56,556 matches
-
căsătoria, intrarea în câmpul muncii ori nașterea primului copil, poate chiar nunta de argint sau chiar nașterea primului nepot etc.), sunt situate în contextul realității comuniste. Dincolo de toate privațiunile create de sistemul comunist, acesta era fundalul social politic în care indivizii își trăiau viața, legau prietenii, întemeiau familii, iubeau și urau. În ciuda lipsurilor endemice cauzate de economia planificată socialistă, nu este deloc dificil de înțeles că oamenii ale căror evenimente sociale semnificative s-au consumat în timpul fostului regim să se raporteze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urau. În ciuda lipsurilor endemice cauzate de economia planificată socialistă, nu este deloc dificil de înțeles că oamenii ale căror evenimente sociale semnificative s-au consumat în timpul fostului regim să se raporteze pozitiv față de trecutul comunist. Din punct de vedere biografic, indivizii se raportează pozitiv față de propria lor tinerețe și copilărie. Nu este exclus ca, prin ricoșeu, să transfere pozitivitatea pe care o manifestă față de propria lor biografie regimului socio-politic înăuntrul căruia aceasta s-a desfășurat. În tot cazul, facilitată sau nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
le-am rulat pentru a explora factorii care structurează atitudinea față de comunism a populației de peste 18 ani (pe baza de date "New European Barometers") a relevat existența unui set de factori care au o puternică influență asupra modului în care indivizii se raportează retrospectiv față de trecutul comunist. Situația economică, nivelul educației, generația (grupa de vârstă) și tipul localității sunt variabilele cu cea mai semnificativă influență în modelarea atitudinii față de trecut. Situația economică a respondentului (autoatribuită ca răspuns la întrebarea "Gândindu-te
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
35,4 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Rezultatele sunt clare și necesită o interpretare minimală: cu cât respondenții își consideră subiectiv situația economică drept mai înstărită, cu atât mai puțin vor pozitiva trecutul comunist. Invers, indivizii care se consideră a avea o condiție economică precară apreciază într-un procent semnificativ superior perioada comunistă în comparație cu cea actuală. Concluzia că sărăcia favorizează o valorizare retrospectivă a comunismului este reliefată puternic de faptul că doar în rândul respondenților care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai rea (nostalgici) (%) studii medii 60,0 40,0 studii superioare 69,3 30,7 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Regula generațională pe care am constatat-o în cazul populației adulte, conform căreia cu cât individul a trăit mai mulți ani în comunism cu atât tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu cât individul a trăit mai mulți ani în comunism cu atât tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-valorizeze comunismul. Tabel 46. Aprecierea regimului comunist în comparație cu regimul actual în funcție de clasa școlară Clasa Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pozitiv prezentul comparativ cu ordinea socio-politică trecută. Datele indică astfel o elongare a regulii pe care am constatat-o în rândul generațiilor care au trăit în comunism în rândul generațiilor care nu au experiențiat direct realitatea fostului regim: cu cât indivizii au trăit mai puțin în comunism, sau cu cât s-au născut mai târziu de prăbușirea comunismului, cu atât aceștia vor aprecia mai negativ regimul comunist în comparație cu sistemul socio-politic actual. Testul Pearson Hi-Pătrat arată că între anul de studiu al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Maximumul de nostalgie este localizat etnic în populația rromă (42 la sută apreciază trecutul comunist ca fiind superior prezentului postcomunist), în timp ce minimumul nostalgic îl regăsim în categoria formată din indivizii care nu aparțin etniilor română, maghiară și rromă (cel mai probabil germani) (29,8 la sută apreciază pozitiv comunismul). Între aceste două extreme, românii tind să fie mai nostalgici decât maghiarii. Reprezentările pe care adolescenții le dețin despre fostul regim
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale ale trecutului vehiculate în spațiul non-public al familiei și în contextul vieții cotidiene a indivizilor). Rezistența nostalgică, chiar dacă pasivă, a populației României față de îmbrățișarea narativei oficiale a comunismului ca traumă societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală existentă în societatea românească, precum și eforturile elitei anticomuniste, încununate cu succes odată cu publicarea Raportului Tismăneanu, de definire a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publică a societății germane post-naziste. Imediat după sfârșitul războiului, teoretizând din mijlocul ruinelor, Karl Jaspers (2000) [1947] a pus în discuție dificila chestiune a "vinovăție germane" pentru Război și Holocaust, distingând patru forme de vinovăție: a) vinovăția criminală, care revine indivizilor ce au încălcat legea (pe care Jaspers o înțelege în sensul general, cuprinzând atât legistația în vigoare, cât și tratatele internaționale, și mai ales dreptul natural). Jurisdicția asupra stabilirii vinovăției criminale revine în totalitate tribunalelor, iar consecința pentru vinovăția criminală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe fiecare ființă umană "co- responsabilă pentru fiecare rău și fiecare nedreptate comise în lume, în special pentru crimele comise în prezența sau cu știința acesteia" (p. 26). Pasivitatea și non-intervenția pentru prevenirea sau împiedicarea acestor fărădelegi îl fac pe individ să poarte povara vinovăției metafizice. Pentru Jaspers, jurisdicția pentru stabilitea vinovăției metafizice îi revine lui Dumnezeu și numai lui. Acceptarea și asumarea vinovăției metafizice produce "transformarea conștiinței de sine a individului" (p. 30). Tranșant în diagnosticul moral pe care îl
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru prevenirea sau împiedicarea acestor fărădelegi îl fac pe individ să poarte povara vinovăției metafizice. Pentru Jaspers, jurisdicția pentru stabilitea vinovăției metafizice îi revine lui Dumnezeu și numai lui. Acceptarea și asumarea vinovăției metafizice produce "transformarea conștiinței de sine a individului" (p. 30). Tranșant în diagnosticul moral pe care îl pune ("nimeni nu este fără de vină"), Jaspers (p. 16) diferențiază totuși între tipuri diferite de vinovăție, fiecare dintre acestea având propriile instanțe de judecată și consecințe. Într-o perioadă post-apocaliptică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transmisie care unește inteligenția de masa societății. Iar manualele școlare de istorie pot fi înțelese ca alcătuind cărămizile textuale din care este construită memoria națională. Privită prin această prismă optică, națiunea apare ca fiind o "comunitate textuală" macroscopică alcătuită din indivizi uniți în jurul unei tradiții mnemonice comune cultivate și perpetuate prin lecturarea acelorași narațiuni istorice în care sunt sedimentate experiențele colective ale comunității. Cartografiind diferite configurații ale memoriei istorice românești, am evidențiat o serie de șapte formule succesive sub forma cărora
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se desfac din expunerea facerii și prefacerii memoriei naționale românești este rolul cardinal al statului ca principal agent mnemonic în modelarea conștiinței istorice naționale și în gestionarea politică a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
extravagante construcții poetice al căror domeniu de existență se restrânge la lumea creațiilor stilistice, ci sunt parte constitutivă a vorbirii curente. Expresiile metaforice permează în toate profunzimile sale limbajul obișnuit, cât și întreg sistemul de gândire și acțiune utilizat de indivizi pentru a-și face viața zilnică mai ușoară și pentru a se descurca în mendrele existenței lor cotidiene. Iar dacă acceptăm concluzia, întemeiată în cuprinzătorul probatoriu întocmit în urma unor penetrante analize lingvistice, potrivit căreia "sistemul nostru conceptual ordinar, prin prisma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei istorice oficiale. Între ezoterismul elitist și exoterismul popular, lucrarea de față a optat decisiv pentru cel de-al doilea, considerând că "sinele național", chiar dacă este imaginat inițial de către literații plasați în avangarda reflecției social politice, se articulează în conștiința indivizilor prin literatura didactică de masă difuzată în sistemul educațional. Bibliografie* Avangarda reflecției social politice și istorice românești *** (1881). Proclamațiunea Rescularei Nationale de la 1848 în Capulŭ căreia s-a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, Bucuresci: Tipografia modernă, Grigorie Luis. *** (1957). Educația patriotică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de viață modelul american lansat în perioada interbelică (jazz, filmul vorbit, fast-foods, benzi desenate, blue jeans etc.); modelul suedez caracterizat prin implicarea statului în economie, protecție socială deosebită, asistență financiară consistentă; modelul comunist caracterizat prin: egalitate socială, statul primează în fața individului, nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești, lipsuri, ateism, distincția dintre privat și public nu este clară din cauza intervenției brutale a statului în viața individului; 2. Globalizarea a) Ce este globalizarea? Termenul de globalizare desemnează, în primul rând, un fenomen care s-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în economie, protecție socială deosebită, asistență financiară consistentă; modelul comunist caracterizat prin: egalitate socială, statul primează în fața individului, nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești, lipsuri, ateism, distincția dintre privat și public nu este clară din cauza intervenției brutale a statului în viața individului; 2. Globalizarea a) Ce este globalizarea? Termenul de globalizare desemnează, în primul rând, un fenomen care s-a manifestat inițial în domeniul economic, mai ales după cel de-al doilea război mondial, dar acum cuprinde și aspecte ale vieții sociale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pace care a pus capăt, în parte, acestui conflict. Unele facțiuni din I.R.A nu au recunoscut însă această înțelegere. d) Terorismul Terorismul poate fi definit ca o formă de luptă politică ce refuză regulile considerate acceptabile, dusă de către un individ, un grup sau un stat, care legitimează forța și violența, cu scopul de a induce teamă și nesiguranță și de a obține rezolvarea unor solicitări. Sursele terorismului modern sunt: Războiul Rece; Conflictele dintre evrei și arabi; Războiul din Afganistan (1979
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sacre. Pe baza lor, unele grupări, sub pretextul apărării valorilor religioase tradiționale dintr-o anumită societate, caută să preia toată puterea într-un stat. Fundamentalismul religios este o reacție față de tendințele prea accentuate de secularizare și modernizare, însoțite de îndepărtarea individului de credință. Fundamentalismul este specific tuturor religiilor, în special Islamului unde religia este încă foarte prezentă și influentă; la musulmani, fundamentalismul are și o dimensiune politică. Fundamentalismul islamic acționează împotriva influențelor Occidentului, și mai ales împotriva SUA. Fundamentalismul islamic impune
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și organizare proprie. Întrecerile pe echipe sunt caracterizate de clasamente ce au la bază însă tot rezultatul întrecerilor individuale (mai puțin ștafetele). Regulile de întrecere și condițiile organizatorico sportive sunt concepute pentru a asigura departajarea după valoarea sportivă a fiecărui individ în raport cu ceilalți, în cadrul aceleași probe. Ca sistem competițional ,,Atletismul” cuprinde o multitudine de probe: * probe clasice: desfășurate în sală; desfășurate în aer liber; * probe și distanțe de alergare neclasice, măsurate în metri, *arzi, mile, etc.: desfășurate în aer liber sau
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
psiho-comportamentală cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi în a considera învățarea ca dobândirea de către individ a unor forme noi de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau a exersării. În accepțiunea acestora, învățarea este un fenomen comun atât lumii animale cât și celei umane. La om însă, învățarea constă în modificarea intenționată a conduitei care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ceea ce explică caracterul adaptativ al modificărilor. Învățarea este un proces care se structurează în învățare școlară și învățare permanentă. Acest proces poate fi intenționat sau neintenționat. Procesul învățării poate fi considerat ca o suită de transformări în structura psiho-comportamentală a individului: de la imagini la concepte, de la acțiune la gândire, de la contemplare la gândire și acțiune, de la empiric la științific. Învățarea ca fenomen și proces complex, poate fi privită din mai multe perspective: a) învățarea privită ca rezultat, în care se contabilizează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
motrică este un tip de învățare care se diferențiază de celelalte tipuri, fiecare gest motric voluntar ce compune bagajul motric individual (mers, scris, schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări în conturarea unei teorii a învățării motrice, pornind de la observații și cercetări experimentale în scopul realizării unor performanțe în industrie și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]