56,409 matches
-
scânteios ”, „luna Își aprinde farul tainic de lumină”, „crivățul pătrunde ”, „un lup... se alungă ”. Așa că, chiar dacă Șerban Cioculescu afirma că V. Alecsandri” are sentimentul neclintirii totale, al tăcerii absolute, al suspendării vieții, Într-un cuvânt, intuiția caracterului grandios al anotimpului comentând imaginile care fac obiectul discuției, părerile se pot nuanța. Trăsătura definitorie și oarecum particulară a lirismului din „Mezul iernei” este obiectivitatea. Absența eului liric e sugerată de verbele la persoana a treia. Mai curând putem vorbi de un caracter impersonal
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mijloacele literaturii interferează cu cele ale criticii și că toate aspectele sunt privite cu ochiul unui estet. Autorul romanului Însuși mărturisește că vrea să creeze documente de viață, asemenea lui Balzac, dar, de fapt, el face mai mult decât atât, comentează viața, pentru că așa se impune. Să nu se uite că de la moartea lui Balzac trecuse aproape o sută de ani iar viața socială prezentă În „Enigma Otiliei” e una prezentă, cunoscută de autor la vremea copilăriei sale, În țara de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
procesele psihice deviante (alienarea-Titi, senilitatea-Simion) În ceea ce privește tehnica narativă, discursul aparține unui narator omniscient, omniprezent, care relatează la persoana a treia, controlând traiectoriile existenței personajelor sale. Deși naratorul pare a nu se implica În acțiune, el face mai mult decât atât, comentează permanent evenimentele, ceea ce a și determinat observația că autorul Își prelungește mijloacele criticii În literatură. O tehnică ce ține de modernitatea romanului constă În introducerea În narațiune a unor secvențe tipice genului dramatic, cum este aceea a jocului de cărți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vinovatul principal este stăpânul casei. În această secvență narativă mai au loc și alte evenimente cu ecou divers. Printre acestea se numără momentul Întâlnirii lui Moromete cu agernții fiscali și Întâlnirile țăranilor din poiana lui Iocan, unde el citește și comentează ziarul Împreună cu prietenul său, Cocoșilă. Cea de a doua secvență narativă Începe tot cu o imagine a familiei Moromete, aflată pe câmp, la seceratul grâului, În aceeași atmosferă de tensiune, așa zisul moment al desfășurării acțiunii, dar prozatorul surprinde Întreaga
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceasta nu-l interesează decât În măsura În care ar fi ancorată În real, pentru că nu cunoaște soluția ieșirii din situația limită În care se află, reprezentată de „veșnica mistuire" a pântecelui de pește. Găsește un cutit, semn al libertății de acțiune și comentează lipsa de vigilența a chitului, fiindcă „ar trebui sa se pună un grătar la intrarea În orice suflet". De aici, ideea ca Iona este conștient de faptul că omul trebuie să procedeze la o selecție lucidă a Întâmplărilor, evenimentelor sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pește uriaș, ieșit din hăul apelor, Îl Înghite, arătându-i fața nevăzută a lumii, un spațiu visceral, unde totul nu este altceva, decât o „veșnică mistuire”, o luptă necontenită unde „peștele mare Înghite peștele mic”. Iona, aflat În interiorul peștelui uriaș, comentează În spiritul poeziei lui Marin Sorescu. Apa devine un simbol al existenței, pândită de un șir nesfâșit de capcane: „Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peștii, Înotăm printre ele atât de repede, Încât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe toate dimensiunile, dacă dezvoltarea economică favorizează sau inhibă eforturile de îmbunătățire a calității mediului, dacă dezvoltarea socială o condiționează pe cea economică ș.a.m.d. Acest risc este dublat de normativitatea excesivă. În acest capitol, indicatorii dezvoltării sociale sunt comentați dintr-o perspectivă normativă, iar rolul măsurării este definit în funcție de scopurile fixate în cadrul unui proces de dezvoltare. Există însă un decalaj între generozitatea scopurilor și posibilitățile limitate de măsurare: în cazul indicelui dezvoltării umane, de exemplu, ideea centrală de „lărgire
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ghidarea politicilor sociale; senzitivi, adică să se schimbe atunci când o fac și condițiile sociale. disponibili - colectarea datelor pentru construirea indicatorului trebuie să fie o sarcină relativ simplă, chiar atunci când nu sunt public disponibili; eficienți din punctul de vedere al costului. Comentând aceste criterii, autorul adaugă că eficiența din punctul de vedere al costului nu trebuie să impieteze asupra rezultatelor dorite prin măsurare (nu putem alege indici ieftini, dar care nu măsoară ceea ce dorim) și pune în gardă în privința posibilității falsificării datelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru siguranța de Stat. Astfel evreii Nuhan, cismar 128, din strada Principesa Maria Nr. 16 Galați, croitoreasa Hova129 și un altul Domescu fotograf 130, toți evrei, care locuesc la aceiaș adresă, nu le scapă prilejul în nici o discuțiune ca să nu comenteze mersul evenimentelor având toată convingerea de reușită a Angliei și Rusiei Sovietice. În cercuri restrânse printre locatari provoacă discuțiuni și răspândesc știri despre unele pretinse victorii engleze contra puterilor Axei și că odată cu această victorie li se va schimba și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
RAPORT CONTRAINFORMATIV pentru ziua de 15 Ianuarie 1942 1/. STAREA DE SPIRIT. a). În armată bună. b). A populației bună. 2/. UNGURI. Ungurii din Ardeal privesc cu interes vizita D-lui Ribbentrop 763 la Budapesta. În legătură cu acest eveniment politic, ei comentează că a sosit momentul ca Ungaria să redobândească întregul Ardeal, fără de care nu este dispusă a participa cu armata sa la războiul împotriva bolșevismului. Chestiunea se urmărește. 3/. EVREI. În ultimul timp, evreii au lansat zvonul că proprietățile lor imobiliare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se urmărește. 3/. EVREI. În ultimul timp, evreii au lansat zvonul că proprietățile lor imobiliare, care au fost trecute în patrimoniul Statului, vor fi înapoiate, cu obligațiunea de a le vinde în termen de 6 luni creștinilor. Acest zvon este comentat defavorabil de populație. Este necesar a se da lămuriri în această privință prin radio și presă. S'a semnalat Subsecretariatului de Stat al Românizării. 4/. DIVERSE. În ziua de 19.XII.1941, mai mulți soldați șoferi din Compania Auto a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercurile evreiești apropiate Dr-ului Willy Filderman 1304, se afirmă că acesta ar fi depus recent un memoriu, adresat Domnului Mareșal Ion Antonescu, în legătură cu problema ridicării evreilor din țară și deportarea lor în Transnistria 1305. În legătură cu cele de mai sus, se comentează că eliberarea evreilor care se aflau deținuți în Capitală, în scopul de a fi deportați, se datorește intervenției lui Willy Filderman. Deasemeni, se susține că o comisiune compusă din magistrați va fi trimisă în Transnistria, pentru verificarea situației evreilor deportați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca cei din Comisie să trimită directive autorităților românești 269. Comunicatul final nu includea, însă, clauza sovietică inițială privind "întrunirile regulate și frecvente" ale reprezentanților Aliaților. Molotov comentase atît de mult pe tema ambiguității cuvintelor "regulate" și "frecvente" încît Byrnes și Ernest Bevin, omologul său britanic, au acceptat, în cele din urmă, înlăturarea acestei clauze, în ultima zi a conferinței 270. Pe 9 august, președintele Truman a anunțat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
survenit în luna mai, cînd guvernul român a anunțat că SUA se fac vinovate de a fi folosit arme biologice și chimice în Războiul din Coreea, mai ales în cazul prizonierilor de război din Insulele Koje și Fusan. În articolul comentat în "Agerpres", faptele atribuite americanilor erau asociate cu ale lui Hitler și se sugera că pentru autoritățile americane vinovate de aceste crime, un proces în genul celui de la Nürenberg ar fi fost foarte nimerit 704. Evident că presa americană și-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
statului; cele 28 de județe delimitate printr-un decret din septembrie 1950 erau reduse la 18, fiecare din ele avînd ca nucleu cîte un șantier industrial 720. Toate aceste evenimente s-au derulat fără ca Legația Americană din București să poată comenta prea mult. Hărțuită de guvern, Legația avea un acces atît de restrîns la informații încît Gantenbein, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Americii a fost surprins de vestea că Gheorghiu-Dej epurase partidul și preluase puterea. Pe 21 iunie 1952, acesta consemna
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întrunirea Congresului 1266. Înainte de plecare, delegații din ambele țări au stabilit de comun acord să intensifice schimburile profesionale, mai ales în domeniul transporturilor, cercetărilor din industria cărbunelui și al protejării naturii 1267. După comunicatul comun dat publicității, "New York Times" a comentat tema "construirii podurilor" a lui Johnson și a descris noul acord de schimb științific ca pe un "progres" în "descuierea numeroaselor uși ale Europei de Est, care sînt acum închise"1268. Ceaușescu și invazia cehoslovacă România a primit o puternică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a dat seama că singura soluție pentru a obține sprijinul lui Mills este un telefon prin care președintele să-i ceară personal ajutorul 1563. Întrucît la începutul lunii martie Mills nu primise încă nici o veste de la președinte, a început să comenteze pe tema promisiunilor pe care le făcuse mai demult Administrației. Astfel, acesta le-a declarat lui Shultz și ziarului "New York Times" că intenționează să se apuce de legea comercială doar în caz de urgență. Deocamdată, principala lui preocupare era legea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
achitase de partea ei de învoială și pe 19 aprilie, președintele Comitetului de Mijloace și Resurse a declarat ziarului "Washington Post" că sprijinise cererea președintelui de a acorda Uniunii Sovietice "Clauza națiunii celei mai favorizate"1589. Deși Mills avea să comenteze mai tîrziu pe această temă, Administrația a considerat că sprijinul lui este suficient pentru a asigura aprobarea pachetului de legi. Avînd suportul lui Mills, Camera Reprezentanților avea să legifereze dreptul președintelui de a acorda Clauza și chiar dacă Senatul respingea această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1732. "Clauza națiunii celei mai favorizate" avea să deschidă calea consumatorilor americani către produsele românești și, după cum spunea Bogdan, "în Statele Unite poți vinde aproape orice, indiferent de valoare, de la vechituri pînă la lucruri de calitate"1733. Întîlnirea a fost succint comentată în presă. Oricum, în cursul discuției, Ford a arătat că dacă vrea ca acordul comercial să fie adoptat, România trebuie să permită unui număr mai mare de evrei să emigreze. Deși tăgăduia orice legătură între Clauză și emigrare, Ceaușescu l-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cooperare cu alte țări. Fascell privea audierile ca pe un mijloc de a hotărî dacă "facilitarea în continuare a comerțului bilateral cu... (România)... este în interesul obiectivelor umanitare" reflectate de litera și spiritul acordurilor de la Helsinki 2239. Nimeni nu a comentat pe tema corelării Clauzei cu problemele umanitare aduse în discuție de Fascell, deși în rezoluția așa-zisă Spiritul Senatului, propusă de Dole cu zece luni în urmă se preciza că Amendamentul Jackson-Vanik consideră emigrarea ca fiind singurul criteriu de prelungire
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în România Deși Casa Albă deplîngea acțiunile Bucureștiului, reprezentanții Administrației nu voiau să impună nici o sancțiune. Opinia generală era aceea că scrisoarea avea să aducă, prin ea însăși, destule daune guvernului lui Ceaușescu 2542. Casa Albă își exprima, însă, dezaprobarea necomentînd în nici un fel anunțul de pe 1 aprilie 1989, prin care Ceaușescu declara că România și-a achitat toate datoriile externe 2543. Comisia Economică Europeană s-a abținut, de asemenea, de la comentarii, hotărînd ulterior să suspende toate tratativele în vederea încheierii unui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu!" și cereau mîncare. Întrucît revoltele au continuat în Timișoara, pe 18 decembrie, conducerea de la București a închis granițele țării. Aceasta nu putea împiedica, însă, răspîndirea știrilor despre revoltă în Occident. Televiziunea și posturile de radio de la Budapesta continuau să comenteze evenimentele din Timișoara, punînd accentul pe violența cu care Securitatea împușca oameni neînarmați, inclusiv copii 2561. Aceste relatări televizate au stîrnit reacții prompte, cu atît mai mult cu cît au apărut imediat cîteva secvențe video din evenimentele petrecute în urmă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a convinge în ipostaza de critic: Ateneu/decembrie 1979, Carpica/1979, România literară/28 octombrie 1982, SLAST/1986. Marin Preda a fost prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
continuat? Am înființato, din naivitate, considerând că mă pot descurca. Am aflat repede că a te pricepe la cărți e una, iar a te pricepe la afaceri e cu totul altceva. Foarte greu am scăpat de ea. Cartea a fost comentată relativ puțin. E adevărat, impresiile din varii direcții, scrise și orale, au fost pozitive. Dar insuficiente pentru a atrage atenția. Eu însumi privesc cu oarecare rezerve acest debut editorial. Creația fiind, în sine, un act individual, ți-ai văzut doar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
un debut în „Cronica”, mai tîrziu, în 1981, sub prezentarea lui Mihai Ursachi. Trei debuturi în presa literară, iată o dezvăluire utilă istoricilor literari. Ce s-a întîmplat cu debutul în volum, care s-a soldat inițial cu un plagiat, comentat la vremea respectivă prin „Flacăra”, dacă îmi mai aduc bine aminte? S-a întîmplat odată cu apariția pe piață a cărții lui Horia Gane, „Melior”. Era prin decembrie 1981, dar la Bacău am intrat în posesia ei prin februarie 1982 și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]