57,801 matches
-
căință egoistă, ci printr-una Împărtășită cu alții. Altfel spus, cea mai frumoasă expresie a „umanității” este nevoia omului de „om”: „Bucuria omului e omul. Între ei se Înfiripă prietenia, care umple cel mai Întins deșert al sufletului nostru. A iubi și a fi iubit, iată taina fericirii” (J.B. Bousset). * „Există oameni care iubesc și caută ceea ce li se aseamănă, și unii care iubesc și urmăresc contrariul lor.” (J.W. Goethe) Primii sînt de regulă, cei care se adulează și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
una Împărtășită cu alții. Altfel spus, cea mai frumoasă expresie a „umanității” este nevoia omului de „om”: „Bucuria omului e omul. Între ei se Înfiripă prietenia, care umple cel mai Întins deșert al sufletului nostru. A iubi și a fi iubit, iată taina fericirii” (J.B. Bousset). * „Există oameni care iubesc și caută ceea ce li se aseamănă, și unii care iubesc și urmăresc contrariul lor.” (J.W. Goethe) Primii sînt de regulă, cei care se adulează și pentru care e mai important
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
expresie a „umanității” este nevoia omului de „om”: „Bucuria omului e omul. Între ei se Înfiripă prietenia, care umple cel mai Întins deșert al sufletului nostru. A iubi și a fi iubit, iată taina fericirii” (J.B. Bousset). * „Există oameni care iubesc și caută ceea ce li se aseamănă, și unii care iubesc și urmăresc contrariul lor.” (J.W. Goethe) Primii sînt de regulă, cei care se adulează și pentru care e mai important „prezentul”, decît „viitorul”. Ceilalți au conștiința limitelor lor și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e omul. Între ei se Înfiripă prietenia, care umple cel mai Întins deșert al sufletului nostru. A iubi și a fi iubit, iată taina fericirii” (J.B. Bousset). * „Există oameni care iubesc și caută ceea ce li se aseamănă, și unii care iubesc și urmăresc contrariul lor.” (J.W. Goethe) Primii sînt de regulă, cei care se adulează și pentru care e mai important „prezentul”, decît „viitorul”. Ceilalți au conștiința limitelor lor și doresc schimbarea. „Secretul oricărei diplomații este să te pui În locul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care se gîndește să se răzbune Își ține deschisă propria sa rană, care altfel s-ar vindeca și s-ar Închide” (Fr. Bacon); „Cruzimea naște cruzime, și blîndețea blîndețe. Copiii cărora nu li se arată dragoste, ajung să nu mai iubească” (H. Spencer). * „Fiecare preferă să fie mai bun pentru sine, decît pentru altul.” (Terențiu) De aici, și dezamăgirea lui Vauvenargues: „Orice sacrificiu le-am face oamenilor, nu le facem niciodată atît de bine cît cred ei că merită”. * „Esop spunea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
toate obiceiurile «lumii buneă, lăudatul este perfidia cea mai dibace.” (H. de Balzac) Exceptînd laudele care sînt cerute de meritele reale, celelalte sînt indecente, deoarece ascund fie un interes, fie disprețul disimulat față de cel căruia Îi sunt, cu abilitate, adresate. * „Iubește adevărul, dar iartă greșeala.” (Voltaire) Trebuie să iertăm pentru a acorda o șansă de Îndreptare; cu atît mai mult, trebuie să iertăm pe cel care are puterea de a-și mărturisi vina: „Orice recunoaștere a greșelii este primul pas spre
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu din alt motiv, pentru faptul că ea stîrnește numeroase invidii. Apoi, pentru faptul că nu este om fericit care să poată evita momentul cînd va trebui să alterneze starea de fericire, cu nefericirea - fericire veșnică nu există!...: „Căci a iubi fără să speri De-a fi iubit vreodată: E semnul vecinicei dureri Ce cerul ți-l arată” (M. Eminescu, „Și oare tot n-ați Înțeles...”). * „Unii caută fericirea În autoritate, alții În situație, alții În voluptăți.” (Blaise Pascal) Nu putem
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ea stîrnește numeroase invidii. Apoi, pentru faptul că nu este om fericit care să poată evita momentul cînd va trebui să alterneze starea de fericire, cu nefericirea - fericire veșnică nu există!...: „Căci a iubi fără să speri De-a fi iubit vreodată: E semnul vecinicei dureri Ce cerul ți-l arată” (M. Eminescu, „Și oare tot n-ați Înțeles...”). * „Unii caută fericirea În autoritate, alții În situație, alții În voluptăți.” (Blaise Pascal) Nu putem fi decît de acord cu poziția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
știți cu toții că Hristos a avut un ucenic iubit, Ioan. Ioan acesta a trăit mult și, la adînci bătrîneți, cînd abia se mișca și abia mai vorbea, le spunea tuturor celor pe care Îi vedea aceleași cuvinte. El spunea: copii, iubiți-vă unii pe alții. Și eu sînt bătrîn, iar dacă așteptați să vă spun ceva, nu vă pot spune nimic de la mine, ci voi repeta doar ce-a spus Ioan: copii, iubiți-vă unii pe alții. Mai bine decît atît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care Îi vedea aceleași cuvinte. El spunea: copii, iubiți-vă unii pe alții. Și eu sînt bătrîn, iar dacă așteptați să vă spun ceva, nu vă pot spune nimic de la mine, ci voi repeta doar ce-a spus Ioan: copii, iubiți-vă unii pe alții. Mai bine decît atît nu se poate spune, pentru că În aceste cuvinte se află tot ce le trebuie oamenilor. Dacă oamenii ar pune În aplicare aceste cuvinte, dacă s-ar strădui să se dezvețe de tot
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a fost cel mai ferm rege dintre toți predecesorii săi. A abolit autoritatea senatului, pe care l-a declarat senatul regelui și nu al regatului. Era econom, vigilent, neobosit; atribute care i-ar fi făcut pe supușii săi să-l iubească, dacă despotismul său nu ar fi transformat iubirea lor în frică. “ II.1.3 Anglia istoria oficială și istoria apocrifă în zorii secolului al XVII-lea, Marea Britanie suferea o serie de transformări politice, religioase și culturale. Se trecea de la epoca
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu alți oameni importanți de stat.“ (trad. n.) Conform autobiografiei sale, publicată în anul 1616, regele Iacob a urcat pe tronul Scoției când avea doar doisprezece ani. În 1589 s-a căsătorit cu regina Ana a Danemarcei, pe care a iubit-o foarte mult și cu care a avut nouă copii. Istoriografa Antonia Fraser povestește cum„,într-o zi, pe când se afla la vânătoare împreună cu regina, Anna l-a ucis din greșeală pe câinele favorit al regelui, Jewell. Regina s-a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
brațele lui George Villiers, care mai târziu a devenit celebrul duce de Buckingham. Roger Lockyer, biograful ducelui, crede că relația a devenit oficială în 1615, argumentându-și afirmația printr-o scrisoare trimisă de către duce, în care menționa evenimentul:„dacă mă iubești acum [...]. mai mult decât momentele petrecute la Farnham, pe care nu le voi uita niciodată, când căpătâiul patului nu-și găsea locul între stăpân și câinele său“. În corespondența personală cu regele Iacob, ducele se semna adesea în glumă„Cel
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
discursul pe care chiar regele Iacob l-a ținut în anul 1617 în fața Consiliului Britanic: „Eu, Iacob, nu sunt nici un zeu, nici un înger, ci un om, ca toți ceilalți. Prin urmare mă port ca un bărbat și recunosc că îi iubesc pe cei dragi mie altfel decât pe alți bărbați. Puteți fi siguri că îl iubesc pe Ducele de Buckingham mai mult decât pe oricine altcineva, și mult mai mult decât pe voi, cei care vă aflați reuniți aici. Vreau să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Eu, Iacob, nu sunt nici un zeu, nici un înger, ci un om, ca toți ceilalți. Prin urmare mă port ca un bărbat și recunosc că îi iubesc pe cei dragi mie altfel decât pe alți bărbați. Puteți fi siguri că îl iubesc pe Ducele de Buckingham mai mult decât pe oricine altcineva, și mult mai mult decât pe voi, cei care vă aflați reuniți aici. Vreau să vorbesc în numele meu și nu vreau să fie considerat acest lucru ca un defect, pentru că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pot fi considerați autori ai surselor apocrife orale. În cartea sa, intitulată The Book of the Bizzare, Varla Ventura povestește cum regele Carol avea o pisică neagră de care era foarte atașat, crezând că aceasta îi poartă noroc. Regele își iubea pisica atât de mult, încât avea gărzi care vegheau animal. Într-o zi pisica s-a îmbolnăvit și a murit, iar regele a exclamat„acum nu mai am noroc!“. Într-adevar a doua zi a fost arestat de soldații lordului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sicriul regelui a fost acoperită de un strat gros de nea albă, regaliștii susținând că era un mesaj divin. Toate aceste legende locale nu arată decât că monarhul, după execuția sa, a devenit un simbol, fiind mult mai respectat și iubit după moartea, decât a fost în timpul vieții. După acest eveniment, Anglia a cunoscut unsprezece ani de interregnum, când monarhia a fost abolită, iar responsabilitățile țării au fost preluate de Lordul Protector Oliver Cromwell. Puritanii, noi instalați în funcții importante, au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să devii un pederast, Baradas,/ Dacă nu ești deja unul/ La fel ca bunicul meu, Maugiron/ și ca La Valette “. în același timp și poetul protestant Gédéon Tallemant Des Réaux scrie în lucrarea sa Historiettes despre această relație:„l-a iubit mult pe Baradas; i s-a imputat că a comis o sută de acte obscene cu acesta“. Baradas însă a pus la încercare răbdarea regelui. Nerespectând decretul care interzicea duelurile, s-a confruntat public cu un adversar și astfel, datorită
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
histoire de mon temps, tradusă în limba engleză pentru prima dată în anul 1856: „Ludovic a simțit o repulsie instinctivă pentru ministrul său, față de care nu a arătat decât fidelitate de bun simț față de un servitor pe care nu-l iubea“. După ce am prezentat punctele de vedere ale cronicarilor contemporani lui Richelieu și lui Ludovic al XIII-lea, ne vom permite să ne exprimăm punctul de vedere. Dacă Ludovic ar fi simțit față de cardinal gelozia la care fac referire istoricii, dacă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de Montmorency și i-a spus:„Vreau să-ți cer două favoruri. Prima este să continui să arăți interesul de care l ai avut până acum pentru treburile statului; a doua favoare este ca din dragoste pentru mine să-l iubești pe cardinalul Richelieu.“ La moartea cardinalului, Ludovic al XIII-lea a trimis o scrisoare marchizului de Fontenay, care este o dovadă în plus a admirației și atașamentului pentru cardinal: „M. marchiz de Fontenay. Așa cum toată lumea cunoaște serviciile importante pe care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la coborârea vălului de sobrietate, misticism și teamă reverențioasă care de regulă îi înconjură pe monarhi. Datorită acestor memorii, cititorul are ocazia să descopere în Ludovic al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația sa. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
iar printre supușii mei, în aparență cei mai umili dintre ei, făceau jocuri duble fiind și de partea mea și de partea rebelilor; un ministru reinstalat în drepturi, în ciuda tuturor grupărilor de interese, foarte abil, foarte îndemânatic, care m-a iubit și pe care l-am iubit, care mi-a făcut multe servicii, dar ale cărui gânduri și mod de comportament era foarte diferit de al meu, pe care nu puteam totuși nici să-l contrazic, nici să-l discreditez; eu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cei mai umili dintre ei, făceau jocuri duble fiind și de partea mea și de partea rebelilor; un ministru reinstalat în drepturi, în ciuda tuturor grupărilor de interese, foarte abil, foarte îndemânatic, care m-a iubit și pe care l-am iubit, care mi-a făcut multe servicii, dar ale cărui gânduri și mod de comportament era foarte diferit de al meu, pe care nu puteam totuși nici să-l contrazic, nici să-l discreditez; eu însumi, încă atât de tânăr, care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
același timp, avea talentul, foarte rar întâlnit la un monarh,de a admite când a greșit și de a învăța din erorile făcute. În plus, era politicos cu femeile, de la cameriste până la regine. Mai era un călăreț neîntrecut, bun dansator, iubea viața și distracțiile, atenția sa trecând de la politică la arte, de la cultură la consilii de stat cu abilitatea câștigată ca urmare a lecțiilor primite de la mentorul sau, Mazarin. Europa aștepta cu nerăbdare să-l vadă în plină acțiune pe Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
menționată în lucrarea Lettres de Louis XIV et de divers personnages...Quelques documents inédits relatifs à l'administration provinciale sous Louis XIV, publicată în 1881 în Caen, vol 8, pag.4o „Poporul dumneavoastră, Sire, pe care ar trebui să-l iubiți ca pe proprii copii și care v-a fost mereu atât de devotat, este pe cale să moară de foame. În loc să-l lăsați să sângereze, mai degrabă l-ați hrăni și ati avea grija de el; întreaga Franță nu este decât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]