56,780 matches
-
acțiunilor prin compararea lor cu opiniile și așteptările societății. Nivelul convențional constă în stadiile al treilea și al patrulea de dezvoltare morală. Moralitatea convențională este caracterizată printr-o acceptare a convențiilor societății privind binele și răul. La acest nivel, un individ se supune normelor și urmează normele societății chiar și atunci când nu există consecințe pentru ascultare sau neascultare. Aderarea la reguli și convenții este însă oarecum rigidă, cu toate acestea, iar dreptatea sau corectitudinea unei reguli este rareori pusă la îndoială
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
reguli și convenții este însă oarecum rigidă, cu toate acestea, iar dreptatea sau corectitudinea unei reguli este rareori pusă la îndoială. În stadiul al treilea (bune intenții determinate prin consens social), sinele intră în societate conformându-se la standardele sociale. Indivizii sunt receptivi la aprobare sau dezaprobare din partea altora, deoarece acestea reflectă vederile societății. Ei încearcă să fie un „băiat bun” sau „fată bună” și să se ridice la aceste așteptări, întrucât au aflat că există beneficii dacă sunt considerați buni
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
domeniul răului de cel al binelui. Cei mai mulți membri activi ai societății rămân la stadiul al patrulea, unde moralitatea este încă predominant dictată de o forță exterioară. Nivelul post-convențional, cunoscut și ca „nivelul principial”, este marcat de o realizare crescândă că indivizii sunt entități separate de societate, și că perspectiva proprie a fiecărui individ pot avea prioritate față de vederile societății; indivizii pot să nu se supună normelor care vin în contradicție cu propriile lor principii. Moraliștii post-convenționali trăiesc după propriile lor principii
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
la stadiul al patrulea, unde moralitatea este încă predominant dictată de o forță exterioară. Nivelul post-convențional, cunoscut și ca „nivelul principial”, este marcat de o realizare crescândă că indivizii sunt entități separate de societate, și că perspectiva proprie a fiecărui individ pot avea prioritate față de vederile societății; indivizii pot să nu se supună normelor care vin în contradicție cu propriile lor principii. Moraliștii post-convenționali trăiesc după propriile lor principii etice—principii care includ, de obicei, drepturi fundamentale ale omului precum dreptul
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
încă predominant dictată de o forță exterioară. Nivelul post-convențional, cunoscut și ca „nivelul principial”, este marcat de o realizare crescândă că indivizii sunt entități separate de societate, și că perspectiva proprie a fiecărui individ pot avea prioritate față de vederile societății; indivizii pot să nu se supună normelor care vin în contradicție cu propriile lor principii. Moraliștii post-convenționali trăiesc după propriile lor principii etice—principii care includ, de obicei, drepturi fundamentale ale omului precum dreptul la viață, libertate și justiție. Oamenii care
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
și justiție. Oamenii care prezintă moralitate post-convențională consideră că regulile sunt mecanisme utile, dar schimbătoare—în mod ideal, regulile pot menține ordinea socială de ansamblu și protejează drepturile omului. Regulile nu sunt dictate absolute care trebuie ascultate fără îndoială. Pentru că indivizii post-convenționali își ridică propria lor evaluare morală a unei situații deasupra convențiilor sociale, comportamentul lor, mai ales la stadiul al șaselea, poate fi confundat cu cel al celor de la nivelul pre-convențional. Unii teoreticieni au speculat că mulți oameni nu pot
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
el o obligație de nu respecta legi nedrepte. nu sunt necesare, întrucât contractele sociale nu sunt esențiale pentru o acțiune morală . Nu se ajunge la hotărâri în mod ipotetic, condițional, ci și absolut, ca în . Acest lucru necesită ca un individ să-și imagineze ce ar face în locul altuia, dacă ar crede ceea ce-și imaginează cealaltă persoană că este adevărat. Consensul rezultat este acțiunea întreprinsă. Astfel, acțiunea nu este niciodată un mijloc, ci un scop în sine; individul acționează, pentru că
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
ca un individ să-și imagineze ce ar face în locul altuia, dacă ar crede ceea ce-și imaginează cealaltă persoană că este adevărat. Consensul rezultat este acțiunea întreprinsă. Astfel, acțiunea nu este niciodată un mijloc, ci un scop în sine; individul acționează, pentru că așa este drept, și nu pentru a evita pedeapsa, pentru că este în interesul său, pentru că așa se așteaptă societatea, așa este legea sau așa s-a convenit. Deși Kohlberg insista că există și stadiul al șaselea, lui i-
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
de dezvoltare nu a fost încă pe deplin integrat în personalitate. În special, Kohlberg a remarcat un stadiu 4 sau 4+, o tranziție de la stadiul al patrulea la stadiul al cincilea, în care observa caracteristici din ambele. În acest stadiu, individul este nemulțumit de natura arbitrară a raționamentului condus de lege și ordine; culpabilitatea trece frecvent de la a fi definită de societate la a vedea societatea ca fiind vinovată. Acest stadiu este adesea confundat cu relativismul moral al stadiului al doilea
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
nemulțumit de natura arbitrară a raționamentului condus de lege și ordine; culpabilitatea trece frecvent de la a fi definită de societate la a vedea societatea ca fiind vinovată. Acest stadiu este adesea confundat cu relativismul moral al stadiului al doilea, întrucât individul consideră ca aceste interese ale societății care intră în conflict cu cele proprii a fi greșite din punct de vedere moral. Kohlberg nota că acest lucru a fost observat de multe ori la studenții care intră la facultate. Kohlberg a
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
o dorință de a-i înțelege pe ceilalți și lumea din jurul lor. Etapele acestui model se referă la "raționamentele" calitative morale adoptate de către persoane fizice, și deci nu se traduce direct în laude sau învinovățiri la adresa acțiunilor sau caracterului vreunui individ. Argumentând că teoria lui măsoară raționamentul moral și nu anumite concluzii morale, Kohlberg insistă asupra faptului că "forma și structura" argumentelor morale este independentă de "conținutul" acestor argumente, o poziție pe care el o numește „”. Teoria lui Kohlberg se centrează
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
naturală a lumii; ea este . Cu toate acestea, judecățile morale pot fi evaluate în termeni logici de adevărat și fals. Potrivit lui Kohlberg: cineva care progresează la un stadiu superior de raționament moral nu poate sări peste stadii. De exemplu, un individ nu poate sări de la a fi preocupat în mare parte de judecățile egalilor săi (stadiul al treilea) direct la a fi un susținător al ideii de contract social (stadiul al cincilea). La confruntarea cu o dilemă morală, când găsește nivelul
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
în mare parte de judecățile egalilor săi (stadiul al treilea) direct la a fi un susținător al ideii de contract social (stadiul al cincilea). La confruntarea cu o dilemă morală, când găsește nivelul său actual de raționament moral nesatisfăcător, un individ va căuta, însă, nivelul următor. Conștientizarea limitărilor stadiului actual de gândire este forța motrice din spatele dezvoltării morale, întrucât fiecare stadiu progresiv este mai adecvat decât ultimul. Procesul este, prin urmare, considerat a fi constructiv, fiind inițiat de către construcția conștientă a
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
va căuta, însă, nivelul următor. Conștientizarea limitărilor stadiului actual de gândire este forța motrice din spatele dezvoltării morale, întrucât fiecare stadiu progresiv este mai adecvat decât ultimul. Procesul este, prin urmare, considerat a fi constructiv, fiind inițiat de către construcția conștientă a individului, și nu este în niciun sens o componentă a dispozițiilor înnăscute ale individului, ori un rezultat al unor inducții din trecut. Înaintarea prin stadiile lui Kohlberg are loc ca urmare a creșterii competenței individului, atât din punct de vedere psihologic
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
motrice din spatele dezvoltării morale, întrucât fiecare stadiu progresiv este mai adecvat decât ultimul. Procesul este, prin urmare, considerat a fi constructiv, fiind inițiat de către construcția conștientă a individului, și nu este în niciun sens o componentă a dispozițiilor înnăscute ale individului, ori un rezultat al unor inducții din trecut. Înaintarea prin stadiile lui Kohlberg are loc ca urmare a creșterii competenței individului, atât din punct de vedere psihologic, cât și în echilibrarea cerințelor social-valorice contradictorii. Procesul de rezolvare a cerințelor contradictorii
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
fiind inițiat de către construcția conștientă a individului, și nu este în niciun sens o componentă a dispozițiilor înnăscute ale individului, ori un rezultat al unor inducții din trecut. Înaintarea prin stadiile lui Kohlberg are loc ca urmare a creșterii competenței individului, atât din punct de vedere psihologic, cât și în echilibrarea cerințelor social-valorice contradictorii. Procesul de rezolvare a cerințelor contradictorii către un echilibru se numește „operațiune a dreptății”. Kohlberg identifică două astfel de operațiuni ale dreptății: „”, care implică un privre imparțială
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
este sau nu fapta ar fi satisfăcătoare chiar și atunci când persoanele vizate își comută rolurile în aceeași situație (i se mai spune și „jocul de-a scaunele muzicale” moral). Cunoașterea și învățarea contribuie la dezvoltarea morală. Deosebit de importante sunt „vederile [individului] asupra persoanelor” și asupra „nivelului lor de perspectivă socială”, care devin fiecare mult mai complex și matur cu înaintarea prin fiecare stadiu. „Vederile asupra persoanelor” pot fi înțelese ca înțelegerea individului a psihologiei altor persoane; pot fi imaginate ca un
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
învățarea contribuie la dezvoltarea morală. Deosebit de importante sunt „vederile [individului] asupra persoanelor” și asupra „nivelului lor de perspectivă socială”, care devin fiecare mult mai complex și matur cu înaintarea prin fiecare stadiu. „Vederile asupra persoanelor” pot fi înțelese ca înțelegerea individului a psihologiei altor persoane; pot fi imaginate ca un spectru, la stadiul unu neexistând nicio vedere asupra altor persoane, iar stadiul al șaselea fiind în întregime socio-centric. Analog, nivelul perspectivei sociale implică înțelegerea universului social, care diferă de vederea asupra
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
a se concentra pe ideea că procesul de raționament moral presupune integrarea unor perspective diferite ale unei dileme morale, în loc să facă pur și simplu o fixație pe aplicarea regulilor. Acest punct de vedere ar permite inconsecvență în raționamentul moral, întrucât indivizii pot fi îngreunați de incapacitatea lor de a lua în considerare diferite perspective. Krebs și Denton, de asemenea, au încercat să modifice teoria lui Kohlberg pentru a ține cont de o multitudine de constatări contradictorii, dar în cele din urmă
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
și „how to do”). Consilierul este aici psiholog sau medic, având specializare în domeniul consilierii și/sau psihoterapiei. Consilierea psihologică necesită o perioada mai scurtă de timp decât psihoterapia, de regulă 6-10 ședințe, și poate avea trei tipuri de beneficiari: indivizi, cupluri și grupuri. În primul rând există consiliere individuală, consiliere de familie și consiliere de cuplu, precum și consiliere de grup. Consilierea este indicată atunci când vreți să fiți ascultat, sprijinit și ajutat, când va simțiți izolat de restul lumii, neînțeles și
Consiliere () [Corola-website/Science/328430_a_329759]
-
fiind împins „într-un comic grotesc, bazat pe interpretarea excepțională a lui Ștefan Mihăilescu-Brăila”. Potrivit lui C.T. Popescu, "„mesajul fundamental transmis de comedia lui Popovici-Saizescu este: trăim într-o țară veselă, în care lumea o duce bine, răul e reprezentat de indivizi care n-au nici o legătură cu Partidul Comunist, cu socialismul, cu oamenii muncii, pe care nici măcar nu trebuie să-i urâm, trebuie, în primul rând, să râdem de ei. Nici o clipă aceștia nu pun cu adevărat în pericol orânduirea noastră
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
fi: inconsecvența, ipocrizia sau falsitatea. a exprimă virtuțile, trăirile și aplicarea convingerilor, fără discrepanțe între afirmații și exemplul trăirii personale. Originea cuvântului “integritate” derivă din adjectivul Latin “integer” (întreg, complet), și în acest context se referă la totalitatea calităților unui individ, exprimate prin onestitate și consecvență de caracter. Când cineva face aluzie la lipsa de integritate a altei persoane, acea persoană se erijează într-un judecător care consideră că deține aceste calități pe care le implică “integritatea”, și ca atare, judecata
Integritate () [Corola-website/Science/328519_a_329848]
-
de la el și că totul pe pământ, [[răi]] și restul lumii spirituale se află sub controlul său. Studii lingvistice ale limbii igbo sugerează numele " Chukwu " este un compus al cuvintelor Igbo " Chi " (ființă spirituală) și " Ukwu " (mare în dimensiune). Fiecare individ se naște cu un ghid spiritual / înger păzitor sau principiu păzitor, "Chi", unic pentru fiecare individ și soarta individului și destinul este determinat de Chi-ul lor. Astfel, igbo spun că frații pot veni din aceeași mama, dar nici doi oameni
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
său. Studii lingvistice ale limbii igbo sugerează numele " Chukwu " este un compus al cuvintelor Igbo " Chi " (ființă spirituală) și " Ukwu " (mare în dimensiune). Fiecare individ se naște cu un ghid spiritual / înger păzitor sau principiu păzitor, "Chi", unic pentru fiecare individ și soarta individului și destinul este determinat de Chi-ul lor. Astfel, igbo spun că frații pot veni din aceeași mama, dar nici doi oameni au aceleași Chi și, prin urmare, diferite destine pentru toți. [[Alusi]], în mod alternativ, cunoscut sub
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
ale limbii igbo sugerează numele " Chukwu " este un compus al cuvintelor Igbo " Chi " (ființă spirituală) și " Ukwu " (mare în dimensiune). Fiecare individ se naște cu un ghid spiritual / înger păzitor sau principiu păzitor, "Chi", unic pentru fiecare individ și soarta individului și destinul este determinat de Chi-ul lor. Astfel, igbo spun că frații pot veni din aceeași mama, dar nici doi oameni au aceleași Chi și, prin urmare, diferite destine pentru toți. [[Alusi]], în mod alternativ, cunoscut sub numele de Arusi
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]