56,409 matches
-
acelea pe cînd eram copil și scrisesem o istorie a Mișcării Legionare, erau multe lucruri despre care puteam sta de vorbă. La un moment dat, Boeru a fost atît de mișcat încît a plîns. (Cea de a treia doamnă Boeru comenta ulterior că "L-ați făcut chiar și să plîngă!"). Dincolo de speranța de a obține unele informații și de a-l întîlni pe Traian Boeru, venisem să-l văd ca să-i pun doar o întrebare: "Cum a fost posibil, din moment ce Nicolae
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1985, p. 29 10 George Orwell a condamnat în 1942 egocentrismul abstract al unora dintre intelectualii englezi în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Aceștia aduseseră în discuție patru sau cinci argumente care preziceau victoria naziștilor și a japonezilor. Orwell comenta că nici un om obișnuit nu gîndea astfel la timpul respectiv. "Asemenea absurdități erau crezute doar de către intelectuali" 11 Cît de departe poate ajunge această înțelegere greșită este ilustrat de remarcile a doi mari oameni de stat, B. Disraeli și W
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Șeicaru își amintește că Iorga era uneori prematur îngrijorat de faptul că sălile unde urma să-și țină conferințele nu vor fi pline. Nimeni nu vrea să asculte ceea ce am eu de spus." Dîndu-și seama că are relativ puțini cititori, comenta: Nimeni nu mai vrea să-mi citească lucrările, nimeni nu este interesat de ceea ce am eu de spus". Șeicaru glumea cu Iorga: "Știți, domnule profesor, ce se va spune despre dumneavoastră peste 200 de ani? Nicolae Iorga a fost un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că "ei încearcă să vorbească românește". "Orice tînăr cinstit înțelege că se poate ajunge la o soluție constructivă numai dacă toate națiunile își vor purifica cu fermitate propriile sanctuare naturale". "Neamul românesc", 20 august 1906. Doi ani mai tîrziu, Iorga comenta participarea românească la întrunirea socialiștilor unguri: Timpul a trecut de mult peste idealurile economice metafizice și abstracte ale lui Karl Marx". El explica însă clar că nu li se poate interzice muncitorilor de a avea propriile lor organizații sindicale, deoarece
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țara noastră", scria Iorga. În 1930, Carol îi explica lui Iorga că el "nu este filosemit", dar că apela la considerente umane și economice în relațiile cu evreii. Memorii, vol. 6, p. 36 24 Scriind în jurnalul său politic, Iorga comenta arestarea cîtorva activiști comuniști, afirmînd că printre aceștia se găseau "inevitabilii evrei". Memorii, vol. VI, p. 171 25 Ei erau instigați de intelectuali cuziști de teapa coruptului jurnalist Toma Vlădescu, care îl ataca pe Iorga "în numele adevăraților cuziști", scriind articole
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Op. cit., pp. 447-450 47 "Magazin istoric", Memoriile lui Constantin Argetoianu, anul I, decembrie 1967, p. 83 48 Ambasadorul SUA, dl. Franklin Mott Gunther i-a înmînat personal lu Goga un protest al Comunităților Evreilor Americani. "Asta-i curată nerușinare!", a comentat Goga ("Time", 24 ianuarie 1938). Surse germane de încredere susțin totuși că întreaga campanie antievreiască era exagerată de către Cuza împotriva voinței lui Goga. Hillgruber, op. cit., p. 16 49 "Neamul românesc", 9 și 13 ianuarie 1938 50 "Neamul românesc", 9 și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
americani, cărora secolul XX le-a dat lecții diferite și mult mai optimiste. și este un punct de plecare necesar pentru oricine vrea să Înțeleagă istoria Europei dinainte de 1989 și să aprecieze cât de mult s-a schimbat după aceea. Comentând viziunea lui Tolstoi asupra istoriei, Isaiah Berlin făcea o distincție esențială Între două stiluri de raționament, citând bine cunoscutele cuvinte ale poetului grec Arhilocus: „Vulpea știe multe lucruri, ariciul doar unul și bine”. În viziunea lui Berlin, această carte nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fost membru al Partidului Nazist. Din nou-constituitul corp diplomatic vest-german, 43% erau foști membri SS și alți 17% făcuseră parte din Gestapo sau SD*. Hans Globke, mâna dreaptă a cancelarului Adenauer În anii ’50, era omul care fusese Însărcinat să comenteze oficial legile de la Nürnberg din 1935**. Wilhelm Hauser, noul șef al poliției din Palatinatul Rinului, era același Obersturmführer care ordonase masacrele din Bielorusia. Același tipar se poate observa și În afara administrației publice. Universitățile și sistemul juridic au fost cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comunism, dar oprobriul său față de implicarea Statelor Unite În Marea Britanie și Europa era Împărtășit de personalități din Întregul spectru politic. Când Winston Churchill a rostit faimosul discurs despre Cortina de Fier În Fulton (Missouri), În martie 1946, Wall Street Journal a comentat acid: „Reacția țării la cuvântarea domnului Churchill e dovada concludentă că SUA nu dorește o alianță, sau ceva ce seamănă a alianță, cu nici o altă țară”. Churchill nu era Însă deloc surprins nici de Wallace, nici de editorialistul citat. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înceapă. Cazul lui Kostov era special pentru că el a fost singurul comunist est-european care și-a retractat Într-un proces public confesiunea, afirmând că e nevinovat. Reacțiile internaționale au jenat oarecum regimul (procesul lui Kostov era transmis la radio și comentat pe larg În Vest), care a hotărât că acest lucru nu trebuie să se mai Întâmple. și nu s-a mai Întâmplat. Cu puțin Înainte de execuția lui Kostov, comuniștii unguri i-au Înscenat un proces-spectacol ministrului comunist de Interne László
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și chiar depășea vituperările triviale ale procurorului VÎșinski În procesele de la Moscova: „trădători scârboși”, „câini”, „lupi”, „javrele lui Hitler” și altele de aceeași factură, consemnate și de presa cehă. În a patra zi a procesului, cotidianul comunist praghez Rudé Právo comenta Într-un editorial: „Te cutremuri de scârbă la vederea acestor făpturi reci și fără inimă. Vipera de Slánský”, continua ziarul, se baza pe „aceste elemente străine, canalii cu un trecut suspect”. Un ceh, explica autorul, nu ar fi putut comite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Locul central al violenței revoluționare În imaginarul francez, alături de amintirile zugrăvite În sepia ale vechii alianțe franco-ruse, Îi predispuneau pe intelectualii francezi să Îngăduie apologetica la care se dedau comuniștii În cazul brutalității sovietice. Nici dialectica nu era de lepădat. Comentând procesul Slánský pentru revista lui Sartre, Les Temps Modernes, Marcel Péju le amintea cititorilor săi că nu e nimic rău În a-ți ucide dușmanii politici. Cusurul Pragăi era că „ceremonia prin care sunt uciși șprocesul-spectacolț nu Înseamnă nimic pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Bienvenido Mister Marshall În 1953, iar trei ani mai târziu Juan Antonio Bardem regiza Muerte de un ciclista. Ca și alte distracții ale momentului, mersul la cinema era o plăcere colectivă. În micile orașe italiene, filmul săptămânal era văzut și comentat de toată lumea: un divertisment public, dezbătut public. În Anglia, la matineele de sâmbătă pentru copii, pe ecran defilau cântece, iar spectatorii erau Îndemnați să cânte În cor, ghidați de o mingiuță albă care sărea din cuvânt În cuvânt. Evocând anii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
limbajul, istoria, revoluția -, generației următoare nu-i mai rămăsese decât Teoria. Seminariile de „Teorie culturală” sau „Teorie generală” au aruncat În aer barierele convenționale ale disciplinelor, respectate anterior chiar și În dezbaterile stângii academice. „Dificultatea” a devenit măsura seriozității intelectuale. Comentând fără iluzii posteritatea „gândirii ’68”, scriitorii francezi Luc Ferry și Alain Renaut concluzionează amar că „cea mai mare reușită a gânditorilor din anii ’60 a fost să-și convingă publicul că incomprehensibilul e semnul importanței”. Găsind În universități un public
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar curent, se publică evocări, articole de sinteză, comentarii tematice despre scriitori clasici sau contemporani. O mențiune aparte merită aici Sabin Veselie, care, în numerele 2-4/1937, comentează pe larg poezia lui Lucian Blaga. Revista dedică un număr special lui Ioan Slavici (12/1935). Chiar dacă spațiul ocupat de literatură rămâne considerabil, H. acordă o mare însemnătate și altor domenii, în ultimii săi ani de apariție textele cu profil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
ocupă de romanul Golia al lui Ionel Teodoreanu, D. Florea se oprește asupra volumului Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Cezar Miron asupra romanului Aurul negru al lui Cezar Petrescu. Sub titlul Un mare critic român, I. Brezoiu comentează activitatea lui Al. Busuioceanu și analizează lirica bacoviană (Poetul Bacovia), în vreme ce V. Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut e și portretul Paul Zarifopol, schițat de Radu P. Niculescu. Un medalion Henrik Ibsen este urmat de analiza piesei Nora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
du succès de la traduction de Faust réalisée par Blaga : Recentă traducere a operei Faust de scriitorul clasic german J. W. Goethe de către Lucian Blaga a provocat în Transilvania o stare de spirit de naționalism foarte pronunțat; toată pătură intelectuală a comentat în mod viu faptul că Lucian Blaga a făcut nu numai o traducere extraordinară, dar a demonstrat că nu s-a băgat în scrieri politico-socialist comuniste și, pentru acest fapt, reacțiunea îl dă ca exemplu.1035 Grace à son acte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mit metafizic, Marele Anonim, Diferențialele divine). Și Nichifor Crainic are raporturi bune cu R. Mai întâi, în 1933, el conferențiază, în cadrul Asociației „Andrei Șaguna”, iar mai târziu i se publică articolele Ortodoxie și naționalism și Nostalgia paradisului și i se comentează conferința Creștinism și artă, susținută în 1940, precum și primirea în Academie. Iosif E. Naghiu este unul din comentatorii literari cei mai activi pe care i-a format colectivul redacțional, tema lui predilectă fiind literatura văzută din perspectivă religioasă. Astfel, comentează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
comentează conferința Creștinism și artă, susținută în 1940, precum și primirea în Academie. Iosif E. Naghiu este unul din comentatorii literari cei mai activi pe care i-a format colectivul redacțional, tema lui predilectă fiind literatura văzută din perspectivă religioasă. Astfel, comentează poezia lui Panait Cerna, a lui Octavian Goga, motivele religioase din poezia lui Mihai Eminescu (Eminescu și Sf. Lucia și Eminescu și cultul Maicii Domnului). Un număr întreg (20/1938) este închinat lui Octavian Goga, la moartea acestuia, articolele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
relația pe care criticul o trasează între decadentism/decadență, în accepția sa strict peiorativă de imitație, epigonism, epuizare a unei formule și pictura lui Loghi ilustrativă în sens depreciativ. În "Vers și Poezie", articol apărut în Linia dreaptă 414, Arghezi comenta termenul "decadență", pentru a-l disocia de cel de simbolism, și aprecia distorsionarea curentului parizian reverberat până la București, utilizând același termen colorat de "izmenitură". ""Noua școală" franceză, de câte ori i-a venit ei chef, a râs în hohote la "Chat noir
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Tudor Arghezi, din ciclul Flori de mucigai (1931): "Cu o floare în dinți / Rada-i un măceș cu ghimpi fierbinți...." 531. De altfel, succesul pozei se poate vedea și printre emuli precum domnișoara Cecilia Gerson, a cărei expoziție este comentată în Rampa 532, unde este reprodus unul dintre tablourile sale pe această temă, Țigancă cu ghiocei, într-o tratare destul de artificială, care o apropie de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
postmortem ar reprezenta destinul trist al omului de geniu, pe de alta, craniul care apare în poala fetei ar simboliza Mors Syphilitica. Comentariul lui Bram Djikstra face referire și la afișul lui Louis Raemaekers: Aparent, intenția sa a fost să comenteze cu privire la faptul trist că lauda tinde să vină la omul de geniu numai după moartea lui, dar ceea ce Louis Raemaekers trebuia să arate atunci când a pictat o demimondenă rânjind și ținând un craniu între coapse pentru un poster avertizând împotriva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
delirante somatice, de grandoare, mistice, nihiliste sau idei delirante fără conținut persecutoriu sau de gelozie; ¾ Idei delirante cu conținut persecutoriu sau de gelozie dacă sunt Însoțite de halucinații de orice tip; ¾ Halucinații auditive În care să fie o voce care comentează comportamentul curent sau gândurile individului sau două sau mai multe voci care conversează Între ele; ¾ Halucinații auditive ocazionale conținând mai mult de un cuvânt - două care nu au legătură cu o stare depresivă sau de manie; ¾ Incoerență, superficializarea desfășurării proceselor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Europa la Începutul secolului al XIX-lea. (George Coșbuc, Mihai Eminescu, Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din patru, șase, sau opt versuri care conțin tema de bază. Fiecare vers e comentat Într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. Mihai Eminescu, „Glossa”) Romanța are un aspect erotic, sentimental, duios, melancolic Este dedicat celebrării faptelor istorice vetejești, sau conțin exclamații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi trăit și ele starea la momentul potrivit. Bunica, după ce a trecut prin viață și s-a ales cu o experiență de invidiat, dă soluția finală. „să fugă fata mare de focul de iubit”. Există În acest text, mai putin comentat de obicei, și alte credințe și superstiții posibile Într-o lume aflată sub imperiul unei existența primare. Filosofia ei e simplă, binele nu poate stăpâni decât dacă e Învins răul, iar acesta nu poate fi Înlăturat decât renunțând la satisfacții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]