6,151 matches
-
și de la Mite Kremnitz. Venirea lui Rossi în București îi ocupă serile. În data de 28 ianuarie, sub titlul "Reprezentațiile Rossi" publică în "Timpul" o scurtă cronică teatrală. Pe 1 martie va publica în "Convorbiri literare" poeziile "Povestea codrului", "Povestea teiului", "Singurătate" și "Departe sunt de tine", trimise la numeroase insistențe din partea lui Iacob Negruzzi. Pe 16 aprilie publică în "Timpul" un foileton, "Paștele", care îl impresionează pe Caragiale atât încât peste cincisprezece ani avea să-l reproducă în "Moftul român
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
și dorul arzător de eliberare de sub tirania voinței de a fi, sursa permanentei nevoi de împlinire. Aceasta este, dincolo de aparența dorinței amoroase, tema secretă a poeziei "Dorința", dorința secretă sugerată de versurile: Adormind de armoniaCodrului bătut de gânduri,Flori de tei deasupra noastrăOr să cadă rânduri-rânduri." Pe această linie se înscrie și tensiunea pioasă din "Rugăciunea unui dac" și memorabilă cadență din "Împărat și proletar": ""că vis al morții-eterne e viața lumii-ntregi"". Sau, ""o, moartea-i un secol cu sori
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
în universul vegetal, mineral și animal, vis evocat în mod sublim și în basmul filozofic al "Luceafărului". O asemenea intuiție se ascunde în vocația stingerii la Eminescu, care-l leagă de anumite prezențe în realitatea înconjurătoare, prima fiind aceea a teiului care devine sălașul lui poetic, ba chiar sfânt, tei care cu freamătul ramurilor sale, cu ploaia de flori, este mereu cel care oficiază ritul de auto-înmormântare pe care poetul îl înscenează. Teiul este deci sacru, de o sfințenie care-i
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
mod sublim și în basmul filozofic al "Luceafărului". O asemenea intuiție se ascunde în vocația stingerii la Eminescu, care-l leagă de anumite prezențe în realitatea înconjurătoare, prima fiind aceea a teiului care devine sălașul lui poetic, ba chiar sfânt, tei care cu freamătul ramurilor sale, cu ploaia de flori, este mereu cel care oficiază ritul de auto-înmormântare pe care poetul îl înscenează. Teiul este deci sacru, de o sfințenie care-i oferă prilejul de a fi un mijloc de apropiere
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
prezențe în realitatea înconjurătoare, prima fiind aceea a teiului care devine sălașul lui poetic, ba chiar sfânt, tei care cu freamătul ramurilor sale, cu ploaia de flori, este mereu cel care oficiază ritul de auto-înmormântare pe care poetul îl înscenează. Teiul este deci sacru, de o sfințenie care-i oferă prilejul de a fi un mijloc de apropiere de adevăr. Teiul este un arbore al somnului, arborele morții. Pădurile de flori, în care fiecare floare e ca un arbore, iar crinul
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
freamătul ramurilor sale, cu ploaia de flori, este mereu cel care oficiază ritul de auto-înmormântare pe care poetul îl înscenează. Teiul este deci sacru, de o sfințenie care-i oferă prilejul de a fi un mijloc de apropiere de adevăr. Teiul este un arbore al somnului, arborele morții. Pădurile de flori, în care fiecare floare e ca un arbore, iar crinul ca o urnă, ""florăria de giganți"", constituiesc un arhanghelism muzical cu linii prelungi și transparente, în care întâlnim o încetinire
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
de lemn, era largă și adâncă. Gardul avea două porți. Una simplă pentru persoane, cealaltă dublă care se deschidea numai toamnă, pe unde intrau căruțele și necesarele pentru a încălzi camerele pe timp rece. În curte aveam mulți pomi. Un tei, peri care făceau pere bergamote, un corcoduș cu o coroană foarte stufoasa și patru pruni, din care culegeam prune gustoase în sezonul de vară spre toamnă. Mama făcea magiun de prune într-un cazan mare de rufe pe care-l
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
Acesta a trecut la cele veșnice în 1996, în locul său fiind ales ca stareț arhimandritul Iustin Dragomir. Ca urmare a lucrărilor efectuate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, s-a înlocuit în 1996 catapeteasma degradată din lemn de tei a Bisericii "Sf. Nicolae" cu una nouă din lemn de stejar, s-a finalizat în 1998 construcția unui corp de chilii cu arhondaric și a unei biserici noi cu hramul "Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți", care a fost acoperită cu
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
stratagemă. Știind că Beckmesser a decis să-și cânte serenada chiar în acea seară, Eva o convinge pe Magdalena să-i ia locul la balcon. "Scena 5." Walther apare în partea de jos a casei, Eva coboară și, ascunși de tei, ea îi explică planul pentru a scăpa. Sachs aude discuția, iese și îndreaptă lumina lămpii spre cei doi iubiți. Ei nu știu ce să creadă despre atitudinea lui și rămân ascunși. "Scena 6." Beckmesser apare pe străduță. De îndată ce începe să cânte serenada
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
părțile Făgărașului, ajutat de ucenicii săi Gherontie și Iasaia. Întors în țară după o ședere de șapte ani la mănăstirile de la Muntele Athos, Visarion a dorit să întemeieze o mănăstire. Impresionat de frumusețea locurilor de la Dealul Cocoșului, de pădurile de tei din preajmă, a răscumpărat locul de la o proprietate musulmană. Sprijinit de românii din zonă și de oierii transilvăneni veniți cu turmele la transhumanță, cei trei călugări au construit o biserică de formă dreptunghiulară. În anul 1841 autoritățile otomane au încuviințat
Mănăstirea Cocoșu () [Corola-website/Science/308553_a_309882]
-
, Mehedinți, a fost ridicată în 1821 în partea de jos a satului, în cătunul Popești. Această mică biserică de țară, în marginea de sus a cătunului, cu poartă și prilaz de lemn, cu intrarea pe sub coroanele de tei bătrâni, cu cimitirul plin de cruci vechi din jurul ei, formează împreună un ansamblu specific pentru arhitectura sacrală locală și regională. Biserica de lemn este folosită curent de parohie și din acest motiv întreținută de cuviință. Biserica nu este pe lista
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
ca principale atribuții: sprijinirea organizațiilor de tineret, organizarea de acțiuni proprii, administrarea centrelor de tineret din țară și organizarea de tabere. Instituția nou inființată avea în subordine Agenția pentru Sprijinirea Studenților, Casele de Cultură Studențești și Complexul Cultural Sportiv Studențesc "Tei" din București. Structura creată a funcționat în paralel cu Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor. În aceste condiții, considerând că există două structuri guvernamentale cu preocupări în domeniul tineretului, actualul guvern a hotărât reorganizarea acestor structuri prin preluarea ANSIT de către
Autoritatea Națională pentru Tineret () [Corola-website/Science/308046_a_309375]
-
au răspândire redusă în Câmpia Panonică. Doar aici, în ceea ce privește întregul teritoriu al Serbiei găsim: bujor, bujorul de stepă, pelinul de Pancevo. În acest habitat trăiesc de asemenea și 20 specii de orhidee. Vegetația forestieră naturală este reprezintată de păduri de tei alb și stejar masiv. La începutul secolului XIX, dunele au fost stabilizate cu plantații de salcâm. Astăzi, peste jumătate din suprafața duneleor este cultivată, iar unele zone dispun de un fond cinegetic bogat. Având în vedere prezența unui număr mare
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
prelungirile sudice ale Munților Banatului (Munții Locvei și Munții Almăjului), Munții Mehedinți și o parte din Podișul Mehedinți. În componența Parcului Natural Porțile de Fier au fost declarate 18 arii protejate. În Munții Almăjului se înregistrează altitudinea maximă din - vârful Teiul Moșului (alt. 968 m). Munții Locvei se întind de la Nera (în vest) până la Valea Cameniței (în est). Altitudinea maximă o ating în vârful Poiana Lisa (547,7 m) apoi coboară treptat până în Valea Dunării și Valea Nerei. Între Valea Râlii
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
cântecul păsării, Nică se răzbună prinzând-o în cuibul ei, proces îndelungat care îi duce la exasperare pe muncitorii care-l așteptau. Întâmpinat cu ostilitate de angajații tatălui când ajunge în cele din urmă la destinație, băiatul se întoarce la teiul pupezei și leagă pasărea extenuată, ascunzând-o în podul casei, de unde nu mai poate cânta. Fapta sa se dovedește a fi păguboasă pentru întreaga comunitate, lipsită acum de ceasul deșteptător, prin intermediul ei începând a circula zvonuri despre responsabilitatea lui Nică
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
lui Creangă din Humulești) și o altă ediție cu ilustrații alb-negru și color de Livia Rusz. Tot atunci textul a inspirat filmele românești de Elisabeta Bostan: "Amintiri din copilărie" (cu actorul-copil Ion Bocancea în rolul lui Nică) și "Pupăza din tei" (bazat pe episodul în cauză din capitolul secund al cărții). Cartea a avut ecou nu doar în România, ci și în țara vecină, Republica Moldova (în Basarabia, subregiunea istorică a Moldovei, fostă parte a URSS sub numele de RSS Moldovenească). Lucrările
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666). Ansamblul Mănăstirii Bârnova a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 5 obiective: În curtea mănăstirii se află un tei hibrid natural ("Tilia x haynaldiana Simk.") ("T. platyphyllos x T. tomentosa") cu o vârstă de aproximativ 660 de ani, distins cu titlul de "Arborele Anului" în 2011. Pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Bârnova domnitorul Ieremia Movilă a ctitorit
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
biserica evanghelică a fost dată de statul român spre folosință comunității ortodoxe din Ițcani. Lăcașul de cult a fost reparat între anii 1946-1947, fiind adaptat la necesitățile cultului ortodox. Astfel, a fost amplasată în biserică o catapeteasmă din lemn de tei, care a fost montată în 1949. Între anii 1948-1990 Biserica "Sf. Apostoli" a funcționat ca filie a Parohiei "Sf. Arhangheli" din cartierul Ițcani, iar din 1990, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, a fost înființată ca parohie
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
fiind dispuse câte o nișă pentru proscomidie și pentru diaconic. Catapeteasma este un element de o mare valoare artistică, fiind înaltă până la arca prin care se susține bolta naosului și altarului. Icoanele au fost pictate în ulei pe lemn de tei. S-a construit apoi un zid de incintă prevăzut cu turn-clopotniță la intrare și mai multe corpuri de chilii. Până în prezent s-a succedat un număr de 6 preoți duhovnici. La data de 13 mai 1999, a fost numită ca
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
de familie Ingemarsson după tatăl său Ingemar Bengtsson. Cand Nils a fost admis la Universitatea din Lund, el a avut ocazia de a-și alege un nume de familie, moment în care el a adoptat numele latinizat Linnæus, după un tei gigant ( în suedeză) care creștea în gospodăria familiei. ∅ Acest nume a fost ortografiat inițial cu ligatura æ. (Linnæus) și-a scris numele mereu cu ligatura æ, atât în manuscrise cât și în publicații. Patronimul sau a fost Nilsson, iar numele
Carl Linné () [Corola-website/Science/302288_a_303617]
-
naturale marcate de cumpăna apelor ce formează bazinul hidrografic al pârâului Pesceana. Astfel, la vest este culmea dealului numit Dealul Stăneștilor și o separă de comuna Stănești; mai la sud se învecinează cu comuna Gușoeni și este delimitată prin Dealul Teiului. La nord se învecinează cu comunele Pesceana și Scundu, delimitată de cea din urmă prin culmea dealului numit Dealul Scundului, deal ce se prelungește până în partea de est, iar de aici încolo hotarul între comuna Orlești și Glăvile îl formează
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
cultivarea terenurilor sunt necesare investiții în dotarea cu mașini și utilaje agricole performanțe( se mai utilizează încă utilaje agricole tractate de animale); - Suprafață cultivata cu legume este de 28 ha, fiind oportune investițiile în amenajarea unor sere și solarii; - Salcâmii, teii, bogată și diversificata floră spontană, oferă condiții pentru dezvoltarea apiculturii. Există în comuna 160 de familii de albine, numărul acestora putând crește în condițiile dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole; - Suprafață disponibilă pentru amenajarea
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
1752, cu altarul și se termină cu restul bisericii în 1760. Tot atunci în aceeași perioadă, "pisania" veche a fost înlocuită cu o "pisanie în limba română cu litere chirilice". De remarcat în arhitectura interioară "tâmpla aurită" din lemn de tei veche de când biserica, "icoanele împărătești" așișderea, poate cele originale după unii și "Icoana Maicii Domnului", restaurată în 1791 de către un cunoscut zugrav de biserici al locului, "Ioan Zugravul". De asemeni, fără a minimaliza restul de valori, sunt trei icoane ale
Schitul Ostrov () [Corola-website/Science/302109_a_303438]
-
urban din zona centrală și de nord a orașului. Contribuind semnificativ la calitatea aerului și la menținerea biodiversității locale, vegetația sa este majoritar arboricolă, cu o compoziție peisagistică apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă. Fondul principal este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]