5,660 matches
-
a lui d'Aubignac. Va câștiga modul lor de reprezentare. Cu clasicismul, teatrul, îndepărtându-se de stilizarea antică, se orientează cu încetul spre un fel de realism iluzionist care va triumfa un secol mai târziu. 1. De la umanism la clasicism Umaniștii, chiar dacă piesele lor, care nu mai sunt jucate în zilele noastre, nu au trecut proba timpului, au pregătit calea clasicismului prin cugetările lor asupra artei scenei. Ei nu au încetat să recitească, cu entuziasmul oamenilor Renașterii, poeticile lui Horațiu și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o acțiune funestă ce pune în scenă personaje de rang înalt și un cor care se face ecoul gândirii autorului. Decupată în cinci acte, ea folosește un limbaj ales. Iată o definiție ce va fi reluată, după el, de toți umaniștii și asupra căreia vor reflecta teoreticienii clasicismului. În schimb, Jean de la Taille propune o gândire originală, în 1572, în Prefața la tragedia lui, Saul cel furios (Saül le furieux), intitulată Discurs despre arta tragediei (Discours sur l'art de la tragédie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu doi ani mai devreme în Italia de către Castelvetro, cu Comentariile sale, el reflectează îndelung asupra efectelor tragediei la public și asupra caracteristicilor pe care trebuie să le îmbrace eroul tragic. Absolut modern, el își ia exemplele atât din tragediile umaniste cu subiect creștin, cât și din Antichitate. Face o listă de subiecte ce nu sunt susceptibile să declanșeze emoții tragice de milă și teamă. Moartea celui rău, care merită să fie pedepsit pentru crimele sale oribile, cum este Goliath "dușman
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Paris. Alături de alți compatrioți (Jindra Husková-Flajshansová, Peter Kopecký ș.a.), V. contribuie la traducerea și promovarea literaturii române în Slovacia. În amplul studiu Rumunská literatúra v slovenskej kultúre (1890-1990), apărut în anul 2000, examinează relațiile culturale și literare slovaco-române începând cu umanistul Nicolaus Olahus - care, ca arhiepiscop al Ungariei, a contribuit la ridicarea culturală și religioasă a orașului Trnava -, continuând cu perioada 1910-1918, cu cea interbelică (1918-1939) și prima jumătate a anilor ’40, cu stăruință asupra receptării literaturii române după 1949 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
continuă studiile la Facultatea de Istorie-Filosofie, secția filosofie, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Asistent la Catedra de filosofie a Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iași, promovează până la gradul de conferențiar. Își susține doctoratul în 1972, cu teza Elemente umaniste în gândirea filosofică românească de la Olahus la Bălcescu. Paralel cu activitatea didactică, este, vreme îndelungată, redactor-șef al revistei „Viața Politehnicii”. Debutează în 1968, cu volumul de schițe și nuvele Perturbații, urmat de alte două culegeri de proză scurtă, Iarba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
că nutrește și poezia din Sfinxul, unde discursul tinde către simplitate și către sinceritatea efuziunilor, într-o formulă retorică nesofisticată. „Asperitățile” acestui lirism captează ceva din impetuozitatea eroticii lui Nicolae Labiș, însă fără energia acestuia. SCRIERI: Perturbații, București, 1968; Elemente umaniste în gândirea filosofică românească de la Olahus la Bălcescu, Iași, 1971; Iarba verde de acasă, București, 1977; Soarele, București, 1979; Sfinxul, Iași, 1988. Repere bibliografice: Sânziana Pop, Bănuiala, LCF, 1968, 9; Virgil Mazilescu, „Perturbații”, GL, 1968, 10; Al. Andriescu, „Perturbații”, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
mai trebui amintit și volumul de doctrină politică intitulat Conducere și disciplină (1966), spre a consemna și dezideratele extremiste pe care B. le-a adoptat și le-a cultivat constant în activitatea sa, într-o totală contradicție cu sensul profund umanist și tolerant al literaturii sale. SCRIERI: Ram Kalu Adi, Madrid, 1957; reed. în Povești fără țară (în colaborare cu Nicolae Novac și N. S. Govora), Madrid, 1957; Etienne le Grand. Le dernier de Croisés, Madrid, 1957; Poezia lirică japoneză, Madrid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
academică tipic franceză ca, pe lângă inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci"4. O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la ,,etnografie" și ,,etnologie"; ,,antropologie" și ,,sociologie" etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, eu prețuiesc sensiblitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
1994, 2005); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); ediția a II-a, cu titlul Om și simbol. Interpretări ale simbolului în teoria artei și filozofia culturii (Humanitas, 2005); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983; Humanitas, 1991, 1996, 2004, 2005); Le Journal de Paltinis (La Découverte, Paris, 1998); Paltinis Diary (CEU Press, Budapesta și New York, 2000); Dziennik z Păltinișu. Pajdeja jako model w kulturze humanistycznej (Pograznicze, Sejny, 2001); Epistolar (coautor și editor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
că a devenit istoric, citînd în schimb "cărțile celor care, ca Mihail Kogălniceanu, au văzut istoria din unghiul lor de vedere și au făcut istoria. Cărțile și mărturiile acestea au făcut din (Iorga) istoric"19. Tipic pentru cineva cu formație umanistă, Iorga nu manifesta nici un interes pentru fizică, matematică sau biologie. Așa cum spunea el, "nu oricine este făcut pentru științe exacte"20. Botoșanii copilăriei sale pare să fi fost un tîrg mizerabil în care copilul a fost fără voia lui smuls
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre "România dunăreană și barbarul secol al șaselea" și despre elementele trace ale artei populare românești. Următorul Congres Internațional de Istorie a avut loc în august 1928, la Oslo. Iorga s-a întîlnit acolo cu mulți istorici, printre care și umanistul și istoricul norvegian H. Koht, viitorul ministru de externe al Norvegiei. Fuseseră invitați și istorici germani și sovietici. Iorga îi considera pe aceștia din urmă "ca mediocri" și a reușit să intre în conflict cu ei în mai multe privințe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
considerînd experiența lor drept cea mai vastă experiență din istoria lumii și a omenirii"31. Adevărata afecțiune a lui Iorga poate fi descoperită citind cele două necrologuri scrise de el în a doua jumătate a anului 1937. Primul consacrat intelectualului umanist de tip secolul al XIX-lea, T. G. Mazarýk, iar celălalt mareșalului E. von Ludendorff, semizeul militar german, tovarășul lui Hitler în timpul "Puciului de la berărie". Mazarýk a murit în august 1937. Alături de președintele Wilson (și poate și de Iorga), el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor de activitate, sufletul cercetării anglo-saxone moderne. În accepția sa nouă și modernă, „Teoria” Însemna cu totul altceva. În principal, ea „chestiona” (un termen-cheie) metodele și obiectivele disciplinelor academice: În primul rând științele sociale - istoria, sociologia, antropologia -, dar și cele umaniste și, mai târziu, chiar științele experimentale. Într-o perioadă În care universitățile luaseră proporții, iar ziarele, revistele și conferențiarii căutau cu disperare „subiecte”, s-a creat o piață pentru „teoriile” de orice fel, impulsionată nu de oferta intelectuală superioară, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Între tânărul Marx, hegelian, și celălalt Marx, matur și materialist. Numai scrierile celui din urmă, susținea Althusser, erau științifice și, prin urmare, realmente „marxiste”12. Comuniștii și alți marxiști conservatori au anticipat corect ușurința cu care acest Marx nou și umanist putea fi adaptat la gusturile și modele contemporane. Lamentația romanticului de Început de secol al XIX-lea Împotriva modernității capitaliste și efectului dezumanizant al societății industriale se potrivea perfect cu protestele contemporane Împotriva „toleranței represive” din Europa Occidentală postindustrială. Criticii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că, de la Napoleon Încoace, Franța s-a dovedit impermeabilă la orice influență străină În afară de filosofia romantică germană - lucru la fel de adevărat În 1957, când remarca a fost făcută, ca și 20 de ani mai târziu. Dacă generația precedentă, cu sensibilitatea ei umanistă, fusese atrasă de Marx și Hegel, posomorâtul deceniu al șaptelea a fost sedus de un filon mult mai sumbru din gândirea germană: scepticismul radical al lui Michel Foucault era În mare măsură o variantă a lui Nietzsche, iar Jacques Derrida
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a povesti și de a povesti cu tâlc, umorul și cordialitatea îi dau acestei cărți cuprinzătoare un "buchet" poetic aparte, făcând din ea o operă minunată în care se regăsesc spiritul cartezian al juristului dar și deschiderea spre lume a umanistului. Fie ca această carte să aibă puterea de a trezi în cititor pofta de a-și alcătui o întreagă bibliotecă de cărți despre vin și, mai apoi, bineînțeles, și o vastă vinotecă. Robert TINLOT, director general al Oficiului internațional al
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
școală. Incursiunile în viața culturală ardeleană V. le va continua prin încercarea de a reconsidera tipăriturile coresiene în totalitatea lor, dar mai ales din perspectiva semnificațiilor culturale (Coresi, 1985). Miza interpretării este de a demonstra că diaconul Coresi este un umanist: tipograf (ca Johannes Honterus și Heltai Gáspar), cărturar ca toți marii umaniștii europeni, receptiv la ideile noi, în special la cele ale Reformei, pe care le-a adaptat realităților autohtone, realizând astfel prima sinteză în cuvânt românesc între tradiția creștină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
de a reconsidera tipăriturile coresiene în totalitatea lor, dar mai ales din perspectiva semnificațiilor culturale (Coresi, 1985). Miza interpretării este de a demonstra că diaconul Coresi este un umanist: tipograf (ca Johannes Honterus și Heltai Gáspar), cărturar ca toți marii umaniștii europeni, receptiv la ideile noi, în special la cele ale Reformei, pe care le-a adaptat realităților autohtone, realizând astfel prima sinteză în cuvânt românesc între tradiția creștină bizantină și înnoirile din gândirea creștină apuseană din secolul al XVI-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
Următoarea monografie, elaborată împreună cu Valeriu Nițu, are ca obiectiv valorificarea operei lui Timotei Cipariu, cărturar oarecum ignorat de istoriografia literară - Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești (1988). În viziunea autorilor, și Cipariu reprezintă în cultura românească tipul cărturarului de erudiție umanistă. Totodată, se identifică la el o linie de gândire care continuă programul Școlii Ardelene, intersectându-se și, la un moment dat, chiar suprapunându-se cu direcția maioresciană în lupta pentru unitatea culturii românești. Dimensiunile operei lui Cipariu sunt examinate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
333 (a se vedea Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, vol. 1, Editura Antet, București, 1998, p. 178). footnote>. „Omul religios” este un construct elaborat de omul de știință, care surprinde modul specific de comportare a unui individ bazat pe valorile umaniste ale creștinismului și care concepe lumea ca fiind supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui care vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un asemenea om acționează sub puterea de constrângere
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de fildeș. Altfel, pictorul era asociat cu salonul rozacrucean péladanesc, realizând, în 1891, frontispiciul pentru eseul semi-autobiografic al lui Sar Péladan, Androginul (1891), și unul dintre cele mai reușite protrete ale maestrului. Ion Duican (Bogdan-Pitești) îl citează, subliniind dincolo de dezideratul umanist al pictorului, importanța artei vizuale ca mijloc de comunicare. Mesajul era adresat revistei și colaboratorilor ei: "A face să intre un pic de frumusețe în viața cea mai umilă, înseamnă să servești umanitatea. Omul privește înainte de a se exprima și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă. O limită a acestor concepții este abordarea problematicii din perspectiva comportamentului și stimulului. Din perspectiva umanistă, psihologia consumatorului studiază modul În care procesele, fenomenele și funcțiile psihice se reflectă În atitudinile și conduitele oamenilor manifestate În relație cu diferite obiecte de consum, de la consum de informație, cultură la consum de alimente și bunuri de larg consum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
valoric și atitudinea valorizatoare) grupul atitudinilor direct creative constând din simțul noului, dragostea și receptivitatea pentru tot ce este nou și respectul față de originalitate, cultivarea consegventă a originalității cu deosebire a aceleia ce se corelează cu o valoare socială și umanistă superioară. Atitudinile creative le considerăm o componentă necesară În structura atitudinilor caracteristică managerului eficient. Atitudinile creative permit sesizarea tendințelor ce apar În dinamica piețelor de Încălțăminte și a fenomenelor psihosociale cu implicații la nivel economic, ca urmare a afirmării și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dinamizarea pozitivă dar și un control al pieței. IV. Depășirea granițelor. O altă strategie a creativității stă la baza afirmării colaborării, ca tendință a lumii contemporane, dintre specialiștii din domeniul economiei, marketingului și reprezentanți, teoreticieni și practicieni din domeniul științelor umaniste, a psihologiei, sociologiei, educației și ecologiei. Corelarea eforturilor lor În a găsi noi soluții la problemele inedite, surprinzătoare și grave cu care se confruntă omenirea face ca fenomenul analizei și transcenderii granițelor dintre științe să facă posibilă adaptarea și progresul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este o știință exactă, unde Înțelegerea ori Învățarea legilor, principiilor și cauzelor obiective etc se realizează În exclusivitate pe calea rațiunii, ori este mobilizată pentru această finalitate numai atenția dublată de o anumită Înclinație spre științele exacte. Literatura, ca disciplină umanistă, presupune, În primul rând, o disponibilitate spre latura reflexivă a comunicării, spre visare, dacă vrem să pară mai limpede aprecierea, În cele mai diferite ocazii. Receptivitatea, acolo unde există ca o simplă predispozție, trebuie cultivată, stimulată, pusă În funcțiune, cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]