul indirect, ele depind obligatoriu de subiectivitatea raportorului. Astfel, în: Paul mi-a spus că bietul Jules s-a întors, evaluarea pe care o implică bietul nu poate, fără
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu putem spune: * A fost recompensat, nefericitul de el! Este nevoie de un predicat cu orientare opusă: Este ruinat, amărâtul de el! Din punct de vedere referențial, grupul nominal din incidentă nu denotă în sine niciun obiect; el doar reia substantivul anterior. Vom spune astfel că nu are autonomie referențială, deoarece nu denumește ceva decât prin relația pe care o are cu un antecedent dintr-o anumită enunțare. În această privință, incidentele următoare se comportă ca substantive de calitate: în Paul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
obiect; el doar reia substantivul anterior. Vom spune astfel că nu are autonomie referențială, deoarece nu denumește ceva decât prin relația pe care o are cu un antecedent dintr-o anumită enunțare. În această privință, incidentele următoare se comportă ca substantive de calitate: în Paul a venit, imbecilul!, Paul nu este "imbecil" pentru că "a venit" și incidenta nu se construiește decât prin Paul. Celebra scenă din Tartuffe (I, 5) în care Orgon repetă cu încăpățânare "bietul om!" exploatează cel mai bine
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
gândi la posibile consecințe supărătoare. Acțiunile și greșelile fatale ale personajelor alcătuiesc o aventură susținută printr-o morală colectivă invocată de un narator stăpân peste întreaga povestire. 6.5. Adjective și determinanți Non-clasificarea nu se referă doar la adjective. Determinanții substantivului sunt și ei implicați într-un fel care interesează direct analiza stilistică. În mod tradițional, se disting substantive "numărabile" (câine, casă...) și "ne-numărabile" (unt, suferință...). A. Culioli a completat această opoziție distingând trei clase, nu două236: substantivele discrete corespund
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]