18,899 matches
-
cu Horia Roman Patapievici, precum și primele texte substanțiale ale acestuia, au fost susținuți la debut Adrian Cioroianu și Aurelian Crăiuțu, Cristian Preda și Vlad Zografi, Răzvan Popescu, Radu Aldulescu, Dan Stanca, Petre Barbu, Caius Dobrescu, Adrian Oțoiu ș.a., și-au tipărit Adrian Marino pledoaria Pentru Europa, dar și Bogdan George Rădulescu sau Varujan Vosganian pledoariile pentru „noua dreaptă românească”. Cronica literară este susținută în ambele serii ale revistei de Tania Radu, fie săptămânal, fie bilunar („Chenzina literară”). Au deținut sporadic rubrici
LITERE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]
-
va fi student în agronomie la București. A frecventat cenaclul ziarului „Facla” și apoi Sburătorul postlovinescian. După debutul la revista școlară „Ion Maiorescu” din Craiova, în 1941, colaborează la „Ramuri”, „Kalende”, „Vremea” și „Scânteia tineretului”. În 1945 Ion Caraion îi tipărește poeme în „Lumea”, iar alte versuri îi apar în „Caiet de poezie”, suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”. În volum nu a ajuns să publice și nici nu a fost editat postum. Unica sursă de informație, nu doar biografică, ci și bibliografică
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
opinii și opera eminesciană. După sumara și incompleta antologie Scriitori bucovineni (1924), L. a alcătuit, în 1938, o lucrare în două volume, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, cuprinzând o selecție reprezentativă și biobibliografii bogate și exacte. Împreună cu S. Drimmer a tipărit în 1934 Geschichte der rumänischen Literatur, carte care prezintă succint și exact fenomenul literar românesc, de la folclor până la cenaclul Sburătorul. A editat, în 1924, Scrieri literare de Ion Grămadă, iar în 1943, volumul colectiv Eminescu și Bucovina. L. a mai
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
istoriei culturii noastre, care atestă aceeași clarviziune în surprinderea căilor de dezvoltare a civilizației românești. K. nu s-a considerat scriitor; el însuși nu părea a-și prețui scrierile literare. Nu i-a lipsit însă talentul, iar paginile rămase, multe tipărite postum, dezvăluie, dacă nu opere de mare valoare, prețioase contribuții de pionierat. Că avea un stil format, subtil adesea, o dovedește încă din timpul studiilor la Lunéville și Berlin, în scrisorile către tatăl său și către surorile sale. Adunate în
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
presupus autor al faimosului imn Te Deum laudamus. Numele său este pomenit cu argumente alături de cel al Sfântului Ilarie ori al Sfântului Ambrozie, sau de cel al Fericitului Augustin (pe ultimii doi îi socotește autori ai rugăciunii și mitropolitul Dosoftei, tipărind-o în slavonește la sfârșitul Psaltirii în versuri - dovadă că este vorba de o completare de ultim moment - sub titlul Mărturisirea credinței ortodoxe. Stihuri ale părinților noștri episcopi Ambrozie al Mediolanului și Augustin al Hipponiei). Din matricea literară a lui
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
de peisajul spiritual și geografic al țării. Rămâne legat pe viață de limba română, căreia i-a consacrat o mare parte a activității sale de cercetare, de difuzare și aprofundare a analizei structurilor, bogăției, originalității ei expresive. În 1935 a tipărit lucrarea La Prononciation du roumain, cu o riguroasă sistematizare a aspectelor fonetice, ortoepice, gramaticale ale rostirii literare românești. A fost începutul unor cercetări de profunzime, dar și de mare întindere documentară asupra particularităților de construcție a sistemului limbii române, de la
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
pe care îl considera o măsură injustă istoricește și imorală diplomatic. După război a făcut numeroase vizite și a ținut conferințe în România, iar la congresele internaționale de filologie romanică a abordat adesea teme românești. După o lungă elaborare, a tipărit în Suedia lucrarea Le Verbe roumain (I-II, 1954-1955), cea mai vastă analiză a unui capitol de morfologie romanică. În prefață citează câteva opinii de autoritate asupra importanței limbii române, dintre care cea a lui V. Kiparski (savant finlandez), „în
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
a scris într-o revistă prestigioasă, în 1944, că „limba română [...] din punct de vedere lingvistic este cea mai interesantă din Europa”, ceea ce explică atașamentul constant și atât de fertil al lui L. față de această limbă. După un deceniu a tipărit la Paris La Langue roumaine (1974), tratat despre specificul fonetic și gramatical al limbii, cu o prefață densă, în care afirmă: „Româna, parte a familiei neolatine și rudă apropiată, deci, a francezei, italienei, spaniolei și portughezei, este limba maternă a
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
Teodor Castrișanu, Emil Isac, Mihail Lungianu, Lia Hârsu, Grigore Popescu Băjenaru (încă elev de liceu), I. Dragoslav, Mihail Sadoveanu; traduceri din Goethe, Andersen, La Fontaine, Voltaire, Jokái Mór, Charles Perrault (în traducerea lui D. Anghel și St. O Iosif). Se tipăresc constant partituri muzicale pentru copii sub îngrijirea compozitorului G. Kiriac, precum și benzi desenate. Revista republică toate poveștile lui Ion Creangă. După o întrerupere de doisprezece ani, L. c. reapare cu subtitlul „Publicațiune educativă pentru copii și tineret” și sub aceeași conducere
LUMEA COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287880_a_289209]
-
și mă trezesc intrînd și prăbușindu-mă pe un scaun. Ce mă fac? Ce? — Săru-mînușițele! CÎnd aud glasul tresar. Mă Întorc și dau cu ochii de un bărbat bine dispus, cu cămașă cu dungi și mînecă scurtă. — Aveți ceva de tipărit? Avem o ofertă specială pentru cărți de vizită. Pergament, laminate, puteți alege Între diverse tipuri de carton... — Îhm... mersi, zic Încuviințînd din cap, doar ca să scap de el. — Poftim! Individul Îmi Întinde un catalog cu mostre și Încep să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
GÂNDIRE ȘI ARTĂ, revistă tipărită la Detroit, în Statele Unite ale Americii, între octombrie 1979 și octombrie 1986, cu apariție anunțată „de mai multe ori pe an”, în fapt anuală, sub redacția arhimandritului D. Felix. Înscriind pe frontispiciu, drept moto, „Credință, dragoste, speranță”, publicația - editată în
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
remarcabilă a unor creații românești de vârf în peisajul cultural al Spaniei de azi. Perioada asupra căreia G. s-a aplecat cu precădere este cea interbelică. Dacă debutul său editorial l-a constituit traducerea romanului Ciuleandra al lui Liviu Rebreanu, tipărită la București sub auspiciile Fundației Culturale Române (1992), toate celelalte volume i-au apărut în Spania, bucurându-se de călduroase prezentări în presa de specialitate. Cei doi scriitori cărora le-a consacrat întreaga atenție sunt Mircea Eliade, necunoscut până la el
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
date istorice referitoare la Biserica și episcopia Hușilor. La rubrica „Documente sociale”, doctorul R. Chernbach scrie numeroase texte despre instruire și educație. Curând după lansare, odată cu numărul 5/1914, revista trece sub direcția Cercului „Gânduri bune”, anunțându-i programul și tipărind unele materiale prezentate acolo. Șezătorile cercului sunt inaugurate de conferința lui Octavian Goga, intitulată Calvarul nostru. Versurile publicate - sonete, pasteluri, poezii de dragoste ori descriptive - amintesc adesea de poezii cunoscute, semnatari fiind Const. Gh. Damaschin, V. Băltenoiu, C. Sulcină, P.
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
de ansamblu a lui Gh. Asachi în problemele vieții politice și chiar în ceea ce privește cultura și literatura. Gazeta apare „sub redacția unei societăți”, iar redactorii sunt „persoane onorabile”, însă răspunderea alcătuirii sumarului și orientarea aparțin în întregime bătrânului scriitor moldovean. Se tipăresc anunțurile oficiale ale regimului, articole politice, știri, note bibliografice, informații comerciale, un foileton intitulat „Albina românească”, poate monoton, totuși interesant prin calitatea literaturii. Aici s-au publicat scrieri de M. Kogălniceanu (Tainele inimei), C. Negruzzi, care transpune din rusește poezia
GAZETA DE MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
în care adesea întrece măsura. A colaborat la „Adevărul”, „Adevărul de joi”, „Literatură și știință”, „Viața”, „Evenimentul”, „Românul literar și politic”, „La Roumanie”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră” ș.a. În preocupările lui un loc însemnat l-a avut, între 1898, când își tipărește prima încercare dramatică, și 1915, an când este compusă ultima, teatrul. O rază de iubire (publicată sub titlul O carte de vizită, 1898) sau Gura lumii (1909) sunt comedii de salon, schițate în registrul ușor, cu o replică vioaie, însă
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
al împăratului Wilhelm I al Germaniei către trupele de ocupație. De altfel, publicația este însoțită permanent de versiunea în limba germană, „Bukarester Tageblatt”. Menită să exprime, sub aspect politic, optica Puterilor Centrale asupra războiului, G.B. nu are preocupări literare. Sunt tipărite totuși articole de propagandă, semnate de colaboraționiști ori de autori germani, dintre care unii erau, probabil, ofițeri ai armatei de ocupație, pe tema interferențelor culturale (Hermann Kienzl, Poeta germană a României Mite Kremnitz, Emanuel Kremnitz, Cu prilejul aniversării morții Carmen
GAZETA BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
românești (istorice, beletristice, didactice, teololgice) cu intenția de a le publica. Ajungând în posesia unor foarte prețioase manuscrise (între care cronica lui Gheorghe Șincai, scrieri de Ioan Barac, Samuil Micu, Constantin Diaconovici-Loga ș.a.), redactează un Plan după care se vor tipări nește cărți românești, pe care îl înaintează spre aprobare, în primăvara anului 1833, Curții de la Viena. Preconiza tipărirea organizată a cărților românești, asigurată de o societate editorială, „bibliograficească” (Ateneul cunoștințelor, Cabinetul muzelor române), formată din intelectuali și patrioți români. În
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
S.Fl. Marian sunt autorii unor culegeri de folclor bucovinean și din nordul Moldovei, dar literatură populară și articole de folclor trimit, de asemenea, Elena Niculiță-Voronca și Elena Sevastos. O implicită atitudine națională trebuie observată în preocuparea redacției de a tipări și retipări, număr de număr, literatura unor scriitori români reprezentativi: I. Budai-Deleanu, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, M. Eminescu. Se tipăresc și versuri de G. Coșbuc, Al. Vlahuță, D. Petrino, D. Nanu, G. Murnu, Tr. Demetrescu, A. Densușianu, A.C. Cuza, Gheorghe
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
folclor trimit, de asemenea, Elena Niculiță-Voronca și Elena Sevastos. O implicită atitudine națională trebuie observată în preocuparea redacției de a tipări și retipări, număr de număr, literatura unor scriitori români reprezentativi: I. Budai-Deleanu, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, M. Eminescu. Se tipăresc și versuri de G. Coșbuc, Al. Vlahuță, D. Petrino, D. Nanu, G. Murnu, Tr. Demetrescu, A. Densușianu, A.C. Cuza, Gheorghe din Moldova, J. B. Hétrat, A. Steuerman. Gazeta a făcut cunoscută în Bucovina proza lui N. Gane, V.A. Urechia
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
Munteanu-Râmnic (Împotriva literaturii și publicisticii de tarabă), N. A. Constantinescu (Un tricentenar al literaturii române), Petre Sergescu (Din aspectele literaturii de după război). Seria a doua a publicației este prefațată de un articol-program semnat de D. Munteanu-Râmnic. Dacă în primii ani revista tipărea recenzii și note de lectură, republicând texte critice cu ecou deosebit și traduceri din literatura universală, acum profilul se diversifică prin introducerea rubricilor „Vitrina noastră”, „Povestirea”, „Cartea juridică și social-economică”, „Vechea literatură religioasă și istorică”, „Biblioteci”, „Istoria literaturii moderne”, „Oficiul
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
lui V. Alecsandri fiind reprodusă într-o versiune în limba franceză. De opera poetică a lui V. Alecsandri se ocupă Aurel G. Stino (Iarna în poezia lui V. Alecsandri) și D. Munteanu-Râmnic (Iarăși Vasile Alecsandri și poezia populară). I. E. Torouțiu tipărește Din scrisorile poetului Dimitrie Nanu, iar D. Mazilu se oprește asupra liricii eminesciene (Expresia lingvistică a „Luceafărului”, Fondul și expresia „Luceafărului”). Alți comentatori ai fenomenului liric autohton sunt N. Gheorghiu (Grigore Alexandrescu), Ion Climer (Pentru d-ra Elena Văcărescu), Aurel G.
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
O înfrângere de I. A. Bassarabescu ori Isprava soldatului Iordan de Gh. Tulbure, fragmente de roman, unul extras din Moartea fratelui meu de G. M. Vlădescu, altul, Spre țară, din Cântă tinerețea de Șt. Alexiu, ca și reluarea broșurii Mitică, tipărită în 1902 de I. L. Caragiale. Predominante sunt recenziile, de-a lungul timpului semnate de N. Chiriac-Dimancea, Ion Dumitrache-Godeni, Șt. Alexiu, Costin I. Murgescu ș.a. După evenimentele din decembrie 1989 a fost inițiată o nouă serie a publicației, prin care s-
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
sub titlul Cartea păcii, tălmăciri din Ibsen ș.a.), și mai frecvent, Ion Pillat, Aron Cotruș (din primul până în ultimul an), Radu Gyr și D. Ciurezu (1926-1944), V. Voiculescu (1927-1944). Prezent în fiecare număr cu eseuri, articole și note, Nichifor Crainic tipărește sporadic și poezii. Versuri mai semnează, între alții, D. Gherghinescu-Vania, Virgil Carianopol, N. Crevedia, Zaharia Stancu, Sandu Tudor, Paul Sterian, George Gregorian, George Dumitrescu, Ștefan Nenițescu, Marcel Romanescu, Donar Munteanu, Dragoș Protopopescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, Traian Chelariu, Vlaicu Bârna
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
epistola în versuri, balada figurează în repertoriul cărții de Poezii (1886). O scenetă dramatică, după Henri Murger, e găzduită de „Curierul de Iași” (1872), iar o imitație și o traducere din Victor Hugo, în „Convorbiri literare” (1880). În 1906 se tipărește ceea ce G. socotea a fi lucrarea lui de căpetenie, tălmăcirea Infernului lui Dante. Efortul său a fost de a nu trăda înțelesurile poemului, de aceea versificația originală suportă, în versiunea pe care o încearcă, o tratare mai lejeră, în care
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Aron Cotruș semnează Copil de moț, De-ai ieși din mormânt... și Horia. Sunt publicate versuri de C.S. Anderco, Ion V. Todea, Pavel Berariu, Ioan I. Olteanu, Emil E. Chiffa, Andrei Bârseanu, Ștefan Grecu, Octavian Șireagu, I. Negură. Sporadic, sunt tipărite și poeme de O. Goga (Aceeași poveste) și Ion Pillat (Biserica lui Horia). De remarcat sunt câteva povestiri ale lui Ion Agârbiceanu, Întâia noapte, Convenire colegială, Înfruntare, alături de traduceri, realizate de George Sbârcea, din nuvelistica lui Luigi Pirandello (Răposatul, Ținta
GAZETA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]