58,615 matches
-
într-un reactor nuclear sau în cantități necontrolate, foarte rapid, într-o armă nucleară. Cantitatea de energie liberă conținută într-un combustibil nuclear este de milioane de ori mai mare decât energia liberă conținută într-o masă similară de combustibil chimic (benzină, de exemplu), acest lucru făcând fisiunea nucleară o sursă foarte tentantă de energie; totuși produsele secundare ale fisiunii nucleare sunt puternic radioactive, putând rămâne așa chiar și pentru mii de ani, având de a face cu importantă problemă a
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
ea poate fi amorsată și controlată pe calea reacției în lanț: neutroni liberi eliberați de fiecare eveniment de fisiune pot declanșa în continuare alte evenimente care, la rândul lor eliberează mai mulți neutroni și pot determina mai multe fisiuni. Izotopii chimici care pot să susțină o reacție de fisiune în lanț se numesc combustibili nucleari și se spune că sunt fisili. Cel mai comun combustibil nucleare este U (izotopul uraniului cu masa atomică 235) și Pu (izotopul plutoniului cu masa atomică
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
fisiune în lanț se numesc combustibili nucleari și se spune că sunt fisili. Cel mai comun combustibil nucleare este U (izotopul uraniului cu masa atomică 235) și Pu (izotopul plutoniului cu masa atomică 239). Acești combustibili se sparg în elemente chimice (produși de fisiune) cu mase atomice apropiate de 100. Majoritatea combustibililor nucleari suferă fisiuni spontane extrem de rar, dezintegrându-se în principal prin reacții alfa/beta timp de milenii. Într-un reactor nuclear sau o armă nucleară, cele mai multe evenimente de fisiune
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
cu alte particule cum ar fi neutronii. Evenimentele tipice de fisiune eliberează câteva sute de MeV de energie pentru fiecare atom fisionat, acesta fiind și motivul pentru care fisiunea nucleară este folosită ca sursă de energie. Prin contrast, cele mai multe reacții chimice de oxidare (cum ar fi arderea cărbunelui sau TNT) eliberează, în general, câteva zeci de eV per eveniment, astfel încât combustibilul nuclear conține cel puțin de zece milioane de ori mai multă energie utilizabilă decât combustibilul chimic. Energia fisiunii nucleare este
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
Prin contrast, cele mai multe reacții chimice de oxidare (cum ar fi arderea cărbunelui sau TNT) eliberează, în general, câteva zeci de eV per eveniment, astfel încât combustibilul nuclear conține cel puțin de zece milioane de ori mai multă energie utilizabilă decât combustibilul chimic. Energia fisiunii nucleare este eliberată ca energie cinetică a produșilor și fragmentelor de fisiune și ca radiație electromagnetică sub formă de raze gamma; într-un reactor nuclear energia este convertită în căldură prin ciocnirea acestor particulelor și radiații cu atomii
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
a menționat posibilitatea ca pe durata procesului să fie emiși neutroni. Deși acest lucru era doar o presupunere, erau evidente implicațiile sale privind posibilitatea unei reacții nucleare în lanț. „Reacția în lanț” era cunoscută la aceea vreme ca un fenomen chimic, dar procese analoge în fizica nucleară, folosind neutroni, au fost anticipate încă dinainte de 1933 de Leo Szilard, cu toate că Szilard nu avea nici o idee cu ce materiale s-ar fi putut iniția un astfel de proces. Acum, după descoperirea fisiunii elementelor
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
reactor nuclear presupune utilizarea de combustibil îmbogățit (obținut prin creșterea conținutului mai rar răspânditului izotop U din minereul natural conținând cu precădere izotopul U). În mod normal, reactoarele presupun includerea, pe post de moderator de neutroni, a materialelor extrem de pure chimic cum ar fi deuteriu (în apa grea), heliu, beriliu sau carbon sub formă de grafit. (Înalta puritate este cerută deoarece multe impurități chimice, cum ar fi borul, sunt absorbanți puternici de neutroni și, astfel, o adevărată „otravă” pentru reacția în
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
U). În mod normal, reactoarele presupun includerea, pe post de moderator de neutroni, a materialelor extrem de pure chimic cum ar fi deuteriu (în apa grea), heliu, beriliu sau carbon sub formă de grafit. (Înalta puritate este cerută deoarece multe impurități chimice, cum ar fi borul, sunt absorbanți puternici de neutroni și, astfel, o adevărată „otravă” pentru reacția în lanț). Mai urma să fie rezolvată problema producerii unor astfel de materiale la scară industrială. Până în 1940, cantitatea de uraniu metalic produsă în
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
ul este elementul chimic cu numărul 82 în tabelul periodic al elementelor. ul este un metal greu, de culoare gri-argintie cu densitatea foarte mare. Datorită densității ridicate, plumbul și-a găsit utilizarea la protecția contra radiației ionizante. De asemenea, plumbul este folosit la fabricarea
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
că simptomele colicii erau similare cu cele ale otrăvirii cu plumb. Se pare că plumbul era folosit în procesul de fabricare a cidrului: atât presele erau din plumb, cât și ustensilele de curățat ale acestora. El a efectuat și teste chimice pentru a demonstra prezența plumbului în sucul de mere. Publicarea rezultatelor sale a fost întâmpinată cu o mare ostilitate din partea producătorilor de cidru. Cu timpul, spiritele s-au calmat, concluziile au fost acceptate și plumbul a fost eliminat din procesul
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
fost mutată în orașul Turda, pentru a supraviețui perioadei de ocupație ungurești. La cererea Inspectoratului Județean de Cultură Mureș statuia a fost restituită în anul 1991 municipiului Târgu Mureș. Dar, de la Turda, statuia a fost dusă mai întâi la Combinatul Chimic Târnăveni, unde i s-a făcut o cosmetizare necesară, după zeci de ani de amplasare într-un mediu poluat (ciment, praf etc.). La montarea ei pe soclul din fața Palatului Administrativ din Târgu Mureș la data de 30 noiembrie 1991 au
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
fiind suficient o cantitate foarte mică de ordinul nanogramelor. Știință care se ocupă cu studiul glandelor endocrine și hormonilor se numește endocrinologie, iar medicul care lucrează în această ramură endocrinolog. Clasificarea hormonilor se face în funcție de rază de acțiune, solubilitate, structura chimică, locul de sinteză și în funcție de interdependinta sistem endocrin cu cel nervos În funcție de rază de acțiune, hormonii sunt grupați în: Hormonii endocrini respectă definiția clasică fiind sintetizați și secretați de celule specializate urmând să ajungă la celula țintă prin intermediul sistemului circulator
Hormon () [Corola-website/Science/304300_a_305629]
-
inhibandu-le secreția Hormonii autocrini sunt sintetizați și secretați de către o celulă în spațiul extracelular, acționând că mesager asupra aceleiași celule. În acest caz celulă țintă și celulă secretoare reprezintă defapt aceași celulă. Neurohormonii sunt o categorii specială de substanțe chimice produse de către celulele nervase, eliberate în sânge prin terminațiile axonale siapoi vehiculate prin sistemul circulator până la nivelul celulei tinta.Prin intermediul neurohormonilor se realizează interacțiunea dintre sistemul nervos și sistemul endocrin. În funcție de solubilitate hormonii se pot clasifică în hormonii hidrosolubili (hidrofili
Hormon () [Corola-website/Science/304300_a_305629]
-
l (din gr. βαρύς: "greu", din cauza densității mineralului barita ) este un element chimic cu simbolul Ba și numărul atomic 56. În tabelul periodic al elementelor se găsește în perioada a șasea și grupa a II-a principală, fiind astfel un metal alcalino-pământos. A fost identificat pentru prima oară de către Carl Wilhelm Scheele. este
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
Are o duritate de 1,25 fiind astfel cel mai moale dintre metalele alcalino-pământoase. Punctul de topire este de 1000 K (727 °C), iar punctul de fierbere 1913 K (1640 °C). Potentialul standard are valoarea de -2,912 V. Proprietățile chimice sunt asemănătoare cu cele ale calciului (Ca) și celelalte metale alcalino-pământoase. Bariu (Ba) reacționează mai puternic, decât majoritatea metalelor alcalino-pământoase, cu apa (HO) și cu oxigenul (O) și se dizolvă ușor în aproape toți acizii- excepție face acidul sulfuric concentrat
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
a familie: a devenit profesor de fizică, începând să predea în 1961. În 1962, a fost cooptat în Departamentul de fizică și matematică a Institutului Pedagogic din Oriol. Între 1963 și 1966 a fost încadrat în Serviciile de informații radiologice, chimice și biologice ale Armatei Roșii. A devenit membru de partid în 1966. S-a înscris la universitate în 1966. A devenit un personaj popular, sportiv de frunte, deși mai în vârstă decât cei mai mulți colegi ai săi, având calitatea rară printre
Ghennadi Ziuganov () [Corola-website/Science/304335_a_305664]
-
suprafața brută a pereților, tavanelor sau a altor elemente de construcții, având rol estetic, igienic și de protecție împotriva agenților exteriori (intemperii, radiații etc.) sau interiori (apă și vapori de apă), a gazelor, focului și a altor agenți și acțiuni chimice și mecanice din mediul ambiant. Condițiile tehnice impun tencuielilor anumite proprietăți legate de domeniul de aplicare, de cerințe de exploatare etc., și sunt: Lucrările de finisaj prin care se aplică pe suprafața elementelor de construcție un strat subțire dintr-o
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
reciclabil 100%, în plus durabilitatea este apreciată la peste 25 de ani. Totalitatea materialelor care contribuie la execuția unei construcții poartă denumirea de materiale de construcții. Stabilitatea materialelor care concură la realizarea unei construcții necesită cunoașterea proprietăților lor fizico-mecanice și chimice, cât și comportarea lor la diferitele acțiuni și agenții distructivi la care sunt supuse în timpul punerii în operă și a exploatării. Este unul din cele mai vechi materiale de construcție și este folosit pentru structuri de rezistență, acoperișuri, finisaje cât
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
producției animale (zootehnie), construcții pentru producția vegetală, construcții pentru depozitarea, conservarea și condiționarea producției vegetale. Diversitatea mare a speciilor de animale și păsări crescute și întreținute în aceste construcții, a produselor recoltate sau obținute prin preparare sau semipreparare, a substanțelor chimice pentru fertilizarea solului ce trebuie depozitate în condiții de siguranță, fac ca aceste construcții să prezinte caracteristici constructive și funcționale deosebite. Caracteristicile care definesc construcțiile agro-zootehniceși le disting ca o grupă aparte, sunt: asigurarea spațiilor distincte pentru odihnă și furajare
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
despre Bucovina natală. s-a născut la 20 noiembrie 1911 în Cernăuți, ca unicul fiu al social-democraților bucovineni Gheorghe și Tatiana Grigorovici. După absolvirea liceului "Aron Pumnul" (1928) a studiat la "Universitatea din Cernăuți", obținând în 1931 licența în științe chimice iar în 1934 licența în științe fizice. La aceeași universitate, a fost apoi preparator la "Laboratorul de fizică experimentală" al profesorului Eugen Bădărău. În 1936 s-a transferat la Facultatea de Științe a "Universității din București", unde Bădărău fusese chemat
Radu Grigorovici () [Corola-website/Science/304350_a_305679]
-
mare(celuloză, amidon) nu au gust dulce. Are la bază comportarea glucidelor la reacția de hidroliză: Cunoscute și sub denumirea de monoglucide sunt glucidele care prin hidroliză nu pot fi descompuse în molecule mai simple care să posede proprietăți fizico - chimice caracteristice glucidelor;De asemenea constituie substanțe de rezervă utilizate de către celule și țesuturi. Biosinteza lor se realizează prin fotosinteză. substanțe formate prin unirea mai multor molecule de monozaharide : Monozaharide: Polizaharide:
Glucidă () [Corola-website/Science/304362_a_305691]
-
ul este un element chimic din grupa 17 a sistemului periodic (după stilul vechi grupa a-VII-a principală sau VIIA), grupa halogenilor. În stare elementară formează molecule compuse din doi atomi F, care este singura legătură posibilă dintre cei doi atomi. Este cel mai electronegativ dintre
Fluor () [Corola-website/Science/304424_a_305753]
-
chimistul belgian Frédéric Swarts (1866-1940) a preparat diclorodifluorometanul, cercetările asupra fluorului fiind stimulate de folosirea acestui compus ca amestec răcitor. În 1986, la aniversarea a 100 de ani de la descoperirea sa, Karl Christe a pus la punct o metodă pur chimică de preparare prin reacția în mediu de HF anhidru, la 150 °C dintre KMnF și SbF. Are loc următoarea reacție: Minereurile cu conținut de fluor sunt: Fiind un element foarte reactiv nu se găsește în natură decât sub formă de
Fluor () [Corola-website/Science/304424_a_305753]
-
reactivii nucleofili, reactivitatea fiind în ordinea: pirol » furan > tiofen > benzen. Sub influența acizilor tari, areloc desfacerea conjugării aromatice, formîndu-se legături duble de tip dienă;datorită acestuzi fapt polimerizarea areloc prin sinteză dien. Este o bază extrem de slabă, iar majoritatea reacțiilor chimice sunt extrem de asemănătoare cu fenolii: 1.Chimie organică vol II C.D.Nenițescu Ed Tehnică 1958
Pirol () [Corola-website/Science/304429_a_305758]
-
ul este un element chimic aflat pe poziția a 18-a în tabelul periodic al elementelor. Se găsește sub formă gazoasă, reprezentând 0,94% din atmosfera terestră. Pe Pământ este cel mai des întâlnit și folosit gaz nobil. Deși este foarte abundent în atmosfera terestră
Argon () [Corola-website/Science/304440_a_305769]