5,883 matches
-
îi subliniază zgîrcenia pe care o cultivă inclusiv după căsătoria care îi asigura ceea ce în stil oficial se numea profesiune proprietar: "...urmărește cu strășnicie restituirea celei mai neînsemnate datorii, reclamă un birjar care-i taxase prea piperat o cursă cu trăsura, obținînd prin hotărîre judecătorească restituirea diferenței; ...scotea banul fără plăcere" mai adaugă Barbu Cioculescu. O sondare a cauzelor care au produs astfel de distorsiuni ale personalitații încearcă Petru Comarnescu apelînd la rolul modelator al antecedentelor: "Vizionarul, visătorul, meditativul Matei Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
către cocoane": Cînd ăți pleca de-acasă, mîncați și beți bine ca să vă poată ține toată ziua, fiindcă alaiul are să se spargă după miezul nopții, și poate nu se întîmplă să găsiți un rahagiu" și într-o referință la mersul trăsurilor prin București: "N-o să meargă omul cu muscalul să mănînce rahat la cișmeaua lui Cantacuzino de la Filaret..." Se mai utilizează și referința la termeni dintr-o arie semantică apropiată: într-o schiță, autorul-narator se adresează protocolar gazdei ("Dragă Mitică, mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Femeia este un compus binar (corp și sentiment) și nu ternar, cum este bărbatul, deoarece nu posedă spirit. Femeia și orașul sunt legate prin blestem. La Péladan, sexul este regele capitalei: marchiza din rafinatul cartier Saint-Germain își plătește bărbații în trăsura închisă; un principe cumpăra o fată virgina; casele de toleranță și berăriile sunt deschise pentru bărbați și femei, casele pentru întâlniri sunt dispuse aproape de marile magazine, unde burghezele câștiga foarte repede bani pentru a-și cumpăra articole de modă. Dujardin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ritualurile vieții cotidiene. Apoi, constituindu-se că o serie de "tablouri" sau de "scene", construcții narative care domină toată jumătatea a doua a secolului al XIX-lea (scenă primei întâlniri, scena căsătoriei, scena la bal, scena la teatru, scena în trăsura etc.) și alegând, între personaje, pe cele care au conexiuni cu scenă: acrobați, actori, actrițe etc. Paralelă între universul românesc și reprezentarea teatrală este curentă la Zola. Prin exploatarea dimensiunii teatrale, Zola da românului sau o perspectivă nouă. El găsește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nou. Doamna Méchain participa la bătăliile mari și mici ale Bursei, prevede căderile de situații, profitând din belșug 273. Chiar ea este cea care face rost de informații pentru speculatorul Busch 274. În apropierea Bursei se observă cu regularitate și trăsura baroanei Sandorff, examinând clădirea cu nerăbdarea unui jucător înflăcărat. Jocurile de pierzanie dezvăluie capacitățile extreme ale Parizienei 275. Activitatea filantropica este una ocazionala, făcută de Pariziana mai puțin din convingere și mai mult pentru că lasă o impresie bună. Doamna Walter
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri caracteristice de strălucitul sânge roman din care se trag" (Aaron, 1839, p. 23). Decisiv de importantă este sublinierea unei alte dimensiuni a continuității - permanența politică a statalității române. Semnalată de L. Boia (1997), "ceea ce îi complexează pe români este lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
căruia vardistul însoțitor i se adresa deferent cu titulatura „domnule doctor” stăruia cu menajamente, chiar cu înțelegere duioasă, pe lângă omul voinic, aflat numai în cămașă albă și în pantaloni, fără de surtuc și fără bretele sau brăcinar, să se urce în trăsură. Mulțimea curiosă să afle și să vadă ce se pe trece, să se lămurească, a tot închis cercul în care mă aflam și m-am pomenit fără de vrere atât de aproape de personajul principal încât și astăzi, după aproape optzeci de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lume ale poetului). „Anamneza” Hanrietei, sau fișele ei de observație ca infirmieră a lui Eminescu, începe la 3/15 mai 1887, când consemnează programul ce va urma: „Doctorii mă asigură, de 2 ori pe zi mă vizitează, spesele sunt numai trăsura care este birjă, că în câteva zile are să-și vie cu totul în sine. Susțin cu toții că este la cap o rană ca la picioare, din a cărui cauză nu poate articula nici un cuvânt. De toată persoana se teme, fie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și-a venit în simțire și nu mai e nevoie de femeie să spele. Cheltuielile se urcă la douăzeci franci și douăzeci și cinci bani pe zi, fără să plătesc lui generosul și nobilul Isac, decât numai birja, că el nu ține trăsură. Dacă nu se poate să-mi trimiteți bani până nu voi trimite certificatul doctorului, voi mai aștepta până se întoarce el din Bucovina. Eu nu-s contra, îl duc și la Viena, numai bani vor trebui dublu și tot acest
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
traseu, să se întrețină cu el. Atunci este unul dintre momentele rare ale zilei când există un răgaz și se poate fi abordat. I se poate prezenta o petiție sau o cerere în timp ce iese în curte și se suie în trăsură. Totul este gata pentru plecare. Gărzile de corp fac un gard viu din spatele Curții de Marmură până la gardul palatului. Aleșii care îl însoțesc pe rege sunt deja în trăsuri sau pe cai. Este o deplasare magnifică ce nu se lasă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sau o cerere în timp ce iese în curte și se suie în trăsură. Totul este gata pentru plecare. Gărzile de corp fac un gard viu din spatele Curții de Marmură până la gardul palatului. Aleșii care îl însoțesc pe rege sunt deja în trăsuri sau pe cai. Este o deplasare magnifică ce nu se lasă contemplată: «Gărzi de corp, curteni, aceasta îmi amintește, scria Primi Visconti, de regina albinelor când iese pe câmp împreună cu stupul său»“ Ordinea și programul strict al lui Ludovic se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Condé sau Conti. Fiind veri îndepărtați ai monarhului, le erau refuzate anumite privilegii conferite numai fiilor și nepoților direcți ai Regelui. O singură dată, Ludovic al XIV-lea i-a permis unui Condé să stea pe locul din spate al trăsurii regale, un privilegiu rezervat numai câinilor regali. Acest eveniment nu s-a mai repetat niciodată după aceea. În lucrarea apocrifă mai sus menționată, cumnata regelui povestește: „[...]Regele nu era dispus să accepte nimic un compromis în ceea ce privește ceremonialul. Ducele de Lorraine
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ducesei d'Orlèans: „într-o zi, înainte ca Roquelaure să fie făcut duce, era afară când a început o ploaie foarte puternică. I-a ordonat vizitiului să-l ducă la Luvru, unde puteau intra numai ambasadorii, prinții și ducii. Când trăsura sa a ajuns la poartă, lau întrebat cine este. «Un Duce», a răspuns el. «Care duce ?» a repetat santinela. «Ducele d‘Epernon» a spus. «Care din ei ?» «Cel care a murit ultimul». Pe baza acestui răspuns l-au lăsat să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care a murit ultimul». Pe baza acestui răspuns l-au lăsat să intre.Temându-se totuși că va intra într-o încurcătură din cauza aceasta, a mers direct la rege. «Sire, » a spus, « plouă atât de puternic încât am venit în trăsura mea chiar până la piciorul treptelor dumneavoastră.» Regele a fost nemulțumit. «Ce prost te-a lăsat să intri?» a întrebat. « Un prost mult mai mare decât își poate imagina Maiestatea voastră»a răspuns Roquelaure, «pentru că m-a lăsat să intru sub
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de Louis XIII et de celui de Louis XIV jusqu’à la mort du cardinal Mazarin susține că regina se despărțea cu greu de fiul său:„îi face mare plăcere să de joace cu el și să îl ia în trăsura ei, ori de câte ori e vreme frumoasă; este marea bucurie a vieții sale“. Programul de viață al reginei era unul strict. Probabil de aici a învățat Ludovic al XIV-lea rigoarea și ordinea. În lucrarea intitulată Mémoirs de Mme de Motteville sur
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
își aflase refugiul. Reconcilierea înlăcrimată a fost dulce pentru ambele părți.“ în luna decembrie Louise a dat naștere unui băiat. Există o relatare apocrifă, menționată de Antonia Fraser, în care se afirmă că doctorul Boucher, a fost condus într-o trăsură necunoscută. Apoi a intrat pe poarta unei grădini, unde a fost legat la ochi și introdus într-o casă. Acolo a ajutat o doamnă mascată să dea naștere unui băiețel. Copilul a fost adoptat de către fidelul ministru Colbert și soția
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
într-o piață octogonală, de fapt o intersecție din care se ridică în patru colțuri clădiri baroc fumurii, pe fațadele cărora, sculpturi și fântâni adună simboluri de peste tot, ca întregul Palermo. Și unde altundeva ar putea sta mai bine îngrămădite trăsurile cu cai decât în Quattro Canti? De aici poți să alegi dacă te îndrepți către Vucciria și... confuzia ei în nord, spre Capo, cu gândul la vreo fantasmă, în vest, spre La Kalsa, vechiul cartier arab, la est, sau în
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cer, ci, de purgatoriu, unul pictat în niște culori uimitoare, care se lăsa privit prin ușa întredeschisă a Chiesei di San Matteo. M-am gândit atunci că zeul turiștilor era iarăși de partea mea. Din stradă în stradă, pe urma trăsurilor din Palermo, am ajuns în Piața Verdi. Neputând să scap de ce știam de prin cărți, nici de data asta, nu-mi venea să cred că teatrul liric în fața căruia stăteam ocupa, pentru dimensiunile sale, doar un loc trei în statistici
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
largă. Astfel, cel sosit aici are posibilitatea să admire peisajele locale, munții, dealurile, pădurile, flora și fauna. Totodată el poate să descopere portul și dansul popular, să participe la sărbători locale, să facă plimbări cu carul tras de boi sau trăsura cu cai. Individual sau în grup, se pot efectua excursii în împrejurimile pensiunilor sătești. Turistul este întâmpinat de gazde cu țuică de prune sau un pahar de vin din renumitele podgorii vrâncene. El se poate bucura de sărmăluțele, brânza și
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
prin schimbare de formă, în lapte, în lînă, în carne. A toarce este o schimbare de formă. Lîna brută se-ntinde-n fire, apoi se țese și așa mai departe. Vin acum schimbările de loc. Drumuri de fier, canaluri, poduri, trăsuri, hamali, sacagii, birjari nu înaintează decît schimbări de loc. Schimbările de loc sînt improductive și, cu cît mai puține se fac, cu atît mai mult folos are și producătorul și consumatorul. Ele devin cu atît mai mici și mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
locuite încă de vechii boieri, anacronici și retrograzi. Iașii, capitala, seamănă unei bătrîne curtezane care și-a pierdut bijuteriile; un aer de trecut și de supraviețuire se degajă din ultimul salon ce se deschide politicienilor epocii, doamnelor ce coboară din trăsurile cu blazon (Sadoveanu, Venea o moară pe Siret, 1925)". De reținut sînt consistentele, aplicatele și nu mai puțin numeroasele trimiteri la literatura românească. Trei sînt elementele, în opinia exegetei, care interțes Trama vieții moldovenești: singurătatea, beția și ploaia, toate prezente
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
această credință, chiar dacă e subiectiv sinceră, nu este, în majoritatea cazurilor, decît o "legitimare" a setei de răzbunare, de putere, de pradă și profit; în privința asta nu ne putem lăsa înșelați, fiindcă nici interpretarea materialistă a istoriei nu este o trăsură în care te urci cînd vrei și nu se oprește în fața exponenților revoluției! Mai cu seamă însă, trebuie să ne amintim că după revoluția entuziastă urmează cotidianul îmbibat de tradiționalism, eroul credinței și mai ales credința însăși pălesc sau - încă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
În timpul mesei are loc ,, furatul miresei ” . Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o azimă de pîine. Această azimă de pîine este stropită cu vin și ruptă În patru deasupra capului miresei, arucîndu-se fiecare sfert În cele patru puncte cardinale. Obiceiul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mulțimea este descrisă în dinamicile ei diferite. Un acrobat încearcă să și convingă copilul să participe la spectacol dar acesta, probabil flămând, se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a apropiat deja, un tânăr. Asociata lui vizează deja, un alt tânăr aflat în apropiere, pe care soția încearcă să-l împiedice să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]