6,328 matches
-
bisericesc Gregor de Tours i-a atribuit mai multe minuni, iar regele franc Clovis I l-a proclamat sfânt protector al francilor și al dinastiei merovingiene. De la încăperea în care a fost păstrată mantia (în ) sfântului Martin, ca parte a tezaurului coroanei, provine termenul modern de capelă, respectiv capelan. Sfântul Martin este ocrotitorul mai multor localități din lumea întreagă: Tours, Buenos Aires, Mainz, Utrecht, Rivière-au-Renard, Lucca, Martina Franca. Viața sa ne este cunoscută în principal datorită lucrării "Viața lui Martin" (în ) de
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
de la Oroslanos, astăzi Maidan în Șerbia. Mănăstirea s-a ruinat însă după scurt timp. După bătălia de la Tomnatic, familia lui Ahtum a încercat să fugă din Morisena dar a fost surprinsă lângă Sânnicolau Mare, unde se presupune că a îngropat tezaurul lui Ahtum numit și Tezaurul de la Sânnicolau Mare
Ahtum () [Corola-website/Science/299770_a_301099]
-
Șerbia. Mănăstirea s-a ruinat însă după scurt timp. După bătălia de la Tomnatic, familia lui Ahtum a încercat să fugă din Morisena dar a fost surprinsă lângă Sânnicolau Mare, unde se presupune că a îngropat tezaurul lui Ahtum numit și Tezaurul de la Sânnicolau Mare
Ahtum () [Corola-website/Science/299770_a_301099]
-
sau textilelor, obiecte de podoabă și monede, inclusiv cuie dacice având o compoziție specială (nu ruginesc). Cele mai importante sunt considerate a fi depozitul de bronzuri, scos la iveală în 1872 cu ocazia săpăturilor la construcția liniei ferate Teiuș-Brașov și tezaurul de monede romane (argint), descoperit întâmplător, în anul 1939, la locul denumit „La Bordeie ”. Depozitul de bronzuri a fost dus la Muzeul se istorie din Sf. Gheorghe, de unde, în 1944, a dispărut, iar tezaurul de monede se află la Muzeul
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
la construcția liniei ferate Teiuș-Brașov și tezaurul de monede romane (argint), descoperit întâmplător, în anul 1939, la locul denumit „La Bordeie ”. Depozitul de bronzuri a fost dus la Muzeul se istorie din Sf. Gheorghe, de unde, în 1944, a dispărut, iar tezaurul de monede se află la Muzeul de istorie și arheologie din Alba Iulia. Șantierul arheologic de la Tipia Augustinului din Defileul Oltului a scos și continuă să scoată la iveală noi dovezi despre istoria dacilor, care au trăit pe aceste meleaguri
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
a fost construit un zid oval în jurul ei, cu turnuri. Turnul-poartă, situat în sud-est, a fost ridicat din gresie, dar și-a mai pierdut din înălțimea originară o dată cu modificările de relief. Pe raza localității Ațel a fost descoperit un mare tezaur de monede feudale argintate ce cuprinde peste 4100 monede transilvănene, poloneze, ungurești și boemiene din secolele XVI - XVII. Pe teritoriul acestei localități, în diverse etape, s-au descoperit: Școala săsească datează din 1397, dar numele primului învățător se păstrază din
Ațel, Sibiu () [Corola-website/Science/299102_a_300431]
-
civilizație. Atenienii s-au salvat pe ei înșiși și au salvat, în același timp, Grecia. Plini de o legitimă mândrie, atenienii și-au onorat eroii căzuți în luptă, ridicând un tumul înalt pe câmpia de la Maraton și au oferit un tezaur templului din Delfi, dedicându-l acelorași eroi. În anul următor, (489 î.Hr.) Miltiades, învingătorul de la Maraton, după ce a obținut bani sub formă de împrumuturi de la cetățenii atenieni, a întreprins pe cont propriu o expediție împotriva insulei Paros, în scopul de
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
întâlnit niște pescari secui, de care s-a temut la început. Aceștia însă l-au scos în pace în Ardeal, Petru ajungând astfel în Cetatea Ciceului. La 17 septembrie 1538, sultanul a intrat în Suceava, unde a pus mâna pe tezaurul lui Petru, care includea, între altele, și spada lui Ștefan cel Mare. Soliman Magnificul a ocupat apoi întreaga Moldovă și l-a numit ca domn pe Ștefan Lăcustă, sporind considerabil dependența țării față de Înalta Poartă: pentru prima dată în istoria
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
locuințe aparținând fazei Gumelnița A2 și 2 locuințe aparținând fazei Gumelnița B1. În 1981 a fost descoperită de către Constantin Isăcescu o „locuință a olarului”. Cercetările continuate de Cornel Hălcescu au dus la descoperirea unui cuptor a olarului și a unui tezaur din 11 piese din aur fiind considerat cel mai mare tezaur de la nord de Dunăre al acelei perioade. În 2001 cercetările au fost reluate de către Radian-Romus Andreescu și Cătălin Lazăr în cadrul proiectului " Dinamica locuirii neo-eneolitice de pe Valea Mostiștei" care face
Sultana, Călărași () [Corola-website/Science/299771_a_301100]
-
B1. În 1981 a fost descoperită de către Constantin Isăcescu o „locuință a olarului”. Cercetările continuate de Cornel Hălcescu au dus la descoperirea unui cuptor a olarului și a unui tezaur din 11 piese din aur fiind considerat cel mai mare tezaur de la nord de Dunăre al acelei perioade. În 2001 cercetările au fost reluate de către Radian-Romus Andreescu și Cătălin Lazăr în cadrul proiectului " Dinamica locuirii neo-eneolitice de pe Valea Mostiștei" care face parte din proiectul de cercetare "Începuturile civilizației europene. Neo-Eneoliticul la Dunărea
Sultana, Călărași () [Corola-website/Science/299771_a_301100]
-
credinței, presupune încredere în autoritatea lui Dumnezeu care se revelează. Credința este răspunsul existențial al omului la revelație. În teologie certitudinea variază în funcție de calitatea argumentelor, în credință certitudinea este funcție de credincios. Teologia și Magisteriul (învățătura Bisericii) au același scop, apărarea tezaurului credinței și mântuirea lumii, dar au roluri diferite în atingerea acestui scop, conform doctrinei catolice: Rolul magisteriului: Rolul teologiei:
Teologie creștină () [Corola-website/Science/299788_a_301117]
-
s-au descoperit fragmente ceramice ale culturilor eneolitice Petrești și Coțofeni. 5. "În Pădure" s-a descoperit o fusaiolă de lut datând, probabil, din epoca fierului (Muzeul Național Brukenthal). 6. În punctul numit "Hinter der Ramwreg" s-a descoperit un tezaur de obiecte dacice compus din două fibule de argint cu nodozități, cinci drahme de argint din Dyrrhachium și o monedă de bronz de epocă neprecizată (Muzeul Național Brukenthal). 7. Cu prilejul construirii căii ferate Sibiu - Copșa Mică, între Agârbiciu și
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
caracteristic tradiției dacice. De asemenea, prezența unor urme romane și a unui vicus de la Apoldu de Jos (între Apoldu de Jos și Apoldu de Sus) este semnalată de multă vreme: aici s-a întâlnit zidărie cu mortar, ceramică provincială, un tezaur monetar, o necropolă de incinerație, inscripții etc. Se presupune existența pe vremea romanilor, pe aceste locuri, a unui post militar (castru) supravegheat de soldați ai Legiunii a XIII-a GEMINA (cu sediul în Alba Iulia - Apulum), unul dintre ostași fiind
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
malul stâng al Secașului, fiind atestat arheologic in apropierea stației CFR Miercurea, apoi la Cunța, în stația CFR Cut, la Răhău și în zona așezării daco-romane de la Podul Pricopului (Sebeș), apoi la Apulum (Alba Iulia). Nu trebuie omisă nici descoperirea tezaurului monetar format din 206 monede (denari romani) din 1919, făcută la Apoldu de Jos. Monedele, datând din timpul împăratului Septimius Severus (195-208) și până la împăratul Gordianus, au fost preluate de P. Harsany și duse la Budapesta, pentru identificare. Biserica "Buna
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
decoperit la nordul Dunării, pe teritoriul Banatului sârbesc, pe teritoriul Șerbiei și Macedoniei. Locuirea geto-dacilor în sudul Dunării răsăritene în spațiul dintre Istru și Haemus este dovedită de descoperirile realizate de arheologii români și bulgari (ex.: așezări și necropole cu tezaur constând în ceramică). Ptolemeu indică drept granița de est a Daciei cursul râului Siret. Spațiul de la est de Istru și până la Tyras, Strabon îl numește "stepa getica". Așezările militare își fac apariția încă din timpul neoliticului. Vor lua naștere nu
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
primit și anumite compensații bănești (30 de milioane de ruble) pentru contribuția economică pe care a avut-o la bunăstarea Imperiului Rus, pe vremea când făcea parte din statul țarist. Rușii a trebuit să restituie comorile de artă poloneze răpite tezaurului național după 1772. Amândouă părțile au renunțat la cerea unor compensații de război.
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
din centrul satului. Localitatea Rebra este atestată în anul 1245, în documentul prin care regele ungur Bella al IV-lea însărcina pe comitele secuilor să administreze localitățile din Valea Rodnei, între care și „Rebra” iar din venituri să plătească la tezaur 130 mărci de aur . Primul document istoric cuprinzător cu bogate informații despre Rebra și locuitorii săi, este „Conscripția Fiscală” din 1750, întocmită de senatorii bistrițeni Samuel Schuler și Georgius Decani. Iată cum descriau aceștia comuna Rebra: În anul 1947 s-
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
emisiile autovehiculelor. În secolul I d. Hr. și la începutul secolului al II-lea, pe teritoriul actual al Transilvaniei s-a aflat centrul politic al regatului Dacia. Prezența culturii dacice în sud-estul Transilvaniei este marcată prin descoperiri emblematice cum ar fi tezaurul de la Sâncrăieni (jud. Harghita) sau cetățile dacice de la Covasna (Cetatea Zânelor) sau Jigodin (jud. Harghita). Regatul dac condus de Decebal a fost cucerit, după două războaie, în anul 106 d. Hr. de Imperiul Roman sub conducerea împăratului Traian, care a
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
administrativ în defavoarea Mediașului. În 1704, cetatea, deși foarte puternică, a fost luată prin surprindere de curuți, și devastată de aceștia; în timpul ocupației curuților, aceștia au furat vasele prețioase de cult, documente inestimabile și au violat criptele episcopilor în căutare de tezaure. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma Inocențiu Micu-Klein a organizat o conscripțiune în Ardeal, în localitatea "Bertán" erau recenzate 35 de familii românești. Cu alte cuvinte, în "Biertanul" anului 1733 trăiau circa 165 de români. Aceștia, însă
Biertan, Sibiu () [Corola-website/Science/298819_a_300148]
-
66%), dar există și minorități de romano-catolici (10,26%) și penticostali (3,43%). Pentru 6,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea a fost atestată documentar în 1462 însă este mai veche. În 1847 a fost descoperit un tezaur cu aproximativ 2.000 de monede din bronz, argint și aur, emise de la Traian la Constantin cel Mare. Acesta se află în prezent la Cabinetul Numismatic de la Viena. Tot pe teritoriul localității s-au mai găsit vestigiile mai multor așezări
Comuna Biled, Timiș () [Corola-website/Science/297967_a_299296]
-
două limbi din aceeași familie, ele nu pot fi decât una împotriva celeilalte. Anii 1600 aduc sistemul grafic francez în Valonia. Tot din această epocă provin texte așternute pe hârtie într-o valonă scrisă, dar care nu pune în valoare tezaurul valonei vorbite. Valona a fost limba predominantă a poporului valon până la începutul secolului XX. Începând de atunci, franceza regională s-a răspândit peste tot, încât acum doar 30-40% din populația valonă își mai folosește limba proprie. Din persoanele de peste 60
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
având dimensiuni uriașe. Unul dintre cei mai renumiți faraoni ai Regatului Nou este Tutankhamon, pe plan istoric un faraon lipsit de importanță, dar care, datorită descoperirii în 1922 a mormântului său din Valea Regilor aproape intact, a rămas faimos pentru tezaurul funerar inestimabil. Aceasta a fost o epocă de bogăție și putere pentru Egipt. Hatshepsut a fost o femeie faraon lucru rar întâlnit în istoria Egiptului antic. Ea a fost un conducător competent și curajos extinzând comerțul egiptean spre sud, teritoriul
Noul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/307039_a_308368]
-
1919 și membru onorific al „Comisiei Monumentelor Istorice” (la recomandarea lui Nicolae Iorga). În 1921, împreună cu istoricul Gheorghe Ghibănescu au înființat „Societatea de Istorie și Arheologie” din Iași. Zotta a desfășurat o bogată activitate publicistică bazată în primul rând pe tezaurul documentar al țării, adunat în depozitele Arhivelor Statului. Astfel sub egida Societății de Istorie și Arheologie, în luna octombrie a aceluiași an a început să apară la Iași revista "Ioan Neculce" în care se tipăreau studii și documente elaborate de
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
în Sălaj în secolul al XVIII-lea, în Acta Musei Porolissensis, XII, 1988, p.883-892. · 500 ani de la zidirea bisericii arhiepiscopale din Feleac, ctitoria lui ᗠtefan cel Mare, în Îndrumător bisericesc, Albă Iulia, XII, 1988, p. 29-36. · Pictură veche maramureᗰeană, tezaur de istorie ᗰi artă, în Îndrumător bisericesc, Cluj-Napoca, 1989, p.149-151. · Frescele de la Răchitova, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1989, 103-115. Expoziᘰia Icoane vechi româneᗰti din Transilvania, un autentic eveniment cultural la Cluj-Napoca, în Revistă
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
românească din Transilvania în Epoca lui ᗠtefan cel Mare, în Pagini transilvane, 1, 1993, Cluj-Napoca, p.79-87. · ᗠcheii Braᗰovului - un remarcabil centru de pictură din secolul al XVIII-lea, în Ars Transsilvaniae, IV, 1994, p.67-81. · Picturile murale ᗰi icoanele, tezaur artistic al bisericilor de lemn din Maramureᗰ, în vol. Trasee turistice ᗰi istorice, Fundaᘰia Hanns Seidel, Bucureᗰti, 1994, p.100- 106. · Pictori ᗰi centre artistice din Munᘰii Apuseni în secolul al XVIII-lea, în vol. David Prodan - Puterea modelului, Fundaᘰia
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]