6,856 matches
-
nervul frenic să nu fie lezat și să nu să deschidă cavitatea pleurală stângă. Mai mult, e mai bine ca electrocauterizarea să fie evitată pentru a reduce riscul lezării nervului frenic. Prin disecția apropiată de aortă se evită și nervul vag și recurentul. Vasele capului pot fi izolate la origine pe șnururi de hemostază sau se pot vizualiza din interiorul aortei. Pacientul se plasează apoi într-o poziție Trendelenburg, mult înclinată, pentru a preîntâmpina acumularea de aer în vasele arcului (risc
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
disecată începând de la nivelul crosei. Se identifică și se eliberează nervul laringeu recurent și nervul frenic. Se evită lezarea acestora. De asemenea se separă de aortă trunchiul pulmonarei și esofagul. Se secționează ligamentul arterial. Această manevră permite evitarea lezării nervului vag și recurent ca și a frenicului. Se identifică un loc unde aorta poate fi clampată în siguranță. Un alt clamp este plasat cu câțiva centimetri mai jos, în general în segmentul T4 - T7. Aorta este secționată transversal și se practică
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
răspunsurile. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o schimbare de statut juridic, efectuata „prin noi înșine” speculându-se contradicțiile și ambivalențele Convenției, care nu se pronunța nici pentru, nici împotriva unirii, impunând un statut juridic echivoc și vag. Uniunea personală a reprezentat, în fapt, un statut tranzitoriu până în 1862, când recunoașterea Marilor Puteri, inclusiv a puterii suzerane, ia conferit dimensiunea juridică, de drept internațional. Un aspect în strânsă legătură cu tematica lucrării îl reprezintă jurisdicția consulară. întemeiată pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
patru puncte. între cele trei părți existau divergente mai ales asupra interpretării punctului al treilea, referitor la neutralizarea Mării Negre. în timp ce anglofrancezii susțineau necesitatea limitării prezentei navale rusești în Marea Neagră și a demantelării fortificațiilor portuare, austriecii insistau asupra unei formulări mai vagi, care să nu pună Rusia în imposibilitatea de a semna un asemenea document într-un interval previzibil. Clarendon și Walewski au recurs astfel la două formulări: una, mai vagă, urma să fie prezentată Austriei; cealaltă definea clar obiectivele urmărite de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și a demantelării fortificațiilor portuare, austriecii insistau asupra unei formulări mai vagi, care să nu pună Rusia în imposibilitatea de a semna un asemenea document într-un interval previzibil. Clarendon și Walewski au recurs astfel la două formulări: una, mai vagă, urma să fie prezentată Austriei; cealaltă definea clar obiectivele urmărite de anglo-francezi și urma să fie inclusă într-o înțelegere bilaterală secretă. La 2 decembrie 1854, a fost încheiat un Tratat de alianță ofensivă și defensivă austroanglofrancez, prin care îi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și să realizeze cât de mult chestiunea orientală depinde de starea provinciilor lor, și câtă importanță va avea poziția lor în eventualitatea unei lupte pentru putere în Est”. Și Colquhoun continua evidențiind interesele Marii Britanii, care se reduceau încă la un vag concept de captatio benevolentiae: „Mi se pare că principalul obiectiv al Marii Britanii este să creeze un sentiment de prietenie în spiritul domnitorilor și al boierilor și nobililor lor față de Marea Britanie și aceasta ca să contracareze influența une alte puteri care, de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
43, 63]. Anestezia interpleurală se realizează cu o cantitate ceva mai mare de bupivacaină (20 ml, 5%), introdusă la sfârșitul operației sau ulterior pe un cateter intratoracic. În afară de blocajul intercostal difuziunea anestezicului produce și blocaj la nivelul nn. simpatici, ai vagului și frenicului. Deși analgezia este și în acest caz inconstantă, simplitatea metodei o face utilă ca adjuvant al altor modalității de control ale durerii [31, 187]. Stimularea nervoasă electrică transcutană (TENS) este o metodă non-invazivă având ca mecanism analgetic modularea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de la nivelul senzorului glicemic portal la nivel central necesită aferențe nervoase intacte. Denervarea venei porte reduce răspunsul simpatoadrenal la hipoglicemia sistemică (34). Alte studii pe animale nu au găsit însă nici un efect al denervării hepatice (46), sau al blocării nervului vag (13), pe contrareglarea glicemică. Date recente, provenite dintr-un studiu în care s-a utilizat capsaicină pentru a bloca transmiterea simpatică, sugerează că transmiterea semnalului către creier se face predominant pe calea nervilor simpatici și mai puțin pe aferențele vagale
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
iulie 1933, din ce în ce mai mare față de lumea de pitici în care trăiește, posibila echivalare a profesorului de medicină cu profesorul de metafizică, Nae Ionescu etc.; evidentele sugestii metaforico-poetice ale numelui Codreanu - etimonul codru), Matei Călinescu respinge această teză, considerând aluziile prea vagi și alegoria Cucoaneș- Codreanu lipsită de confirmări în vreuna din scrierile lui Eliade (memorii, jurnale, publicistică etc.). Rămâne, în schimb, posibilă o interpretare prin grila unor teme și idei recurente în proza lui Eliade, povestea putând fi citită fără referință
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sensibilității estetice, afectivității, grijii, dar și a dispoziției de a domina. Avem astfel de-a face cu slăbiciuni omenești care duc la degradarea mediului. Nici "ecologia profundă" nu satisface pretențiile feminismului deoarece reconsiderarea Sinelui și redefinirea noțiunii de identitate sunt vagi și incomplete. După Plumwood, "ecologia profundă" nu deosebește într-un mod satisfăcător între trei nivele: indiscernabilitatea, expansiunea sinelui și transcendența sinelui 353. Teza indiscernabilității, pe care o găsim bine formulată în "ecologia profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
abord și cu siguranța intervenției, experiența și abilitatea chirurgicală sunt cele care dictează. Cum la ora actuală importanța exerezei complete a țesutului timic este dovedită, operatorul trebuie să își îndrepte atenția în obținerea acestui țel, cu evitarea lezării nervilor frenici, vagi sau laringieni recurenți. Acest lucru nu este posibil fără a avea cunoștințe detaliate asupra anatomiei timusului. Utilizarea uneia dintre modalitățile de abord și ulterior a unei anumite tehnici presupune nu numai cunoașterea tuturor acestora, dar și a beneficiilor și eventualelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
tiroidă și diafragm și dintre cei doi nervi frenici [12]. Tehnica presupune și o disecție agresivă a pericardului și exereza completă a pleurei mediastinale. Atenția și îndemânarea deosebită sunt necesare în disecția nervilor laringeali recurenți, frenici și chiar a nervului vag stâng, leziunile acestora, nefiind excepționale. Considerată rezecția „maximală”, ea este punctul de reper cu care sunt constant comparate celelalte variante tehnice ale timectomiei în exereza completă a focarelor de țesut timic (fig. 7.21, 7.22). Timectomia transcervicală Varianta tehnică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
extinsă, așa cum se practică la ora actuală. Apreciem, similar cu Mulder [27] că riscul de a lăsa mici cantități de țesut timic la nivelul gâtului este mult mai mic decât cel de a leza nervii laringieni recurenți. Lezarea nervilor frenici, vagi sau laringieni recurenți este devastatoare pentru pacienții suferinzi de MG [11]. Rezultatele la distanță obținute de Institutul Clinic Fundeni și măsurate, conform Standardelor de Cercetare Clinică adoptate pe plan internațional, prin remisia completă stabilă (CSR) și remisia farmacologică (PR) sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
după G. Pearson) Topografia Predominant din punct de vedere topografic tumorile neurogene se dezvoltă în șanțul paravertebral în majoritate. Ele au origine în nervul spinal, intercostal sau lanțul simpatic toracal. Foarte rare sunt tumorile neurogene ale nervului frenic și nervului vag [7, 14, 38, 83]. Clinica La adult afecțiunea poate fi asimptomatică, sau simptomatică: tuse, dispnee, durere de tip nevralgie intercostală, răgușeală, sindrom Claude Bernard-Horner, parapareză, paraplegie (3-6%). La copii se constată: dureri toracice, tuse, dispnee, disfagie, sindrom Claude Bernard-Horner, paraplegie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
sau cuvintelor abia rostite, unduirea în care se imprimă ființarea lor în drumul spre ființa posibilă: "Acest spațiu îmi apare ca un deșert de paseri ce-și iau zborul - plecări mai line ca exodul norilor, limpezi, eterne plecări. Aceste gesturi vagi, aceste cuvinte abia rostite, au și plecat, imprimate în apriga rigiditate a undei. Sau dacă vrei, timpul lor e imprimat, o, prietene, în respirația spațiului, în proiecțiunea lui de energie"8. Un intermundiu diafan, nevăzut prin sine, euritmia trepidantă în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lui V. Voiculescu pare să se scrie în căutarea unui răspuns la aceste întrebări metafizice. Răspuns imposibil de dat, căci el se retrage pe măsură ce atrage, se lasă urmat până în ștergerea oricărei urme, acolo unde, dincolo de ceea ce se vede, "răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi", imaginea transparentă a străbaterii prin nevăzut: "Răspunsul, pururi urma unui zeu"2. Nu e acesta chiar locul poemului, mai curând întrebător decât răspunzător, conturul fragil al unei forme care, căutând "sprijin altei lumi uriașe", deschide unghiul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lecturii a determinat și în sufletul poetului o intuiție selectivă a elementelor expresive la care a recurs". Este calea pe care o arată relațiile dintre elementele semnificante și cele semnificate și care duce "spre momentul auroral în care o lume vagă, de gânduri, emoții, reminiscențe, aflată în sufletul poetului, s-a închegat ori s-a plăsmuit într-o făptură strălucitoare, exactă: poemul"6. Pe de altă parte, însă, în această accepțiune, "poemul e gata creat. Și acum, virtualitatea lui constă în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în interstițiile limbajului, dar spune el totuși ceva în înțelegere sau se arată doar în forma unei imagini de văzut? Intuim ceea ce vedem în imaginație, dar care e semnificația prin care imaginea se rostește, nu doar se descrie în conturul vag al apariției? În toate aceste situații nu cu o apariție gratuită avem de a face, cu o arătare mută care apare pentru că apare, nici cu determinarea cauzală a manifestării. Ceea ce apare este un sens care semnifică în posibilul apariției, un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
șoptește". În jurul vederii, nimic de spus, nimic de înțeles, dar de văzut ca împrejmuire evacuată, ecranată. Ce înseamnă în jurul în care șoptește a nu fi? Nu e neființa absolută, ci încă neajungerea la ființă, pre-ființarea posibilului care deja este, conturul vag al unui aproape-nimic, bord invizibil neabordat de nicio privire. Dar acolo unde vedere nu e, în jurul de neînțeles ia naștere haloul unei imagini răsturnate 11. Imaginea nu reflectă ceea ce este ca și cum n-ar fi, nimicul neființei care pune stăpânire pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Rămânere în tremurul așteptării, în proiecția ștearsă a nemanifestării. Așteptare ca un interval al ființării, în suspensia vreunui obiect ori termen definit. Totuși un răstimp indefinit al creației, în care imaginea stă, atârnă în gol, în sensul prefacerii, marchează locul vag, forma unei (abia de acum) posibile pro-misiuni. O clipă de vedere (Constanța Buzea) La o primă lectură a poemului Citera de Constanța Buzea 17, intuiția nu surprinde doar spațiul vesperal al stingerii, durerea pe care o comunică sfârșitul; ea înțelege
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înconjurătoare. Altfel spus, e un subiect fără predicat al ființării; el atârnă doar de sine, întru sine, în miezul posibilului care îl transcende. Autoafirmare care aproape se dezminte, deoarece "numai o rece căldură pâlpâie lânced din lampă", iar în lumina vagă a acestei infraexistențe nimic nu este ori abia mai este. Să fie oare capătul de drum al ființei ce se stinge, adunarea sa în puținul ce-și așteaptă moartea, în restul pândit de mistuire sau, dimpotrivă, începutul, dimineața trezirii din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în multiplicitate" (Proclus, Elemente de teologie, prop. 146, Editura Herald, București, 2007, p. 133). 18 CCXXVIII (74) (1956), în op. cit., p. 326. 19 Fecioară, vol. Întrezăriri, în op. cit., p 78. "Adânc sub coaja îndârjitei humi,/ Ecou, îndată împietrit răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi" (Michel-Angelo, 1948, vol. Veghe, în op. cit., p. 150). 20 CCXXII (68) (1956), în op. cit., p. 320. 21 Arhimede (1941), vol. Veghe, în op. cit., p. 151. 22 Chiar dacă interpretarea noastră nu are în vedere decât creația poetică
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al sensurilor lumii, clarvăzătorul, străbătătorul cu vederea, cel care, ales dintre cei mulți, "vedea printre trestii", acolo unde "de jur împrejur lumina suna" (Filtru, în Gellu Naum, op. cit., p. 14). 22 "Acest ireal, reconstituit - am zice - cu admirabilă știință a vagului, a sugestiei, nu-și are rostul în sine; el e doar emblemă pentru acele nenumărate stări sufletești ale poetului, care - până la urmă - configurează însăși datele condiției umane" (Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, Editura Eminescu, București, 1970, p. 74). 23
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
echilibrarea perturbărilor circulatorii și depozitarea unei cantități suficiente de apă. Toate aceste funcții demontrează necesitatea conservării ficatului În stare cât mai bună de funcționare. Simptomele generale ale bolilor hepatice Apariția afecțiunilor hepatice este anunțată prin febră, frisoane, somnolență, astenie, dureri vagi sau violente În zona superioară abdomenului, cu iradieri În spate și spre omoplatul drept, balonări, constipație sau diaree, grețuri, vărsături, hemoragii interne, hepatomegalie, Îngălbenirea pielii și a ochilor, stare de agitație și de slăbire generală. Principalele boli ale ficatului În funcție de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
revendicarea fondului cu armături juridice al lumii lui de baștină. Ca și cum, de dincolo de respectul vehiculat de cei doi termeni, ar fi răzbătut exigențele ce-l făceau cu putință și ce reprezentau, pentru naturi mai rebele, un revers mustind de amenințări vagi. Prima grijă a hoțului de cai stăpân pe secretele meșteșugului său e să acopere nările animalului jinduit spre a-l împiedica să fornăie și, astfel, să atragă atenția. Dar starea de spirit spre care alunecau prin aer cuvintele doamnelor și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]