57,520 matches
-
Cartoon Network din America, urmând ca apoi să apară și la noi, la Cartoon Network România în 2009. În combinație cu serialele anime, Sega Toys și Spin Master, "Bakugan" a fost lansat că un joc strategic, folosind cărți metalice și figuri în miniatură, sub forme de bile, hexagoane, piramida, prisma, cilindru, minge de fotbal etc., iar în prezent se lucrează la alte forme. A fost difuzat în România pe data de 2 Februarie 2009. Viața lui Dan Kuso s-a schimbat
Bakugan () [Corola-website/Science/315024_a_316353]
-
electorali potrivit sondajului IPP nu depășea pragul de 6%, deși două partide se aflau la acel moment la limita acestuia: Partidul Social Democrat (PSD), condus de ex-premierul Dumitru Braghiș și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), condus de Iurie Roșca, o figură proeminentă a demonstrațiilor unioniste din anii 1990. Cu toate acestea, ponderea persoanelor indecise se constituia la un nivel de 38% din totalul persoanelor chestionate în sondaj, împiedicând ca rezultatele să poată da o previziune exactă a alegerilor din 2009, însă
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, aprilie 2009 () [Corola-website/Science/315026_a_316355]
-
scris într-un articol în „Paris Matin” despre entuziasmul cu care tânăra i-ar fi povestit această întâlnire cu arhiducele. În continuare, apar în presă fotografii și comentarii scurte, care vor schimba radical viața tinerei Maria, ea devenind obsedată de figura prințului și începând să colecționeze toate articolele din ziare ce se refereau la acesta. Observând comportarea ciudată a Mariei, mama ei decide să o îndepărteze de prinț și organizează o călătorie cu ea în Anglia cu speranța că astfel îl
Maria von Vetsera () [Corola-website/Science/315065_a_316394]
-
și Planck. În anii 1896-1900, metodele experimentale permiteau o determinare precisă a funcției "I(λ, T)" pentru lungimi de undă între 0,5 si 10 microni și temperaturi între ca. 600 K și 1500 K. Calitativ, rezultatele sunt arătate în fig.1. În domeniul teoretic, un pas important fusese realizat în 1894 prin formularea legilor de deplasare ale lui Wilhelm Wien, consecințe exacte ale principiului al doilea al termodinamicii și ale ecuațiilor lui Maxwell. După ele, funcția "I(λ, T)" are
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
ν corespunde o temperatură T, astfel încât I este intensitatea radiației corpului negru la acea temperatură și frecvență. Ecuația (4.7) ne oferă atunci energia medie a oscilatorilor în echilibru cu ea, dacă cunoaștem funcția I(ν,T). În particular, din Fig.1 vedem că oscilatorii cu frecvențe proprii mari au o energie medie mică. (ii)Pe de altă parte, un oscilator armonic clasic este un sistem cu două grade de libertate, corespunzând energiei cinetice și celei potențiale:după principiul "echipartiției energiei
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
formula lui Rayleigh-Jeans care este evident greșită la frecvențe mari, unde crește indefinit ("catastrofa untravioletă"). Din motive neclare - comentatorii văd aici scepticismul lui față de mecanica statistică - Planck ignoră concluzia (4.8) și urmează numai prima alternativă: din forma curbelor din Fig.1 se pot deduce prin ecuația (4.7) proprietăți ale ansamblului oscilatorilor aflați în echilibru ca radiația la temperatura T. Se poate calcula entropia S(U) a unui oscilator folosind (3.1): Dacă cunoaștem pe L(I), obținem din (4
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
un maximum: el arată că o condiție suficientă pentru ca entropia totală să aibă un maximum acolo unde este staționară este: Această condiție este netrivială pentru că implică numai entropia oscilatorilor. Formula lui Wien (2.6) reproduce părți largi ale curbelor din fig.1. Folosind ecuațiile (3.3),(3.5) și (2.5) obținem funcția L(I): De aici, cu ajutorul lui (4.10) obținem entropia unui oscilator la temperatura T: Derivata a doua a acestei formule satisface cerința (4.11) și este remarcabil
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
corpului negru la frecvențe foarte joase (lungimi de undă de ca. 50 microni). Rezultatele au jucat un rol istoric și au arătat că formula lui Planck (cunoscută autorilor după terminarea experiențelor) reprezintă datele experimentale perfect. Un exemplu este dat in Figura 2 pentru fluorită: pe abscisă este o măsură a intensității radiației (indicațiile unui galvanometru) iar pe ordonată este temperatura. Pentru Planck, succesul formulei (5.1) a însemnat că nu e vorba numai de o "întâmplare" algebrică fericită, ci că ea
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
centrală este că , dacă P este intreg, atunci cantitatea R(P,N) este "numărul de moduri distincte în care P obiecte identice ("cuante") pot fi distribuite în N celule (oscilatori)". Drept exemplu pentru o astfel de distribuție, sunt desenate în Fig.3 N = 10 celule in care sunt distribuite P=100 de "cuante" hν. O distribuție corespunde asocierii fiecărei celule unui număr cuprins intre 0 și P, astfel incât suma numerelor să fie P. Există un mod simplu de a ne
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson. Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede au primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de "NME", la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență. În public s-a aflat
Suede () [Corola-website/Science/315093_a_316422]
-
că s-ar căsători cu Shikamaru dacă ar fi fost o fată, subliniind faptul că Shikamaru va avea succes în viață. Când l-a redesenat pe Shikamaru pentru partea a II-a a, Kishimoto a vrut să-i dea o figură unică, deși l-a creat cu o vestă pe care o poartă mai multe personaje pe parcursul seriei. Ca rezultat, el i-a desenat protectoarea frunții pe braț pentru a nu-i ascunde părul. Shikamaru este un personaj foarte superficial, încercând
Shikamaru Nara () [Corola-website/Science/315134_a_316463]
-
zeului Hermes; învierea este simbolizată prin reprezentarea poveștii din Vechiul Testament a profetului Iona care scapă din peștele care îl înghițise. O valoare deosebită o au mozaicurile descoperite la bazilicile din Ravenna (secolul al VI-lea). Personajele sunt reprezentate stilizat, cu figurile ușor alungite, privind în depărtare parcă dincolo de timp. O alta temă caracteristică artei bizantine o constituie "lumea cerească". Icoanele, picturi pe lemn ale imaginii lui Hristos sau Fecioarei, sau reprezentări ale sfinților, constituiau obiect de venerare. Reminiscențe ale stilului bizantin
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
cele mai celebre manuscrise gotice, cunoscut sub numele "Très Riches Heures du Duc de Berry" (muzeul Condé, Chantilly). Ilustrațiile acestui manuscris reflectă stilul medieval târziu. Spre deosebire de frații Limbourg, pictorul italian Giotto di Bondone (1267? - 1337) redă demnitate și dimensiuni monumentale figurii umane. Opera sa a revoluționat pictura italiană, dar și a nordului Europei. Printre cele mai celebre fresce ale sale se numără cele de la Capela Arena din Padova, realizate în 1305 și 1306. De asemenea, Giotto a mai realizat numeroase picturi
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
lui 1427 de către Masaccio (1401 - 1428), unul din marii inovatori ai acestei perioade. Aici sunt vizibile fina observație a comportamentului uman și o bună cunoaștere a artei antice. În lucrarea "Alungarea din paradis", a aceluiași autor, Adam și Eva au figuri triste; reprezentarea Evei amintește de celebra sculptură antică "Venus pudica". Operele unor mari sculptori și arhitecți conduc la elaborarea principiilor perspectivei liniare, care permite pictorilor ca reprezentărilor bidimensionale să le confere iluzia spațiului tridimensional. Cei mai mulți pictori ai perioadei timpurii a
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
dintre cei mai importanți pictori olandezi ai secolului al XV-lea este Jan van Eyck (1390? - 1441), care, ajutat si de fratele său, Hubert, realizează polipticul de la Ghent (1432, Biserica Saint Bavon, Ghent). Cele 24 de panouri conțin sute de figuri umane. Este remarcabilă redarea detaliilor, mai ales a vegetației, unde putem distinge peste 30 de specii de plante. Alt artist flamand al perioadei este Rogier van der Weyden (1399 - 1464) ale cărui picturi religioase sunt străbătute de un puternic dramatism
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
ales a vegetației, unde putem distinge peste 30 de specii de plante. Alt artist flamand al perioadei este Rogier van der Weyden (1399 - 1464) ale cărui picturi religioase sunt străbătute de un puternic dramatism emoțional. Hans Memling (1435? - 1494) creeză figuri delicate, grațioase pe un fundal eteric. Hugo van der Goes (1440? - 1482) realizează, la comanda familiei italiene Portinari, o superbă piesă de altar (1476, Palazzo degli Uffizi, Florența) cu o multitudine de detalii. O caracteristică a tuturor acestor artiști o
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
Colmar, Franța), pictorul german Matthias Grünewald (1475? - 1528) exagerează formele umane pentru a reda mai multă expresivitate emoției. La polul opus se află Albrecht Dürer (1471 - 1528), un adevărat geniu al renașterii nordice, celebru prin acuratețea cu care a redat figura umană și meticulozitatea redării detaliului. Acest mare umanist creștin, a cărui curiozitate științifică poate fi comparată doar cu cea a lui Leonardo da Vinci, a fost influențat de Erasmus din Rotterdam și de Martin Luther, lucru vizibil în lucrarea "Călărețul
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
ce va apărea în nordul Europei la începutul secolului al XX-lea. Și opera lui Gauguin prezintă distorsionări ale liniilor și culorilor, dar este diferită de cea a lui van Gogh, fiind mai degrabă simbolistă decât expresionistă. Astfel, Gauguin devine figura centrală a unui nou curent, denumit sintetism sau simbolism. Toulouse-Lautrec pictează figuri și siluete umane, cum ar fi: cântăreți, dansatori, actori și prostituate, opera sa devenind o expresie a decadenței sociale a Parisului. În aceasta perioadă, în Europa au apărut
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
Și opera lui Gauguin prezintă distorsionări ale liniilor și culorilor, dar este diferită de cea a lui van Gogh, fiind mai degrabă simbolistă decât expresionistă. Astfel, Gauguin devine figura centrală a unui nou curent, denumit sintetism sau simbolism. Toulouse-Lautrec pictează figuri și siluete umane, cum ar fi: cântăreți, dansatori, actori și prostituate, opera sa devenind o expresie a decadenței sociale a Parisului. În aceasta perioadă, în Europa au apărut noi curente ca: fauvismul, expresionismul, cubismul, futurismul, constructivismul, neoplasticismul, dadaismul și suprarealismul
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
80, artiștii care au atras atenția publicului au fost cei care au asimilat preocupările estetice ale artei abstracte. Fotorealismul se bazează pe tehnica fotografică, ajungând la o pictură realistă, precisă, detaliată, precum imaginile citadine realizate de Richard Estes (n. 1932). Figurile nude, riguros structurate ale lui Philip Pearlstein și imaginile bidimensional-aplatizate ale lui Alex Katz (n. 1927) și Wayne Thiebaud (n. 1920) exprimă un ton realist rece, abstract. După subiectivismul acut al impresionismului abstract, pictura abstractă dobândește mai multă puritate impersonală
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
postbelice europene se numără artistul francez Jean Philippe Arthur Dubuffet (1901-1985), ale cărui lucrări se inspiră din creația copiilor și a psihopaților și pictorul olandez Karel Appel (1921 - 2006) care de asemenea s-a inspirat din lucrările copiilor. În Anglia, figurile agonizante ale lui Francis Bacon (1909-1992) și imaginile lirice, de inspirație citadină ale lui David Hockney (n. 1937) demonstrează vitalitatea picturii figurative engleze. În anii '80, un grup de tineri artiști europeni și americani se revoltă împotriva stilului auster, impersonal
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
palatul tip zigurat ce avea formă de piramidă dar în trepte, unde la ultimul etaj se afla un observator, treptele fiind colorate în diferite tonuri. Numărul treptelor varia între 3-7. În ceea ce privește sculptura, s-au creat ronde-bosse și basorelief, statui cu figuri ale regilor, sculpturi cu teme de război, stilizări naive, dar cu valențe pshihologice (ofereau privitorului o stare de meditație). Dintre basoreliefuri cele mai reprezentative pentru perioada apogeului asirian sunt „Assurbanipal la vânătoare” și „Leoaica rănită”. În pictură O formă originală
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
și babiloniene. Cea mai importantă construcție este palatul, un edificiu impunător ridicat pe terase artificiale înalte. Aceste palate se întindeau pe suprafețe mari și aveau porți de intrare impozante, scări monumentale, turnuri și creneluri. Turnurile erau decorate în relief, cu figuri uriașe de animale reale sau fantastice. Între zidurile palatului se aflau numeroase curți interioare deschise, în jurul cărora se grupau camerele de locuit și anexele necesare desfășurării vieții. În mijlocul palatului se ridică ziguratul pe șapte etaje. Sculptura este reprezentată de statui
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
reale sau fantastice. Între zidurile palatului se aflau numeroase curți interioare deschise, în jurul cărora se grupau camerele de locuit și anexele necesare desfășurării vieții. În mijlocul palatului se ridică ziguratul pe șapte etaje. Sculptura este reprezentată de statui impozante de regi, figuri de animale fantastice de 3-4 m înălțime, cu trupuri de animal, capete de om, aripi și cinci picioare. În afară de aceste statui, relieful împodobește pereții palatelor, sub forma frizelor. Ele înfățișează mai ales pe regi pe tron, șiruri de prizonieri, scene
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
semnifică faptul că faraonul este considerat urmaș al zeilor, un Horus reîncarnat. Ca materiale folosite pentru statui avem: Multe din asemenea statui sunt pictate, iar ochii personajelor sunt realizați cu ajutorul altor materiale (pietre prețioase fin prelucrate), astfel redându-se expresivitate figurii. S-au descoperit și grupuri statuare care prezintă scene din viața cotidiană. Printre marile realizări ale acestei perioade amintim: Arta basoreliefului, supusa aceluiași principiu al frontalității, are două scopuri principale: Pentru demnitari se respectă "principiul lateralității": capul este prezentat din
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]