56,882 matches
-
se mănâncă ouă roșii, pască și cozonac și miel. De teama strigoilor și ielelor, casele, mormintele și biserica se împodobeau cu flori, frunze și crengi de alun, nuc, paltin sau leuștean. În ziua de Ispas nu trebuie să se dea foc și sare din casă; foc, pentru că tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inima rea în casa ca focul; și sare nu se dă, pentru că laptele vacile nu vor avea smântână. Ce se seamănă după Ispas nu rodește . În
Înălțarea Domnului. De ce nu este bine să se dea foc și sare din casă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102034_a_103326]
-
și cozonac și miel. De teama strigoilor și ielelor, casele, mormintele și biserica se împodobeau cu flori, frunze și crengi de alun, nuc, paltin sau leuștean. În ziua de Ispas nu trebuie să se dea foc și sare din casă; foc, pentru că tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inima rea în casa ca focul; și sare nu se dă, pentru că laptele vacile nu vor avea smântână. Ce se seamănă după Ispas nu rodește . În anumite zone se țin Moșii
Înălțarea Domnului. De ce nu este bine să se dea foc și sare din casă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102034_a_103326]
-
cu flori, frunze și crengi de alun, nuc, paltin sau leuștean. În ziua de Ispas nu trebuie să se dea foc și sare din casă; foc, pentru că tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inima rea în casa ca focul; și sare nu se dă, pentru că laptele vacile nu vor avea smântână. Ce se seamănă după Ispas nu rodește . În anumite zone se țin Moșii de Ispas, iar casele și mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre
Înălțarea Domnului. De ce nu este bine să se dea foc și sare din casă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102034_a_103326]
-
Cincizecimii", întrucat pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli, în Ierusalim, a avut loc în cea de-a cincizecea zi de la Înviere. Sfanțul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor" (cap. 2), istorisește momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grâi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei doisprezece au început să facă cunoscută învățătură Mântuitorului
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
ziua Rusaliilor se desfasoara și obiceiuri și ceremonii dedicate celor vii, ca de pildă Prinsul verilor și verișoarelor (în sudul țării) În biserici, se aduc și astăzi aceste ramuri, care se binecuvântează și se împart credincioșilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfanțului Duh, care s-a pogorât peste Sfinții Apostoli. Tradiții și obiceiuri de Rusalii La fel ca și la alte sărbători creștine și de ziua de Rusalii se leaga o mulțime de tradiții și superstiții care diferă de la
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
să alegeți, de comun acord, câștigătorul", în acel moment s-a ridicat cineva și a zis, înainte de a părăsi întâlnirea: "aș vrea să vă spun o scurtă istorie, se zice că mama lui Bulă îl găsește pe acestă plângând cu foc și-l întreabă: "ce ai Bulă, de ce plângi?", "că trebuie să merg la școală și mă scuipa și mă bat toți copiii" răspunde Bulă, printre lacrimi, "hai, Bulă, că nu te bate nimeni, trebuie să mergi la scoala", "nu meeeerg
Carrefour i-a înfuriat pe publicitari și a ajuns ținta ironiilor pe Facebook - FOTO () [Corola-website/Journalistic/102017_a_103309]
-
lapte mult și de bună calitate. Nimeni nu avea voie să doarmă în această zi deoarece se credea că cel care încalcă interdicția avea sa fie somnoros întregul an. În ajunul sau în dimineața zilei de Sfântul Gheorghe se aprindeau focuri vii, fie în vatra casei, prin frecarea a două bucăți uscate de lemn, fie în ogradă, prin învârtirea energică a unui fuscel de lemn introdus într-o gaură practicată în blana ușii de la grajd, fie într-un loc dinainte stabilit
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
frecarea a două bucăți uscate de lemn, fie în ogradă, prin învârtirea energică a unui fuscel de lemn introdus într-o gaură practicată în blana ușii de la grajd, fie într-un loc dinainte stabilit situat în vatra satului. În cazul focurilor aprinse în ogradă sau în vatra satului, tinerii obișnuiau a sări peste foc sau prin fum crezând că, în felul acesta, se purifică și se apără de orice posibile influențe nefaste.
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
a unui fuscel de lemn introdus într-o gaură practicată în blana ușii de la grajd, fie într-un loc dinainte stabilit situat în vatra satului. În cazul focurilor aprinse în ogradă sau în vatra satului, tinerii obișnuiau a sări peste foc sau prin fum crezând că, în felul acesta, se purifică și se apără de orice posibile influențe nefaste.
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
a lungul întregii veri care urma să înceapă. De Sf Gheorghe începe anul pastoral. Ce tradiții se leaga în acest sens În strânsă dependența cu faptul că San-George deschidea anul pastoral, în ajunul sau în dimineața acestei zile se aprindeau focuri vii, fie în vatra casei, prin frecarea a două bucăți uscate de lemn, fie în ograda, prin învârtirea energică a unui fuscel de lemn introdus într-o gaură practicată în blană ușii de la grajd, fie într-un loc dinainte stabilit
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
frecarea a două bucăți uscate de lemn, fie în ograda, prin învârtirea energică a unui fuscel de lemn introdus într-o gaură practicată în blană ușii de la grajd, fie într-un loc dinainte stabilit situat în vatra satului. În cazul focurilor aprinse în ograda sau în vatra satului, tinerii obișnuiau a sări peste foc sau prin fum crezând că, în felul acesta, se purifica și se apără de orice posibile influențe nefaste. Tot în această zi se prepară și "unsoarea oilor
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
a unui fuscel de lemn introdus într-o gaură practicată în blană ușii de la grajd, fie într-un loc dinainte stabilit situat în vatra satului. În cazul focurilor aprinse în ograda sau în vatra satului, tinerii obișnuiau a sări peste foc sau prin fum crezând că, în felul acesta, se purifica și se apără de orice posibile influențe nefaste. Tot în această zi se prepară și "unsoarea oilor", un medicament obținut din plante și grăsimi animale, unguent ce se aplică pe
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
i-au luat viața, arată rapoartele vremii, au fost simpatizanți și membrii ai Mișcării Legionare. Motivele, modul dar și făptașii asasinatului lui Iorga sunt și astăzi controversate. Iată însă ce spun rapoartele din aceea perioadă și specialiștii. Ucis cu nouă focuri de armă și batjocorit crunt Ucis cu nouă focuri de armă și batjocorit crunt În anul 1940, după 4 septembrie, odată cu chemarea la putere a generalului Ion Antonescu, mai apoi devenit mareșal, se realizează guvernul legionar și se pun bazele
Nicolae Iorga, moarte. Ciopârțit și batjocorit, istoricul a MURIT cu degetele încrucișate în semnul crucii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102098_a_103390]
-
simpatizanți și membrii ai Mișcării Legionare. Motivele, modul dar și făptașii asasinatului lui Iorga sunt și astăzi controversate. Iată însă ce spun rapoartele din aceea perioadă și specialiștii. Ucis cu nouă focuri de armă și batjocorit crunt Ucis cu nouă focuri de armă și batjocorit crunt În anul 1940, după 4 septembrie, odată cu chemarea la putere a generalului Ion Antonescu, mai apoi devenit mareșal, se realizează guvernul legionar și se pun bazele Statului Național Legionar. Pe data de 28 noiembrie 1940
Nicolae Iorga, moarte. Ciopârțit și batjocorit, istoricul a MURIT cu degetele încrucișate în semnul crucii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102098_a_103390]
-
celălalt prin obraz. Iată ce se arată în raportul medico-legal numărul 5940 despre moartea istoricului: ,,Moartea lui Nicolae Iorga, profesor universitar, în vârstă de 69 ani, a fost violentă. Ea se datorește unei plăgi ale capului cauzată prin armă de foc și hemoragie internă. La examenul medical corporal nu s-a constatat nici un alt semn de violență”, semna medicul legist Stănescu. Cu toate acestea, martorii oculari ar fi precizat că trupul istoricului ar fi fost mutilat. Detaliile nu sunt confirmate și
Nicolae Iorga, moarte. Ciopârțit și batjocorit, istoricul a MURIT cu degetele încrucișate în semnul crucii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102098_a_103390]
-
incendiu, mai aprig decât toate celelalte incendii care afectaseră în trecut Bucureștii, a izbucnit în ziua de 23 martie. Era Duminică, ziua de Paști. În toiul sărbătorii, un accident care-ar fi putut fi evitat a dus la aprinderea unui foc în inima orașului. De acolo, flăcările s-au răspândit cu viteza vântului - căci ghinionul a făcut ca în ziua respectivă să bată un vânt puternic, iar un sfert din capitală le-a căzut victimă, scrie Historia. La originea incendiului a
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
Peste tot în oraș, în ziua de Paști se auzeau zgomotul armelor. De data aceasta însă, ceva a mers prost: fiul cluceresei Drugăneasca n-a fost atent când și-a descărcat arma, iar scândurile vechi ale streașinei casei au luat foc. Întregul acoperiș s-a aprins în doar câteva minute și, din cauza vântului puternic, s-a răspândit la casele din jur. Casa de la care a pornit focul, notează istoricul George Potra, se afla aproape de Hanul Constantin Vodă (viitorul Palat al Poștelor
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
atent când și-a descărcat arma, iar scândurile vechi ale streașinei casei au luat foc. Întregul acoperiș s-a aprins în doar câteva minute și, din cauza vântului puternic, s-a răspândit la casele din jur. Casa de la care a pornit focul, notează istoricul George Potra, se afla aproape de Hanul Constantin Vodă (viitorul Palat al Poștelor) și peste drum de biserica Sf. Dumitru. Era chiar centrul orașului, o zonă cu străzi înguste, case și magazine multe. Una după cealaltă, clădirile au luat
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
notează istoricul George Potra, se afla aproape de Hanul Constantin Vodă (viitorul Palat al Poștelor) și peste drum de biserica Sf. Dumitru. Era chiar centrul orașului, o zonă cu străzi înguste, case și magazine multe. Una după cealaltă, clădirile au luat foc. „În mai puțin de o oră, toată partea de răsărit a orașului a devenit o mare de foc care distrugea, neținând seamă de nimic. Între tânguitul clopotelor ce cu doar câteva ore înainte anunțaseră vesele Sfintele Paști și țipetele ascuțite
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
biserica Sf. Dumitru. Era chiar centrul orașului, o zonă cu străzi înguste, case și magazine multe. Una după cealaltă, clădirile au luat foc. „În mai puțin de o oră, toată partea de răsărit a orașului a devenit o mare de foc care distrugea, neținând seamă de nimic. Între tânguitul clopotelor ce cu doar câteva ore înainte anunțaseră vesele Sfintele Paști și țipetele ascuțite ale oamenilor disperați, vâlvătaia se ridica pe stâlpii caselor, în turla bisericilor, în coroana arborilor. Pe străzile fumegânde
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
disperați, vâlvătaia se ridica pe stâlpii caselor, în turla bisericilor, în coroana arborilor. Pe străzile fumegânde bărbați și femei alergau care-ncotro, cu chipuri răvășite, învinețite de fum, înroșite de flacără. Unii purtau în mâini donițele goale și priveau cum focul nemilos le arde toată agoniseala, ami cu seamă că toate prăvăliile mai aveau încă din marfa adusă pentru vânzările din perioada Sfintelor Paști.” (1) Cum au descris ziarele vremii incendiul „Eri la un ceas după amiază, pe când toată lumea se afla
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
ami cu seamă că toate prăvăliile mai aveau încă din marfa adusă pentru vânzările din perioada Sfintelor Paști.” (1) Cum au descris ziarele vremii incendiul „Eri la un ceas după amiază, pe când toată lumea se afla veselindu-se [...], pustiitorul element al focului, sprijinit de o suflare furtunoasă a Austrului, a prefăcut în puține ceasuri în ruine înfiorătoare o parte din cele mai frumoase, mai populate și mai bogate (cartiere) ale capitalei; a jefuit multe ființe și a dat în prada nenorocirei și
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
din cele mai frumoase, mai populate și mai bogate (cartiere) ale capitalei; a jefuit multe ființe și a dat în prada nenorocirei și a lipsei cele mai grozave un număr însemnat de familii, lăsându-le goale și subt acoperământul cerului. Focul a început de la o casă mare a dumneaei cluceresi Drugăneaschi de lângă biserica Sfâtăș Dimitrie, metoh al episcopiei Buzăului; s-a întins cu iuțeala fulgerului în formă de triunghiu, pe de o parte, spre Curtea Veche și pușcărie înainte, iar pe
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
vechi cu căvăfiile noui, mahalaua, Steli, a Udricanilor, a Sfintei Vineri, a Lucacilor, a Sfântului Ștefan și altele în dreapta, în stânga și înainte, înfățișează astăzi sfâșietoarea priveliște a unor ruine care pătrund sufletul și umilesc inima cea mai împietrită.” Potrivit mărturiilor, focul a durat câteva săptămâni, timp în care soarele abia dacă mai putea fi zărit pe cerul Bucureștilor din cauza norilor și a cenușei. Potrivit statisticilor vremii, au fost distruse „130 case, 354 prăvălii cu etaj, 713 prăvălii fără etaj, 10 hanuri
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe. Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire. Tot în această noapte, se crede că Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar și patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneșe. În după-amiaza
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]