57,196 matches
-
Grohotiș (aflați la est) și, care face legătura dintre Depresiunea Brașovului (prin valea Doftanei Ardelene) și sudul României prin valea Doftanei Prahovene. Trecătoarea este situată pe axa N → S, la nivelul porțiunii de contact dintre "Piciorul Predelușului" (1483 m, din "Munții Neamțului" − subunitate a Munților Baiului, respectiv 1486 m după altă sursă), aflat la vest și, "Muntele Prisciu" (din "Munții Grohotiș", 1557 m). Pasul este parcurs de "DJ102I" Săcele (DN1A) - Pasul Predeluș - Valea Doftanei - Câmpina (DN1). Acesta este neasfaltat deocamdată (2014
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
și, care face legătura dintre Depresiunea Brașovului (prin valea Doftanei Ardelene) și sudul României prin valea Doftanei Prahovene. Trecătoarea este situată pe axa N → S, la nivelul porțiunii de contact dintre "Piciorul Predelușului" (1483 m, din "Munții Neamțului" − subunitate a Munților Baiului, respectiv 1486 m după altă sursă), aflat la vest și, "Muntele Prisciu" (din "Munții Grohotiș", 1557 m). Pasul este parcurs de "DJ102I" Săcele (DN1A) - Pasul Predeluș - Valea Doftanei - Câmpina (DN1). Acesta este neasfaltat deocamdată (2014) pe porțiunea Valea Doftanei-Săcele
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
sudul României prin valea Doftanei Prahovene. Trecătoarea este situată pe axa N → S, la nivelul porțiunii de contact dintre "Piciorul Predelușului" (1483 m, din "Munții Neamțului" − subunitate a Munților Baiului, respectiv 1486 m după altă sursă), aflat la vest și, "Muntele Prisciu" (din "Munții Grohotiș", 1557 m). Pasul este parcurs de "DJ102I" Săcele (DN1A) - Pasul Predeluș - Valea Doftanei - Câmpina (DN1). Acesta este neasfaltat deocamdată (2014) pe porțiunea Valea Doftanei-Săcele. Cea mai apropiată gară (în termeni de acces rutier) este pe Magistrala
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
valea Doftanei Prahovene. Trecătoarea este situată pe axa N → S, la nivelul porțiunii de contact dintre "Piciorul Predelușului" (1483 m, din "Munții Neamțului" − subunitate a Munților Baiului, respectiv 1486 m după altă sursă), aflat la vest și, "Muntele Prisciu" (din "Munții Grohotiș", 1557 m). Pasul este parcurs de "DJ102I" Săcele (DN1A) - Pasul Predeluș - Valea Doftanei - Câmpina (DN1). Acesta este neasfaltat deocamdată (2014) pe porțiunea Valea Doftanei-Săcele. Cea mai apropiată gară (în termeni de acces rutier) este pe Magistrala CFR 300 la
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
de asemenea, la mai multe festivaluri de gen, cum ar fi Festivalul Folcloric de la Mamaia, Strugurele de Aur din Albă Iulia, Ioan Macrea din Sibiu, Maria Lătărețu din Târgu Jiu, Maria Tănase din Craiova, Sus, sus, sus la moți în munte din Câmpeni, Mureș, pe marginea ta din Ocna Mureș... Măștile conferă elegantă și mister Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistica din Veneția propune, de asemenea, între 20 și 24 februarie, cu prilejul celui de-al 8-lea Carnaval internațional
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
Jovanović, Eva Jesenovec, Matej Puc, Ajda Smrekar, Pia Zemljič, Miranda Trnjanin, Jure Henigman și Jernej Šugm Ljubljana, capitala Sloveniei, sub zăpadă și soare, îmi confirmă legenda personală construită în jurul acestei insule europene, azi protejată, încercuită de munți și traversată de ape, oraș de iarnă și totodată estival, oraș unde farmecul provinciei își exercită atracția fără ca să-l percepem ca "provincial". Întâi asist la o reprezentație cu Merlin de Tankred Dorst, într-o sală de teatru ce pare
Un spectacol de Silviu Purcărete: «Război și pace» la Ljubljana. Teatrul și confruntarea cu epopeea tolstoiană by GEORGE BANU. Corespondență din Paris () [Corola-website/Journalistic/105829_a_107121]
-
Institutul Italian de Cultură Festivalului de Film AlpinMuzeului Muntelui Alessandro FilippiniAbisulAlessandro Anderloni. În 25 ianuarie, la ora 14:00, laCentrul Cultural Reduta din Brașov, este programată Conferința cu proiecție video susținută de Alessandro Filippini. Născut la Milano în 1951, Alessandro Filippini este licențiat în filosofie la Universitatea de Stat
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
episoade pe Gazzetta.it), fiind și autorul ineditului Fratelli si diventa (Frați, devenim), un dialog între Walter Bonatti și Reinhold Messner. A colaborat, împreună cu Reinhold Messner în cadrul serilor sale de la Festivalul de Film de la Trento: în 2011 Free solo și Muntele, pericol și expoziție, în 2012 60 de ani de alpinism și în 2013 Everestul era cândva în America. Tot cu Messner a colaborat la apariția și realizarea colocviilor Quo CLIMBis? și a scris pentru Editura Mondadori Electa cartea Bonatti, fratele
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
-uri Il grande alpinismo. Walter BonattiGrand CapucinDruWhymperGrandes JorassesCervinoGasherbrum IVC. MauriK2Clubul Alpin Italian Riccardo Cassìn (1909 - 2009) a rezolvat două dintre problemele majore ale epocii sale (1930-1940) în Alpii orientali și occidentali: escaladarea peretelui de nord al vârfului de vest al muntelui Lavaredo (1935), ridicând limita curburii superioare, și escaladarea pintenului Walker pe peretele de nord al muntelui Grandes Jorasses (1938). Alte realizări importante ale sale au fost escaladările pe peretele de N-E al muntelui Piz Badile și pe marginea de
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
a rezolvat două dintre problemele majore ale epocii sale (1930-1940) în Alpii orientali și occidentali: escaladarea peretelui de nord al vârfului de vest al muntelui Lavaredo (1935), ridicând limita curburii superioare, și escaladarea pintenului Walker pe peretele de nord al muntelui Grandes Jorasses (1938). Alte realizări importante ale sale au fost escaladările pe peretele de N-E al muntelui Piz Badile și pe marginea de S-E a muntelui Torre Trieste. A condus cu succes expediția pe Gasherbrum IV și a
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
nord al vârfului de vest al muntelui Lavaredo (1935), ridicând limita curburii superioare, și escaladarea pintenului Walker pe peretele de nord al muntelui Grandes Jorasses (1938). Alte realizări importante ale sale au fost escaladările pe peretele de N-E al muntelui Piz Badile și pe marginea de S-E a muntelui Torre Trieste. A condus cu succes expediția pe Gasherbrum IV și a cucerit pintenul de sud al muntelui MacKinley (1962). În 1966 a atins vârful muntelui Elbrus, iar în 1975
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
limita curburii superioare, și escaladarea pintenului Walker pe peretele de nord al muntelui Grandes Jorasses (1938). Alte realizări importante ale sale au fost escaladările pe peretele de N-E al muntelui Piz Badile și pe marginea de S-E a muntelui Torre Trieste. A condus cu succes expediția pe Gasherbrum IV și a cucerit pintenul de sud al muntelui MacKinley (1962). În 1966 a atins vârful muntelui Elbrus, iar în 1975 a condus, fără însă a avea un succes total, o
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
importante ale sale au fost escaladările pe peretele de N-E al muntelui Piz Badile și pe marginea de S-E a muntelui Torre Trieste. A condus cu succes expediția pe Gasherbrum IV și a cucerit pintenul de sud al muntelui MacKinley (1962). În 1966 a atins vârful muntelui Elbrus, iar în 1975 a condus, fără însă a avea un succes total, o expediție pe Lhotse. A fost președinte (1951-71) al Comisiei naționale a școlii de alpinism, din 1979 membru de
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
de N-E al muntelui Piz Badile și pe marginea de S-E a muntelui Torre Trieste. A condus cu succes expediția pe Gasherbrum IV și a cucerit pintenul de sud al muntelui MacKinley (1962). În 1966 a atins vârful muntelui Elbrus, iar în 1975 a condus, fără însă a avea un succes total, o expediție pe Lhotse. A fost președinte (1951-71) al Comisiei naționale a școlii de alpinism, din 1979 membru de onoare al CAI, a scris, între altele, cartea
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
Manaslu (8125 m) de-a lungul peretelui de sud încă neexplorat; în 1975 Gasherbrum I (8068 m). Tot în 25 ianuarie, la ora 16.00, la Muzeul Județean de Istorie Brașov, este anunțat vernisajul expoziției de fotografie Privind spre Alpi. Munții din Piemonte în imagini • 1870-1940. Muzeul Național al Muntelui “Duca degli Abruzzi”. Prezintă Veronica Lisino, conservator la Fototeca Centrului de Documentare Museomontagna Privind spre Alpi Privind spre Alpi, nu este doar titlul acestei expoziții; este obișnuința adânc înrădăcinată a fiecărui
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
încă neexplorat; în 1975 Gasherbrum I (8068 m). Tot în 25 ianuarie, la ora 16.00, la Muzeul Județean de Istorie Brașov, este anunțat vernisajul expoziției de fotografie Privind spre Alpi. Munții din Piemonte în imagini • 1870-1940. Muzeul Național al Muntelui “Duca degli Abruzzi”. Prezintă Veronica Lisino, conservator la Fototeca Centrului de Documentare Museomontagna Privind spre Alpi Privind spre Alpi, nu este doar titlul acestei expoziții; este obișnuința adânc înrădăcinată a fiecărui piemontez care, ca prin magie, ridicând ochii descoperă la
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
Centrului de Documentare Museomontagna Privind spre Alpi Privind spre Alpi, nu este doar titlul acestei expoziții; este obișnuința adânc înrădăcinată a fiecărui piemontez care, ca prin magie, ridicând ochii descoperă la orizont o perdea de culmi și de văi. Sunt munții ce înconjoară regiunea Piemont și care o caracterizează atât de bine, încât devin parte din numele regiunii înseși. Expoziția este o propunere de a descoperi, dar și de a reflecta asupra istoriei celei mai recente a lumii, din anii 70
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
celei mai recente a lumii, din anii 70 ai secolului al XIX-lea până în anii 40 ai secolului al XX-lea. Totul văzut prin intermediul unui număr restrâns de imagini, cu un puternic caracter evocativ, selectate din colecțiile Muzeului Național al Muntelui de la Torino. Este vorba de circa 40 de fotografii, alese din Fototeca Centrului de Documentare Museomontagna, imagini evocative, care vorbesc de la sine, povestind întâmplări, situații și schimbări. Această expoziție este menită să invite la cunoașterea unei părți din magia acestui
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
povestind întâmplări, situații și schimbări. Această expoziție este menită să invite la cunoașterea unei părți din magia acestui trecut. În același timp, ea prilejuiește descoperirea acelorași locuri astăzi, trăind noi emoții și continuând să Privim spre Alpi. Muzeul Național al Muntelui are o lungă colaborare cu lumea fotografiei. Încă din primii săi ani de existență, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a păstrat o strânsă relație de colaborare cu documentația strânsă de membrii Clubului Alpin Italian (CAI), fondat la Torino în
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
colaborare cu documentația strânsă de membrii Clubului Alpin Italian (CAI), fondat la Torino în 1863. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea, alpiniștii urcau pe principalele culmi ale Alpilor și, în același timp, își documentau expedițiile; apoi au urmat munți mai îndepărtați, dincolo de granițele Europei. Toate escaladele erau efectuate cu aparatul de fotografiat la îndemână. De la plăcile pe sticlă la peliculă, la diapozitive, la era digitală ... un traseu lung, care se regăsește în Fototeca Centrului de Documentare al Muzeului. Se
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
anii 80 ai secolului al XIX-lea la cele ale “artiștilor” contemporani, în încercarea de a documenta, prin intermediul fondurilor conservate, istoria fotografiei în acest domeniu. Astăzi, structura Muzeului este aceea a unei instituții care are ca scop promovarea și studierea munților, inclusiv prin mijloace inovative. Activitatea se desfășoară în mai multe spații: Zona Expozițională, cu sălile permanente, temporare și de proiecție video; Zona de Întâlniri cu spații multifuncționale și un bar-restaurant; Zona de Documentare, foarte importantă, care reunește colecțiile Museomontagna (Centrul
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
Abisso În 29 ianuarie, la ora 18.00, sunteți invitați la Liceul Teoretic Mihail Săulescu din Predeal la proiecția filmului documentar Abisul, regia Alessandro Anderloni (Italia, 2005). Impresionantă, dură, cu o singură intrare, Spluga della Preta se afundă sub pajiștile Munților Lessini. Explorată pentru prima dată în 1925, a fost considerată, până în 1953, cea mai adâncă peșteră din lume. Este o peșteră care, mai mult ca oricare alta, este legată de istoria explorării speologice, unde s-au confruntat vise, idealuri, înșelăciuni
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
a explorărilor peșterii Spluga della Preta și filmarea pentru prima dată a Sălii Negre, la peste 800 de metri adâncime fac din acest film o operă devenită deja clasică printre filmele de speologie. Jurnalistul Alessandro Filippini, specialist în sport și munte, va prezenta filmări care povestesc pe scurt viața lui Walter Bonatti. Vor fi prezentate în special expediția pe K2 din 1954 și adevărul regăsit după nenumărate polemici. Va fi prezentat și un film cu discuția dintre Messner și Bonatti despre
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
așa cum este marea majoritate a portretisticii tonitziene. Copiii săi, nepoții săi sau copiii prietenilor apropiați aveau să devină pentru circa 5-6 ani subiectul principalelor compoziții realizate de Tonitza. Perioada cea mai benefică a reprezentat-o desigur autoizolarea de la Vălenii de Munte, când, pentru circa 3 ani, Tonitza a lucrat exclusiv în sânul familiei lărgite. Viața alături de cei patru copii (Petru, Irina, Catrina fiind ai săi), nepoata Nineta fiind și ea prezentă în casa pictorului, a reprezentat principala sursă de vizual pentru
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
privirea pătrunzătoare. Francisc Șirato, Lectură Relativ din aceeași perioadă (1923-1924) datează și În cerdac. Opera a participat în expoziția Capodopere de Nicolae Tonitza din colecții particulare, Noaptea Muzeelor 2015, Galeriile Artmark. Tonitza ajungea în primăvara lui 1921 în Vălenii de Munte, unde își instala atelierul și casa. Iată ce îi scria el, în 5 august 1921, lui Ștefan Dimitrescu, imediat după stabilirea în noua casă: “...sunt într-adevăr la Vălenii de Munte, unde ne-am strămutat ca să răsuflăm - mai ales cu
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]