56,556 matches
-
anchetei este specifică sociologiei, dar se folosește frecvent, în formă adaptată, în cercetarea educațională. T. Rotariu și P. Iluț (1997) consideră că interviul și ancheta se constituie în metode de sine stătătoare, datorită specificului obiectului metodei observaționale în științele socioumane: indivizii cu care cercetătorul interacționează prin intermediul limbajului oral sau scris. În opinia autorilor, poziția potrivit căreia ancheta este o metodă ce se poate realiza fie prin intermediul tehnicii chestionării, fie prin tehnica interviului susținută de S. Chelcea (1996) nu este adecvată datorită
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cît și o selecție a acestora (excluderea unor întrebări care afectează fie validitatea, fie fidelitatea chestionarului). După parcurgerea acestei etape se poate trece la realizarea anchetei propriu-zise. Volumul mare de subiecți, cantitatea mare de informații, precum și comparabilitatea datelor obținute pentru indivizi diferiți (fără a fi însă vorba despre standardizare, chiar dacă aceiași itemi în aceeași formă sînt prezentați tuturor subiecților) constituie principalele avantaje ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului. Imposibilitatea de a surprinde motivele pentru care subiecții optează pentru o categorie de răspuns
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în anumite situații reale. În afară de considerentele legate de fidelitate și validitate, testele sociometrice ridică și alte probleme: preferința sau respingerea nu oferă informații despre motivele alegerii, statutul de membru preferat sau izolat al grupului nu se datorează în mod necesar individului în cauză, statutul sociometric al unui individ se poate modifica odată cu schimbarea grupului, iar conținutul și modalitatea de adresare a întrebărilor influențează semnificativ natura răspunsurilor. În ciuda criticilor care li s-au adus, credem că, odată cu multiplicarea și perfecționarea mijloacelor de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de fidelitate și validitate, testele sociometrice ridică și alte probleme: preferința sau respingerea nu oferă informații despre motivele alegerii, statutul de membru preferat sau izolat al grupului nu se datorează în mod necesar individului în cauză, statutul sociometric al unui individ se poate modifica odată cu schimbarea grupului, iar conținutul și modalitatea de adresare a întrebărilor influențează semnificativ natura răspunsurilor. În ciuda criticilor care li s-au adus, credem că, odată cu multiplicarea și perfecționarea mijloacelor de calcul și a celor grafice, tehnicile sociometrice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de regresie b ia o valoare negativă (dreapta de regresie este descrescătoare - vezi figura 6.a), iar în cazul unei corelații pozitive între X și Y, panta de regresie b ia o valoare pozitivă S. analizăm dacă inteligența muzicală a indivizilor influențează rezultatele acestora la examenul de admitere la Conservator. Pentru aceasta, aplicăm candidaților un test care măsoară inteligența muzicală și înregistrăm de asemenea rezultatele acestora la examenul de admitere. Deschidem fișierul Regresie simpla. Trecem variabila rezultate examen (VD, variabila care trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Departamentul de Stat priveau încă România prin prisma Războiului Rece, considerînd-o subordonată complet Moscovei. Credeau că toate evenimentele de la București sînt coordonate de Kremlin. În general se considera că "trebuie să-i domolim și să-i ținem în frîu pe indivizii ăștia; orice scăpare ne va costa"831. Cu toate acestea, perseverența lui Thayer și evenimentele de la București au determinat, treptat, Washingtonul, să-și modifice atitudinea. În noiembrie 1955 a sosit în SUA prima delegație a Republicii Populare Române, cei trei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Europa. Dar printre ele se număra și Principiul VII, care trata exclusiv drepturile omului. Toate puterile semnatare au consimțit să se conformeze scopurilor și principiilor Cartei Națiunilor Unite și Declarației universale a drepturilor omului. Principiul VII atesta "dreptul fiecărui individ de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle și de a acționa în virtutea acestora"1749. Partea a II-a se referea la cooperarea din domeniile economiei, științei, tehnologiei și mediului. Aceasta promova, de asemenea, cîteva măsuri de înlesnire a comerțului Est-Vest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevederile privind emigrarea, din Legea comercială, din 19741798. Conștient fiind de îngrijorarea Congresului privind discriminarea minorităților din România, Departamentul a trimis o notă cîtorva congresmeni, pentru a le liniști temerile. Aceasta le amintea că guvernul român îngrădește anumite drepturi ale individului, precum acela de a călători, dreptul la cuvînt și la practicile religioase, în mod excesiv, comparativ cu standardele occidentale. Restricțiile le suportau, însă, toți cetățenii români, indiferent de etnia și religia de care țineau. Mai mult decît atît, dat fiind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că în relațiile cu Bucureștiul, Statele Unite au fost constrînse să ia niște "hotărîri dificile" privind unele chestiuni morale. Recunoștea, de asemenea, că regimul Ceaușescu distruge bisericile sub pretextul că acestea încalcă regulile, admitea că regimul încalcă în mod sistematic libertățile individului și că s-au implementat măsuri economice draconice pentru a compensa proasta administrare economică 2399. Deși toate aceste chestiuni erau importante, nu aveau nimic de-a face cu criteriul emigrării, prevăzut de Amendamentul Jackson-Vanik. Răspunzînd unor întrebări, Ridgway i-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
american a declarat presei: "Trebuie să spun cu toată sinceritatea că am fost dezamăgit de faptul că nu i-am putut transmite cu succes președintelui Ceaușescu însemnătatea profundă pe care o au drepturile omului pentru țara mea și importanța libertății individului... Părea ofensat de aducerea în discuție a acestor subiecte"2502. În cursul vizitei sale, care a durat două zile, Whitehead a oferit o recepție la Ambasada Americană. Ulterior, avea să relateze: "cîțiva oaspeți au fost descurajați de poliție în încercarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vom aminti câțiva dintre cei mai cunoscuți hormoni produși de glandele endocrine. Împreună cu sistemul nervos, glandele endocrine coordonează întreaga activitate a organismului. Modul în care se dezvoltă și funcționează aceste glande este foarte important pentru starea de sănătate a fiecărui individ (vezi harta glandelor endocrine, p. 94). Am decis să introduc acest capitol destinat sistemului glandelor endocrine deoarece acesta influențează nu doar sănătatea, ci și felul în care arătăm și întregul nostru mod de viață. Cele trei glande importante din creiertc
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și determină înălțimea pe care o avem ca adulți. Partea posterioară a acestei glande pune în circulație hormonul diuretic, responsabil cu absorbția apei la nivelul rinichilor și oxitocina, hormonul care controlează contracțiile uterului în timpul nașterii. Când această glandă funcționează perfect, individul va avea o dezvoltare normală. Dacă aveți un copil și considerați că nu crește cum ar trebui, ajutați corpul să-și reia funcționarea naturală, stimulând reflexul glandei pituitare. Acest lucru îi va da copilului dumneavoastră șansa să ajungă la o
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și dosului tălpii face minuni. Importanța intestinului subțire și a celui grostc "Importan]a intestinului sub]ire [i a celui gros" Intestinele reprezintă segmentul cel mai întins al sistemului nostru digestiv. Intestinul subțire măsoară între șase și opt metri, în funcție de individ. Intestinul gros - sau colonul - măsoară numai un metru sau doi. Intestinele sunt aranjate în așa fel încât să încapă într-un spațiu mic din abdomen, într-o manieră similară celei în care aranjăm o frânghie într-un coș. Tratarea afecțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
baza multor probleme fizice și emoționale, mai mult sau mai puțin grave”, susțin cercetătorii. Nivelul scăzut al zahărului în sânge provoacă o arie incredibil de largă de simptome. O persoană echilibrată se poate transforma peste noapte într-un ipohondru. Un individ perfect normal se poate transforma, psihic, într-o epavă, deoarece hipoglicemia dă o stare de anxietate insuportabilă. Simptomele hipoglicemiei seamănă cu cele ale nevrozei și psihozei, dar și cu cele ale epilepsiei, migrenei, artritei reumatoide, ulcerului peptic, astmului și ale
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
alături de voința de a trăi împreună sunt elementele constitutive ale națiunii. Poziția subiectivistă a lui Renan își găsește ecouri în concepția dezvoltată de J.S. Mill. Principiul spiritual despre care vorbește Renan este identificat de Mill în "simpatii comune" existente între indivizi care compun o "porțiune a umanității", pe baza cărora este revendicată guvernarea politică de către reprezentanții acestora. Menționând că sentimentul apartenenței la o naționalitate nu are o sursă unică, Mill enumeră ca principali factori "rasa" și descendența etnică, religia, limba, sau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primordialistă este iremediabil defectă, trădând dorința naționaliștilor de a naturaliza națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii la care au ajuns cercetările din științele sociale istorice este modernitatea națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința indivizilor sub forma identității și identificării naționale. Chiar dacă teza radical modernistă a caracterului inventat al națiunii (Gellner, 1983) a fost ulterior revizuită prin amendamentele introduse de A.D. Smith (1986) care a reliefat continuitățile istorice prin indicarea "originilor etnice ale națiunilor", concluzia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles ca acea parte a concepției de sine a individului derivată din apartenența la națiunea română, a fost, așadar, un proces de lungă durată și nicidecum o "deșteptare" sub forma unei revelații naționale. Facerea lui homo nationalis, în principatele române cât și aiurea, a presupus un efort susținut și investiții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Facerea lui homo nationalis, în principatele române cât și aiurea, a presupus un efort susținut și investiții serioase din partea statului-națiune, care pentru a-și legitima ideologia fundațională, a fost nevoit să își populeze societățile pe care le încadra instituțional cu indivizi naționalizați. Identitatea națională este, așadar, produsul unui lung proces evolutiv, întins pe o perioadă ce poate cuprinde mai multe secole. Acest fapt se datorează unei duble cauze: în primul rând, în contra tezei inventării conștiinței naționale în plină modernitate, trebuie subliniat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie s-a dovedit a fi cel mai eficient medium înspre atingerea acestui scop. Însă manualul de istorie este un instrument modern, care apare destul de târziu în recuzita pedagogică, instituționalizându-se ca principalul mijloc educațional de fasonare a simțului identitar al indivizilor și de promovare a unei viziuni specifice despre trecut doar în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Manualul de istorie nu apare nicidecum in vacui, ci acesta își face apariția într-o literatură didactică în interiorul căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
său preot" și a accentului pus pe citirea personală a Bibliei. Consecința acestei alfabetizări populare a fost dezvoltarea unui "simț al demnității umane și individuale" (Greenfeld, 1992, p. 54). În concepția naționalismului englez, națiunea era înțeleasă ca o "comunitate de indivizi liberi și egali", alcătuită din membrii raționali, autonomi, capabili să decidă în nume propriu. Decisivă a fost ideea că membrii comunității naționale, înzestrați fiind cu facultatea de raționare, beneficiază de drepturi egale de participare civică și politică. Mai mult, la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "împlinirea naturii umane implică participare politică" (Greenfeld, 1992, p. 30). Formele colectiviste ale naționalismului au apărut două secole mai târziu, în Europa continentală, mai întâi în Franța și Rusia, iar cu o oarecare întârziere, în Germania. "În Anglia, libertatea indivizilor care alcătuiau națiunea făceau națiunea liberă. În Franța, libertatea națiunii era cea care constituia libertatea indivizilor. În Anglia, sursa autorității era individul, ființa umană gânditoare; indivizii își delegau autoritatea reprezentanților și prin aceasta împuterniceau națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apărut două secole mai târziu, în Europa continentală, mai întâi în Franța și Rusia, iar cu o oarecare întârziere, în Germania. "În Anglia, libertatea indivizilor care alcătuiau națiunea făceau națiunea liberă. În Franța, libertatea națiunii era cea care constituia libertatea indivizilor. În Anglia, sursa autorității era individul, ființa umană gânditoare; indivizii își delegau autoritatea reprezentanților și prin aceasta împuterniceau națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Europa continentală, mai întâi în Franța și Rusia, iar cu o oarecare întârziere, în Germania. "În Anglia, libertatea indivizilor care alcătuiau națiunea făceau națiunea liberă. În Franța, libertatea națiunii era cea care constituia libertatea indivizilor. În Anglia, sursa autorității era individul, ființa umană gânditoare; indivizii își delegau autoritatea reprezentanților și prin aceasta împuterniceau națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în Franța și Rusia, iar cu o oarecare întârziere, în Germania. "În Anglia, libertatea indivizilor care alcătuiau națiunea făceau națiunea liberă. În Franța, libertatea națiunii era cea care constituia libertatea indivizilor. În Anglia, sursa autorității era individul, ființa umană gânditoare; indivizii își delegau autoritatea reprezentanților și prin aceasta împuterniceau națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic, în Rusia și Germania
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
liberă. În Franța, libertatea națiunii era cea care constituia libertatea indivizilor. În Anglia, sursa autorității era individul, ființa umană gânditoare; indivizii își delegau autoritatea reprezentanților și prin aceasta împuterniceau națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic, în Rusia și Germania a prevalat formula naționalismului colectivist-etnic. Societatea românească a pornit pe calea franceză a naționalismului civic, dar a sfârșit pe magistrala
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]